1. Se aprobă:
2. Ministerele și alte autorități administrative centrale, în limitele competențelor atribuite, vor asigura realizarea prevederilor Strategiei naționale antidrog pentru anii 2020-2027 și ale Planului național de acțiuni antidrog pentru anii 2020-2021.
3. Finanțarea acțiunilor prevăzute în Planul de acțiuni menționat se va efectua din contul și în limitele alocațiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităților publice implicate, precum și din alte surse, conform legislației.
4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Comisiei Naționale Antidrog.
5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării.
Nr. 233. Chișinău, 10 aprilie 2020.
Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 233/2020
STRATEGIA NAŢIONALĂ antidrog pentru anii 2020-2027
I.
DESCRIEREA SITUAŢIEI
1. Strategia și planurile de acțiuni anterioare au permis identificarea unui complex de măsuri și activități care, fiind implementate pe parcursul anilor 2011-2018, au avut ca efect reducerea dimensiunii fenomenului drogurilor la nivel național, determinarea necesităților și combaterea acestui fenomen.
2. Membrii Comisiei Naționale Antidrog, ca urmare a activităților desfășurate și a rezultatelor obținute, au analizat situația curentă în domeniu pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
3. Datorită efortului depus și consolidat de către instituțiile responsabile în combaterea fenomenului, începând cu anul 2012 infracționalitatea în domeniul drogurilor a scăzut cu 20,06%. Pentru următoarea perioadă s-a menținut aceeași tendință, după care a urmat o creștere nesemnificativă de 6,4% către anul 2018, cu documentarea pentru infracțiuni legate (asociate) de droguri a 6018 persoane.
4. La compartimentul infracționalitate, în perioada 2012-2018 au fost pornite 8995 de cauze penale în care obiectul infracțiunii îl reprezenta drogul, anual fiind menținută aceeași tendință a numărului de crime relevate.
5. Analiza efectuată a permis conturarea unui portret al infractorului și scoaterea în evidență a faptului că, în mare măsură, infracțiunile legate de droguri sunt comise de către persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani și cu vârsta de peste 30 de ani, în cea mai mare parte de sex masculin, cel mai des de către persoanele care se află la prima abatere, nu lucrează/nu învață (nu sunt active în viața socială), dar și de către cele care au antecedente penale. La criteriul vârstei, este necesar de specificat că în categoria de vârstă 18-24 de ani predomină o tendință de creștere, în anii 2017 și 2018 înregistrându-se un număr mai mare de persoane cercetate pentru comiterea infracțiunilor de acest gen.
6. Cea mai înaltă rată a infracționalității în acest domeniu și cel mai mare număr de consumatori de droguri se înregistrează în municipiul Chișinău – 732 de infracțiuni și 7715 consumatori, urmat de municipiul Bălți – 123 de infracțiuni și 1218 consumatori, raionul Ungheni – 33 de infracțiuni și 250 de consumatori, raionul Cahul – 30 de infracțiuni și 147 de consumatori, raionul Orhei – 25 de infracțiuni și 46 de consumatori, raionul Edineț – 20 de infracțiuni și 83 de consumatori, și raionul Drochia – 18 infracțiuni și 146 de consumatori.
7. Tipurile de droguri ce prevalează pe teritoriul Republicii Moldova sunt: marijuana – 42,5%, și plantele de cânepă – 28,4% (în anul 2012); marijuana – 34,9%, plantele de cânepă – 36,1%, și plantele de mac – 10,9% (în anul 2013); marijuana – 32,7%, plantele de cânepă – 25,6%, și plantele de mac – 20,5% (în anul 2014); marijuana – 42,1%, hașișul/uleiul de hașiș – 19,7%, și heroina – 13,1% (în anul 2015); marijuana – 42,0%, hașișul/uleiul de hașiș – 15,6%, și plantele de mac – 12,0% (în anul 2016); marijuana – 34,0%, plantele de mac – 23,0%, plantele de cânepă – 14,0%, și hașișul/uleiul de hașiș – 11,0% (în anul 2017); marijuana – 40,0%, hașișul/uleiul de hașiș – 18,0%, plantele de cânepă – 13,0%, amfetamina – 8%, și etnobotanicele – 5% (în anul 2018).
8. Amplasarea geografică și condițiile climaterice favorabile ale Republicii Moldova constituie factorul primordial de menținere a tipului de drog „marijuana” la nivelul cel mai înalt în traficul ilicit și permit cultivarea ilegală a plantelor care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope în scop de înstrăinare în interiorul țării sau destinate exportului.
9. Preţurile de comercializare a drogurilor în ultima perioadă au înregistrat variaţii semnificative. În anii 2017-2018 preţul cu ridicata a continuat să se menţină stabil în cazul canabisului, cocainei, amfetaminei și pastilelor ecstasy, în timp ce pentru heroină a scăzut cu aproximativ 20% datorită apariției alternativelor, a drogurilor de tip nou, care sunt de 3 sau chiar de 4 ori mai ieftine decât heroina.
10. Actualmente, în penitenciare se desfășoară programe psihosociale, ore informative, consilieri individuale în scopul diminuării și reducerii riscului dependenței de droguri. Printre programele de bază se numără cel de reabilitare pentru consumatorii de droguri – 832 de participanți (comparativ cu anul 2017 – 389 de participanți), și cel de educație pentru sănătate – 692 de participanți (comparativ cu anul 2017 – 508 participanți).
11. Anual evoluează implementarea programului „Terapia de substituție cu metadonă”, ce se derulează în 13 penitenciare, inclusiv în 4 izolatoare de urmărire penală, numărul cumulativ de beneficiari fiind de 439 (de la iniţierea proiectului – 2005). Începând cu iunie 2018, în Penitenciarul nr. 9 – Pruncul, funcționează serviciul comunității terapeutice pentru consumatorii de droguri; la sfârșitul anului 2018 în cadrul comunității se aflau 11 rezidenți. Tot pe parcursul anului 2018, 1990 de deținuți au beneficiat de serviciile de reducere a riscurilor din cadrul a 33 de puncte de schimb de seringi din 15 instituții penitenciare.
12. Activitățile de profilaxie pentru persoanele utilizatoare de droguri injectabile din sistemul penitenciar sunt implementate în 13 penitenciare. Pe parcursul perioadei, 15 431 de persoane utilizatoare de droguri injectabile (sistemul civil și penitenciar) au beneficiat de cel puțin două servicii (din care unul este obligatoriu – seringa).
13. În prezent, pe teritoriul Republicii Moldova este aplicat protocolul clinic național „Tratamentul farmacologic al dependenţei de opiacee”, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii, muncii și protecției sociale nr. 107/2018, protocol implementat și în instituțiile penitenciare conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 166/2005 cu privire la aprobarea Măsurilor de combatere a narcomaniei și narcobusinessului în anii 2005-2006.
14. Astfel, conform datelor statistice ale Instituției Medico-Sanitare Publice „Dispensarul Republican de Narcologie”, numărul consumatorilor de droguri luaţi în evidenţă în anii 2011-2015 a fost treptat în creștere, iar în perioada 2016-2018 a înregistrat o scădere, după cum urmează: în 2011 – 968 de persoane luate în evidență, în 2012 – 848 de persoane, în 2013 – 744 de persoane, în 2014 – 1049 de persoane, în 2015 – 1117 persoane, în 2016 – 603 persoane, în 2017 – 890 de persoane, iar în 2018 – 668 de persoane.
Au beneficiat de tratament permanent de substituţie cu opiacee: în cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice „Dispensarul Republican de Narcologie” – 229 de persoane, municipiului Bălți – 106 persoane, Spitalului raional Comrat – 38 de persoane, Spitalului raional Edineţ – 20 de persoane, Spitalului raional Cahul – 11 persoane, Spitalului raional Ungheni – 25 de persoane, Spitalului raional Făleşti – 17 persoane, Spitalului raional Rezina – 3 persoane, Spitalului raional Soroca – 3 persoane, și în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor – 71 de persoane.
15. În cadrul societății civile au fost acoperiți cu servicii 13 866 de consumatori de droguri injectabile, iar în sistemul penitenciar – 1 565 de consumatori de droguri injectabile. Din 13 866 de utilizatori de droguri injectabile, 1 981 sunt sub vârsta de 25 de ani și 11 885 au peste 25 de ani, 10 805 sunt bărbați și 3 061 sunt femei. Pe malul drept al râului Nistru au fost acoperite cu servicii de profilaxie HIV 11 858 de persoane, iar pe malul stâng – 2 008 persoane. Cumulativ, anual au fost acoperite cu servicii 15 431 de persoane, ceea ce constituie 61% din populația estimată (planificat 60,1%).
16. În anul 2016 au fost utilizate teste rapide pe salivă pentru a identifica persoanele seropozitive greu accesibile și a le conduce la serviciile medicale. În total, pe parcursul anului au fost efectuate 3 219 testări, cu rezultat pozitiv fiind identificate 64 de persoane.
17. Pe parcursul anului 2017, prin aplicarea testelor rapide pe sânge, au fost testate 2 613 persoane la HIV/sifilis (cu test combinat) și 2 162 la hepatita C. Ca rezultat, au fost obținute 108 rezultate pozitive HIV, din care 77 au știut diagnosticul fiind testați la sifilis, 18 au ajuns în supravegherea serviciului medical și cu 13 persoane se lucrează pentru a le conduce la testare repetată pentru confirmarea diagnosticului. 67 de persoane au avut testul pozitiv la sifilis. 598 de persoane au avut testul pozitiv la hepatita C.
18. Activitățile de profilaxie HIV pentru utilizatorii de droguri injectabile sunt implementate în 30 de localități, după cum urmează: Chişinău, Bălţi, Ungheni, Făleşti, Orhei, Rezina, Șoldănești, Căuşeni, Soroca, Floreşti, Drochia, Donduşeni, Rîşcani, Edineţ, Otaci, Ocniţa, Briceni, Cahul, Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcănești, Taraclia, Anenii Noi, Lipcani, inclusiv în Transnistria – Tiraspol, Bender, Rîbnița, Camenca, Slobozia și Dubăsari.
19. Deși Republica Moldova nu a înregistrat progrese în calitatea monitorizării deceselor asociate consumului de droguri, Centrul de Medicină Legală, în 2012, a raportat 22 de cazuri de decese asociate consumului de droguri; în 2013 au fost identificate 109 rezultate pozitive ale investigaţiilor toxicologice; în 2014 – 99 de cazuri; în 2015 – 69 de cazuri; în 2016 – 60 de cazuri; în 2017 – 101 cazuri.
II.
DEFINIREA PROBLEMELOR
20 Consumul și traficul de droguri în Republica Moldova cunoaște noi forme de manifestare, preluate de la alte state sau nou-create, datorită mai multor factori, printre care: libera circulație a persoanelor, dezvoltarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare, dezvoltarea continuă a criminalității organizate transfrontaliere. Având în vedere aceste constatări, sunt necesare abordări mai complexe și variate din partea tuturor actorilor implicați în lupta contra fenomenului drogurilor.
21. Fenomenul în cauză are efecte și asupra altor domenii de importanță majoră, cum ar fi siguranța în traficul rutier, iar ca urmare a multiplelor activități realizate de forțele de ordine, au fost identificați conducători auto în stare de ebrietate narcotică. În anul 2018 au fost efectuate 2117 examinări medicale pentru aprecierea stării de ebrietate narcotică (în 2017 au fost efectuate 2672 de astfel de examinări).
22. Totodată, infracțiunile stabilite în articolul 217 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 fac parte din categoria „infracțiunilor contra sănătății publice și conviețuirii sociale” și necesită o abordare sub aspect medical, și nu penal în cazul consumatorilor de droguri.
23. Criminalitatea legată de droguri, prin consecinţele sale de ordin social, economic, medical, cultural și politic, cauzează prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar și celor ale societăţii, ale multor persoane particulare, atentează la viaţa și sănătatea cetăţenilor, influenţează în mod demoralizator asupra conştiinţei și comportamentului oamenilor.
24. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 prevede un capitol aparte intitulat „Infracţiuni contra sănătăţii publice și conviețuirii sociale”, în care sunt desemnate articolele ce prevăd pedeapsa cu amendă, munca neremunerată în folosul comunităţii, închisoare și cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen stabilit de instanţa de judecată. Astfel, categoriile de infracţiuni cuprinse în articolele 217-219 din codul prenotat prevăd pedepsele descrise mai sus conform gradului de gravitate, determinat de instanţă.
25. Prevederile legale existente urmează să fie armonizate cu legislația internațională (Convenția unică asupra stupefiantelor din 30 martie 1961, Convenția asupra substanțelor psihotrope din 21 februarie 1971, Convenția contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope din 20 decembrie 1988) și cu cea a Uniunii Europene în vigoare, astfel ajustând lista cantităților pentru consum propriu și revizuind Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 (articolul 217), prin includerea opțiunii de suspendare a pedepsei pentru bănuiții care benevol acceptă tratament.
26. Analizând pericolul social, daunele cauzate sănătăţii personale și publice, instanța de judecată, pe lângă pedeapsa pentru infracţiunea săvârșită, poate dispune aplicarea unui tratament forţat dependenților de droguri ce au săvârşit infracţiuni. Manifestându-se prin modificarea patologică a personalităţii, dependenţa de droguri prezintă un comportament antisocial, prin pierderea capacităţii de evaluare critică a propriei stări, inclusiv a comportamentului agresiv în familie și în societate.
27. Consumul de droguri, substanţe stupefiante, psihotrope și a analogilor este un fenomen complex și multiaspectual, cu o serie de riscuri interconexe pentru cetăţeni și societate.
În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe principiile Obiectivelor de dezvoltare durabilă (obiectivul 3 – cu privire la sănătate) și pe conceptul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o problemă ce periclitează sănătatea publică și ce ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor și a societăţii în context mai larg.
Pentru coordonarea sistemului narcologic în Republica Moldova, prin ordin al ministrului sănătăţii, muncii și protecției sociale, a fost nominalizată Instituția Medico-Sanitară Publică „Dispensarul Republican de Narcologie”, care acordă în prezent următoarele servicii: tratament ambulatoriu, staţionar și de susţinere; consiliere individuală și de grup; testare psihologică după diferite metode; testare la prezența HIV și la prezența substanțelor stupefiante; activităţi de informare și educaţie în grupurile cu destinaţie specială asupra riscurilor legate de consumul de substanţe psihoactive, formarea unui comportament de tip „inofensiv”; activităţi de prevenţie primară, bazată pe conceptele deciziei informate, în instituţiile de învăţământ primar şi secundar general din Republica Moldova; informarea și educaţia populaţiei asupra prevenirii consumului de substanţe psihoactive.
28. Pe întreg teritoriul Republicii Moldova se atestă tendința în creștere a polinarcomaniei, inclusiv prin combinarea substanțelor licite (alcool și medicamente prescrise) și ilicite, precum și apariția și răspândirea substanțelor psihoactive noi. În ceea ce privește cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri, 582 de bolnavi au beneficiat de tratament în condiții de staționar. Din totalul celor admiși la tratament specializat pentru consum de droguri, 67,3% consumatori își administrau drogul injectându-se. Procentul celor care au fost admiși pentru prima dată la tratament este de 71,4%, atestându-se preponderent consumul de preparate din grupa opiaceelor (heroină – 73,5%), urmate de preparatele din grupa canabisului, grupa amfetaminelor, etnobotanice. Se remarcă o preponderență a bărbaților (83,1%), grupa de vârstă fiind 25-34 de ani (57,5%).
29. Se afirmă în continuare prevalarea drogurilor injectabile, preponderent în mediul populației masculine, în mediul tineretului, având efecte serioase asupra potențialului demografic și economic.
III.
OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE
30. Viziunea strategică
Republica Moldova este un stat în care se respectă standardele internaționale, se respectă și se apără drepturile și libertățile persoanelor, consumul ilicit de droguri este unul scăzut, persoanele consumatoare de droguri au dreptul și beneficiază de tratament, fenomenul traficului ilicit de droguri este pedepsit, iar veniturile obținute din activitatea infracțională sunt confiscate, cu folosirea mijloacelor legale.
Prezenta Strategie își propune o abordare multidisciplinară și echilibrată a problemelor ce țin de consumul de droguri, bazată pe o cooperare interdepartamentală, interdisciplinară și intersectorială de toate nivelurile, valorificând învățămintele desprinse din punerea în aplicare a strategiilor și planurilor de acțiuni anterioare și având drept fundament trei domenii strategice generale ale politicii moderne în domeniul drogurilor, care se completează reciproc:
1) reducerea cererii de droguri (prevenirea primară a consumului de droguri, tratamentul, reabilitarea și resocializarea consumatorilor de droguri);
2) reducerea riscurilor condiționate de consum de droguri (proiecte și programe de reducere a riscurilor prin educaţia pentru sănătate, informaţii despre riscurile consumului de droguri, schimb de seringi, tratamentul de substituţie, testarea la HIV, screening-ul infecţiilor cu transmitere sexuală, consiliere psihologică);
3) reducerea ofertei de droguri (exercitarea controlului asupra circulației legale a drogurilor și combaterea traficului și distribuirii ilicite de droguri).
31. Domeniul reducerii cererii de droguri (prevenirea primară a consumului de droguri, tratamentul, reabilitarea și resocializarea consumatorilor de droguri) include următoarele obiective specifice:
a) dezvoltarea unui sistem eficient de formare inițială și continuă a specialiștilor în domeniul circuitului ilegal al drogurilor;
b) dezvoltarea rolului proactiv al familiilor în viața copiilor în vederea formării sau consolidării abilităților pentru creșterea influenței factorilor de protecție;
c) organizarea campaniilor naționale/locale de sensibilizare a opiniei publice;
d) informarea asupra efectelor negative ale consumului și traficului de droguri, desfășurarea măsurilor de prevenire în locurile de detenție;
e) asigurarea continuității și a calității tratamentului farmacologic al dependenței de opiacee;
f) sporirea asistenței medicale și farmaceutice în tratamentul persoanelor dependente de droguri opiacee și menținerea în tratament a acestora;
g) dezvoltarea serviciilor de reabilitare și asistență pentru consumatorii de droguri care se eliberează din detenție în vederea prevenirii recidivei criminale a acestora;
h) creșterea nivelului de informare, educare și conștientizare a consumatorilor de droguri, precum și dezvoltarea de intervenții adecvate în vederea prevenirii deceselor sau bolilor infecțioase asociate consumului de droguri;
i) dezvoltarea serviciilor de reabilitare alternativă, prin intermediul organizațiilor necomerciale, și a serviciilor specializate, luând în considerare necesitățile particulare ale femeilor și ale bărbaților;
j) tratamentul persoanelor dependente de droguri aflate în locurile de detenție.
Măsurile necesare:
a) dezvoltarea sistemului de prevenire a consumului de droguri în societate;
b) elaborarea unui mecanism pentru formarea continuă a cadrelor didactice în domeniul prevenirii consumului de droguri;
c) asigurarea accesului consumatorilor de droguri la sistemul de asistență medicală, psihologică și socială de calitate;
d) implicarea asociațiilor obștești/organizațiilor neguvernamentale în consilierea, motivarea și menținerea pacienților în tratamentul de substituție;
e) instruirea personalului care lucrează în servicii medico-sociale în vederea evitării supradozelor și a tratamentului acestora la consumatorii de droguri;
f) dezvoltarea serviciilor de reabilitare alternativă specifice necesităților particulare ale femeilor și ale bărbaților;
g) asigurarea tratamentului de substituție cu metadonă în instituțiile penitenciare;
h) crearea unui cadru normativ și dezvoltarea mecanismelor în vederea implementării serviciilor de asistență, a măsurilor alternative detenției și sancțiunilor privative de libertate pentru consumatorii de droguri aflați în conflict cu legea.
32. Domeniul reducerii riscurilor condiționate de consumul de droguri include următoarele obiective specifice:
a) asigurarea accesului la serviciile de reducere a riscurilor al consumatorilor de droguri injectabile;
b) fortificarea rolului poliției în asigurarea accesului consumatorilor de droguri la servicii de reducere a riscurilor condiționate de consumul de droguri;
c) implementarea măsurilor alternative arestului preventiv și pedepselor privative de libertate în cazurile asociate consumului de droguri.
Măsurile necesare:
a) implementarea programelor de reducere a riscurilor condiționate de consumul de droguri în societatea civilă (puncte consultative și schimb de seringi, activități de la egal la egal în teren, testare comunitară la HIV și infecțiile cu transmitere sexuală, activități de prevenire HIV prin intermediul farmaciilor și al serviciilor mobile);
b) implementarea programelor de reducere a riscurilor condiționate de consumul de droguri în locurile de detenție;
c) implementarea prevederilor Ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 54/2015 privind aprobarea Instrucțiunii metodice cu privire la intervenția Poliției în prevenirea și profilaxia HIV în mediul grupurilor cu risc sporit de infectare;
d) elaborarea conceptului privind implementarea formelor de asistență alternativă sau complementară detenției în cazurile asociate consumului de droguri;
e) identificarea necesarului de intervenție și modificarea cadrului normativ în vederea implementării serviciilor de asistență, a măsurilor alternative detenției și sancțiunilor privative de libertate în cazurile asociate consumului de droguri.
33. Domeniul reducerii ofertei de droguri (exercitarea controlului asupra circulației legale a drogurilor și combaterea traficului și distribuirii ilicite de droguri) include următoarele obiective specifice:
a) dezvoltarea și consolidarea sistemului instituțional și legislativ privind combaterea ofertei de droguri;
b) cooperarea între instituţiile implicate în domeniul reducerii ofertei de droguri, pentru asigurarea în continuare a unei abordări echilibrate și integrate cu privire la aplicarea legii și lupta împotriva drogurilor;
c) eficientizarea activităților specifice de combatere a ofertei de droguri, a traficului ilicit de substanţe stupefiante, psihotrope şi precursori, precum și controlul domeniilor conexe: corupție și spălare de bani;
d) dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în contextul implementării programelor de reducere a ofertei de droguri.
Măsurile necesare:
a) elaborarea și adoptarea unor proceduri comune de lucru între instituțiile implicate în domeniul reducerii ofertei de droguri, inclusiv în ceea ce privește soarta bunurilor confiscate ca urmare a săvârșirii de infracțiuni în domeniul drogurilor;
b) îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a problematicii drogurilor la nivel naţional, în raport cu tendințele și evoluțiile traficului și consumului ilicit de droguri;
c) desfășurarea măsurilor speciale de investigații și a acțiunilor de urmărire penală în scopul prevenirii și combaterii traficului ilicit de droguri, în special implicarea investigatorilor sub acoperire și efectuarea livrării controlate;
d) identificarea timpurie a noilor tipuri de droguri și introducerea acestora sub controlul statal.
34. Sarcinile urmărite prin prezenta Strategie sunt:
1) controlul de stat în continuare asupra fenomenului consumului și traficului ilicit de droguri și stabilirea sau prevenirea, studierea pericolului social;
2) reducerea riscurilor asociate consumului tuturor tipurilor de droguri și a efectelor economice, de sănătate, sociale, infracționale și de securitate asupra cetățenilor și societății;
3) reducerea impactului asupra calității vieții consumatorilor tuturor tipurilor de droguri, vieții familiilor lor și altor persoane apropiate, prin acordarea unui spectru larg de servicii de calitate de reducere a riscurilor, tratament, reabilitare și resocializare;
4) reducerea accesibilității drogurilor, în special în cazul minorilor, prin utilizarea corespunzătoare a instrumentelor legale și instituționale;
5) contracararea tranzitului și introducerii drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova prin contrabandă, inclusiv prin intermediul serviciilor prestate de Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”;
6) asigurarea accesului liber la tratament și reabilitare pentru consumatorii de droguri, inclusiv în locurile de detenție și în urma eliberării din detenție;
7) diminuarea numărului de infracțiuni săvârșite prin orientarea directă spre identificarea și destructurarea grupărilor criminale implicate în trafic ilicit de droguri;
8) reducerea numărului de decese asociate consumului de droguri și/sau supradozaj;
9) implementarea măsurilor alternative arestului preventiv și pedepselor privative de libertate în cazurile asociate consumului de droguri;
10) instituirea reţelei coordonatorilor de politici în domeniul drogurilor și a comisiilor interdisciplinare de consiliere în probleme de droguri la nivel local;
11) definirea și distribuirea responsabilităților și competențelor tuturor entităților-cheie, inclusiv ale asociațiilor obștești, implicate în promovarea politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile;
12) ridicarea nivelului de instruire inițială și continuă a specialiștilor în domeniu, inclusiv din cadrul autorităților implicate;
13) pregătirea cursurilor de instruire în domeniul drogurilor pentru a consolida capacitatea grupurilor relevante de profesioniști, inclusiv a celor din cadrul asociațiilor obștești;
14) înființarea Agenției Naționale Antidrog ca autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului, cu rolul coordonării unitare a combaterii traficului și consumului ilicit de droguri, dezvoltării și promovării politicilor în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri, cu pârghii naționale coerente de prevenire, asistență, monitorizare, control şi combatere a fenomenului în cauză, în strânsă corelație cu standardele internaționale.
IV.
REZULTATELE SCONTATE
35. Realizarea obiectivelor propuse urmează să genereze până în anul 2027 un impact favorabil asupra sănătății, ordinii și siguranței publice. În acest sens, planurile de acțiuni aferente prezentei Strategii stabilesc concret măsurile și intervențiile în domeniul reducerii cererii de droguri, reducerii riscurilor condiționate de consumul de droguri și a ofertei drogurilor, pornind de la o abordare coerentă şi eficientă, prin care se urmărește:
1) reducerea nivelului consumului și dependenței de droguri, precum și a consecințelor generate de acestea la nivelul sănătății, ordinii și siguranței publice;
2) reducerea disponibilității drogurilor pe piață;
3) dezvoltarea mecanismelor și intervențiilor de asistență complexă a persoanelor consumatoare și dependente de droguri;
4) instituirea implementării măsurilor alternative arestului preventiv și pedepselor privative de libertate în cazurile asociate consumului de droguri;
5) promovarea cunoașterii fenomenului prin evaluarea sistematică a tendințelor și provocărilor din domeniul drogurilor, în vederea fundamentării răspunsului instituțiilor și structurilor societății civile;
6) asigurarea cadrului necesar dialogului și cooperării între instituțiile implicate și sectorul neguvernamental.
36. Strategia abordează domeniul reducerii ofertei de droguri din perspectiva elementelor sale intrinseci, și anume oferta de droguri pe piața ilicită și măsuri de monitorizare, reducere și control.
37. În scopul fortificării capacității de răspuns a instituțiilor statului la fenomenul traficului de droguri, în special la reducerea ofertei de droguri, sunt necesare:
1) cunoașterea dimensiunii ofertei de droguri pentru Republica Moldova;
2) cunoașterea numărului estimativ de consumatori, clasificați după tipul și categoria de drog consumată, pentru aprecierea dimensiunii cererii;
3) dezvoltarea și consolidarea sistemului instituțional și legislativ privind combaterea ofertei de droguri;
4) eficientizarea activităților specifice de combatere a ofertei de droguri, a traficului ilicit de substanţe stupefiante, psihotrope şi precursori, precum și controlul domeniilor conexe: corupție și spălare de bani;
5) consolidarea coordonării operaționale între instituții cu responsabilităţi în domeniul circulaţiei substanțelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor;
6) fortificarea mecanismelor de cooperare polițienească și judiciară în cadrul forumurilor europene, internaționale și ale zonelor de interes strategic internațional pentru Republica Moldova.
38. Programele de prevenire se vor axa pe difuzarea intensă, spre atenția publicului larg, a informației și a intervențiilor educative despre nocivitatea și riscurile aferente consumului de droguri, substanțelor stupefiante sau psihotrope, îndeosebi printre tineri, deoarece, conform datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, evoluează tendinţele de săvârşire a infracţiunilor de către minorii cu vârsta cuprinsă între 16 și 17 ani, care în 2015 au comis 23 de infracțiuni, în 2016 – 14 infracțiuni, în 2017 – 31 de infracțiuni, iar în 2018 – 19 infracțiuni.
39. Majorarea numărului de persoane implicate în săvârșirea acestui gen de infracțiuni impune stabilirea unui şir de obiective și întreprinderea de acţiuni concrete în domeniul respectiv, care vor conduce la diminuarea numărului de consumatori minori și tineri, precum și la micşorarea numărului de crime comise de acest contingent de persoane.
V.
MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR
40. Pentru realizarea măsurilor ce se impun, precum și pentru eficientizarea implementării acestora, este necesară îmbunătățirea calității și funcționalității sistemului actual de coordonare a activităților interdisciplinare de toate nivelurile în administraţia publică, desfăşurate în domeniul sănătății, reducerii ofertei de droguri, cererii de droguri și reducerii riscurilor.
Totodată, se constată un număr relativ mic de organizații neguvernamentale care participă la procesul consultativ, precum și participarea pasivă a administrației publice locale. Nu există o abordare bazată pe comunitate în primul rând, afirmându-se sarcina de combatere și de aplicare a legii coercitive, în detrimentul prevenirii și formelor aplicabile de asistență socială și comunitară.
Comisia Națională Antidrog nu are competențe clare cu privire la dezvoltarea sau monitorizarea punerii în aplicare a Planului național de acțiuni antidrog pentru anii 2020-2021. Există necesitatea creării unui secretariat permanent (în locul unei persoane care cumulează și alte funcții) și a fortificării Observatorului Național pentru Droguri, în scopul asigurării implementării reale a sarcinilor Comisiei Naționale Antidrog și dezvoltării sistemului informațional în domeniul drogurilor, cu inițierea unui proces care ar rezulta cu aprobarea acestuia de către Guvern.
Pentru a asigura implementarea Planului național de acțiuni antidrog pentru anii 2020-2021, obiectivele puse în sarcina ministerelor de resort și a altor actori trebuie negociate cu aceștia din urmă, inclusiv cu distribuirea clară a sarcinilor în Planul de acțiuni prenotat și alocarea bugetului necesar. La final se sugerează evaluarea lunară a progresului de implementare a activităților planificate în cadrul unui comitet al reprezentanților Comisiei Naționale Antidrog, în vederea intensificării continue a cooperării interdepartamentale a membrilor comitetului și a controlului asupra implementării Planului național de acțiuni antidrog pentru anii 2020-2021.
41. Comisia Naţională Antidrog
Comisia Naţională Antidrog, în calitate de organ consultativ, coordonator și de iniţiativă al Guvernului, creează o platformă pentru comunicarea continuă cu ministerele, alţi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale și locale, asociații obștești, alte entităţi care contribuie la implementarea politicii în domeniul drogurilor (inclusiv organizaţiile necomerciale). Comisia Naţională Antidrog prezintă Guvernului proiecte de strategii antidrog și planuri de acţiuni, coordonează și evaluează implementarea acestora și supraveghează, la toate etapele, îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezenta Strategie și în planurile naționale de acțiuni.
La propunerea Comisiei Naţionale Antidrog, Guvernul va cofinanţa programele multidisciplinare în cadrul politicii în acest domeniu, implementate la nivel local. Implementarea politicii la nivel național în domeniul drogurilor este asigurată prin cooperarea dintre reprezentanţii desemnaţi ai autorităţilor administraţiei publice de toate nivelurile și reprezentanţii cercurilor de profesionişti, inclusiv ai organizaţiilor neguvernamentale, care, prin comisiile naţionale interdepartamentale și grupurile de lucru, vor contribui la pregătirea și implementarea activităților comune bazate pe dovezi.
În transferul de sarcini și cunoştinţe de la nivelul central la cel local și viceversa, autorităţile locale au un rol esenţial. Astfel, implicarea acestor organe în elaborarea proiectului planurilor de acţiuni pentru implementarea politicii naționale în domeniul drogurilor și negocierea cu acestea sunt de o importanţă majoră.
42. Comitetul executiv al Comisiei Naționale Antidrog
Comitetul executiv al Comisiei Naționale Antidrog, constituit în cadrul Comisiei Naționale Antidrog, reprezintă o structură de coordonare permanentă, ce urmărește asigurarea unei colaborări eficiente între autorităţile administraţiei publice centrale membre ale Comisiei Naționale Antidrog.
Organizarea și dirijarea activității Comitetului executiv al Comisiei Naționale Antidrog sunt asigurate de către Ministerul Afacerilor Interne.
În conformitate cu prioritățile Strategiei, Comitetul executiv al Comisiei Naționale Antidrog va aborda problemele care solicită decizii urgente în domeniul combaterii consumului și traficului ilicit de droguri, va gestiona activitățile organizatorice pentru îndeplinirea obiectivelor și atribuțiilor Comisiei Naționale Antidrog, va realiza coordonarea activităților de prevenire și combatere a consumului și traficului ilicit de droguri, precum și cooperarea în domeniul respectiv cu membrii Comisiei Naționale Antidrog, autorităţile publice și cu reprezentanţii societăţii civile, va asigura crearea și activitatea grupurilor de lucru pentru elaborarea planurilor naționale de acțiuni antidrog, în scopul implementării prevederilor Strategiei naționale antidrog pentru anii 2020-2027, va monitoriza realizarea acţiunilor prevăzute în planurile naționale de acţiuni antidrog, va efectua schimbul de date și informaţii cu membrii Comisiei Naționale Antidrog, precum și va identifica și va elabora propuneri de perfecţionare a legislaţiei în domeniul drogurilor.
43. Ministerul Sănătății
Ministerul Sănătății este responsabil de implementarea legislaţiei cu privire la circulația legală a substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor supuse controlului. Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor din cadrul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale este responsabil de eliberarea și retragerea autorizaţiilor pentru activităţi cu substanţe stupefiante, psihotrope și precursori, autorizarea importului și exportului acestor substanţe, precum și de raportarea către Organizația Națiunilor Unite a informaţiei privind circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor în Republica Moldova. Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor supraveghează și estimează, de asemenea, cantitatea de substanţe stupefiante și psihotrope necesară în scopuri de tratament.
Politica în domeniul drogurilor este parte integrantă a Politicii Naţionale de Sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2007. Ministerul Sănătății este responsabil de implementarea și finanţarea tuturor tipurilor de tratament al dependenţei de substanţe, programelor de reducere a riscurilor pentru sănătate asociate consumului de droguri, educaţia pentru sănătate menită să promoveze un mod de viaţă sănătos și creşterea profesională a personalului ministerului și altor parteneri, precum și a prestatorilor de servicii medicale relevante.
Agenția Națională pentru Sănătate Publică este o parte componentă organizaţională a Ministerului Sănătății și este responsabilă de colectarea, analiza și diseminarea datelor despre situația consumului ilicit de droguri, consecințele acestora și măsurile din cadrul politicilor antidrog implementate la toate nivelurile. Agenția Națională pentru Sănătate Publică va coordona și va gestiona metodologic alte instituţii și organizaţii de stat și neguvernamentale care vor contribui la colectarea datelor în cadrul indicatorilor monitorizaţi.
[Pct.43 modificat prin HG190 din 23.03.22, MO80-87/25.03.22 art.225; în vigoare 25.03.22]
44. Ministerul Educației și Cercetării
Ministerul Educației și Cercetării se ghidează de Conceptul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri, împreună cu consumul de alcool și tutun, constituie o problemă ce periclitează sănătatea publică și împiedică dezvoltarea sănătoasă a tinerilor. Promovarea acțiunilor de informare, educare, comunicare, în special pentru tineri, privind prevenirea consumului de droguri este proprie și activităților din domeniile educație, cultură, tineret și sport.
În activitatea sa, Ministerul Educației și Cercetării coordonează implementarea programelor de educație care includ unități de conținut privind prevenirea consumului ilicit de droguri în instituțiile de învățământ primar și secundar general, profesional tehnic și superior. Promovarea educației pentru sănătate reprezintă unul dintre obiectivele prioritare ale sistemului educațional.
[Pct.44 modificat prin HG190 din 23.03.22, MO80-87/25.03.22 art.225; în vigoare 25.03.22]
45. Ministerul Afacerilor Interne
În cadrul politicii în domeniul drogurilor, Ministerul Afacerilor Interne este preponderent responsabil de implementarea Convenţiei contra traficului ilicit de stupefiante și substanţe psihotrope, adoptată la Viena la 20 decembrie 1988, îndeosebi în ceea ce priveşte întreprinderea măsurilor menite să combată oferta de droguri ilicite și cultivarea plantelor pentru producerea drogurilor. În sens general, Ministerul Afacerilor Interne răspunde pentru apărarea ordinii și securităţii publice, combaterea crimelor săvârșite în domeniul drogurilor și instruirea profesională a personalului său.
Ministerul Afacerilor Interne deține un rol important în controlul și aplicarea legii în ceea ce priveşte circulația legală a drogurilor, a substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor.
Ministerul Afacerilor Interne asigură contracararea, constatarea și investigarea, în limitele competenţelor, a traficului ilegal peste frontiera de stat a drogurilor, a substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, iar în absenţa organelor vamale, efectuează reţinerea acestora.
O atenţie deosebită va fi acordată elaborării și implementării măsurilor și intervenţiilor specifice pentru a preveni consumul de droguri printre poliţişti, precum și implicarea lor potenţială în traficul ilicit de droguri.
46. Ministerul Justiţiei
Ministerul Justiţiei este responsabil de organizarea activităţii în vederea reducerii consumului de droguri și a riscurilor asociate consumului de droguri în instituţiile penitenciare. În acest scop, Administrația Națională a Penitenciarelor implementează măsuri și intervenţii cu scopul de a preveni ori de a reduce pătrunderea drogurilor în instituţiile de detenţie, pe de o parte, și de a oferi servicii de prevenire, reabilitare (comunități terapeutice), tratament, minimalizare a riscului și asistenţa corespunzătoare persoanelor dependente de droguri în condiţiile de detenţie, pe de altă parte.
De asemenea, Ministerul Justiţiei poartă răspundere pentru instruirea profesională a personalului Administrației Naționale a Penitenciarelor referitor la măsurile și intervenţiile menţionate mai sus cu privire la droguri și consumul de droguri.
Prin intermediul Inspectoratului Național de Probațiune, Ministerul Justiţiei este responsabil de asigurarea funcţionării, în baza tipurilor probațiunii presentenţială, sentenţială în comunitate și postpenitenciară, a serviciilor de reintegrare socială a ex-deţinuţilor cu probleme asociate consumului de droguri, de monitorizare a comportamentului infractorilor neîncarcerați și de instruire profesională a consilierilor de probaţiune în problemele legate de droguri, cu care, de regulă, se confruntă subiecţii probaţiunii.
47. Ministerul Apărării
Ţinând cont de rolul în asigurarea securităţii militare și a suveranităţii Republicii Moldova, precum și de riscul sporit pe care îl are consumul de droguri de către toate categoriile de militari care îndeplinesc serviciul de gardă și de luptă cu arma, Ministerul Apărării este responsabil de identificarea timpurie a consumatorilor sau a potenţialilor consumatori de droguri din rândul militarilor, precum și de instruirea, prin intermediul unor programe de informare și educare adresate efectivului corpului de comandă, a corpului didactic al instituțiilor de învățământ militar și a altor categorii de militari referitor la problema consumului de droguri.
48. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene urmăreşte direct sau în colaborare cu alte autorităţi naționale aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale în domeniul drogurilor la care Republica Moldova este parte. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va coordona îndeplinirea obligaţiilor ce țin de domeniul drogurilor, asumate de Republica Moldova în cadrul procesului de integrare europeană.
49. Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor
În vederea suprimării livrării ilegale de droguri, autorităţile vamale desfăşoară activităţi care se axează pe identificarea partidelor ilegale de droguri din/spre alte ţări. În acest sens, Serviciul Vamal efectuează controale ale mărfurilor la frontieră și inspecţii în cadrul oficiilor vamale interne, precum și controale aleatorii pe tot teritoriul Republicii Moldova.
Autorităţile vamale au împuterniciri similare cu cele ale organelor de poliţie în descoperirea crimelor legate de contrabanda de droguri, inclusiv urmărirea penală în aceste cazuri.
50. Serviciul de Informaţii și Securitate
Serviciul de Informaţii și Securitate, în limitele competențelor sale, elaborează și realizează un sistem de măsuri orientate spre descoperirea, prevenirea și contracararea organizațiilor sau grupărilor ilegale implicate în traficul ilicit de droguri care periclitează securitatea de stat. Serviciul de Informaţii și Securitate desfăşoară măsuri în comun cu serviciile speciale din alte state în vederea combaterii traficului internațional de droguri, a contracarării riscurilor generate de fenomenul traficului și consumului de droguri, precum și acordă prin forţe și mijloace disponibile, inclusiv tehnice, sprijin organelor afacerilor interne și altor organe de drept la combaterea traficului ilicit de droguri.
51. Autorităţile locale
Autorităţile locale trebuie să devină subiecții importanţi în elaborarea și implementarea politicii naționale în domeniul drogurilor și introducerea acestei politici la nivelurile relevante ale administraţiei publice, inclusiv prin organizarea serviciilor și alocarea fondurilor locale.
Autorităţile locale vor implementa măsuri și intervenţii antidrog, în conformitate cu obiectivele, principiile și procedurile recomandate de prezenta Strategie, cu luarea în considerare a condiţiilor și cerinţelor locale.
Autorităţile locale, de asemenea, realizează strategii și planuri proprii antidrog în diferită măsură și sunt active în exercitarea politicilor proprii în domeniul drogurilor. Eterogenitatea abordării acestora se poate manifesta printr-o serie întreagă de aspecte, însă implementarea prezentei Strategii se referă și contribuie primordial la o armonizare și implementare mai bună a practicilor bazate pe dovezi pe tot teritoriul Republicii Moldova.
52. Organizaţiile internaţionale și asociațiile obștești
Parteneri-cheie ai autorităţilor publice în problemele politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile sunt reprezentanţii comunităţii de experţi, inclusiv din cadrul asociațiilor obștești care prestează servicii în domeniu.
Autorităţile publice în colaborare cu organizaţiile internaţionale și asociațiile obștești, în calitate de parteneri, vor contribui la planificarea și implementarea proiectelor și activităților în cadrul politicii din domeniul drogurilor, la evaluarea acestor măsuri și activităţi, la sporirea calităţii și eficienţei serviciilor lor, indiferent de sursa lor de finanțare.
Asociațiile obștești prestează, de asemenea, servicii de prevenire, asistență, tratament, reabilitare și reducere a riscurilor asociate consumului de droguri. Acestea constituie un sistem complex de servicii oferite diverselor grupuri afectate de consumul tuturor tipurilor de droguri.
53. Mass-media
Rolul mass-mediei în profilaxia dependenţei de droguri, prevenirea și reprimarea criminalităţii ce ţine de traficul ilicit și consumul drogurilor constă în sensibilizarea opiniei publice asupra fenomenului infracţional și activităţii actorilor implicaţi în prevenirea și reprimarea consumului și traficului ilicit de droguri.
Informarea publicului larg și îndeosebi a tinerilor despre riscurile potenţiale asociate consumului tuturor tipurilor de droguri reprezintă o condiţie esenţială pentru stoparea/reducerea consumului de droguri, a ofertei de droguri, precum și a daunelor asociate, cauzate indivizilor și societăţii în ansamblu.
VI.
COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ
54. Republica Moldova va participa activ la iniţiativele comune lansate pe plan internaţional și va asigura coordonarea eficientă a activităților proprii cu cele desfăşurate de partenerii externi, atât în faza de planificare, cât și în cea de evaluare și implementare a acţiunilor.
Activitatea internaţională se va desfăşura prin cooperare și coordonare atât pe plan bilateral, cât și în cadrul organizaţiilor și forumurilor internaţionale.
Drept indicator al realizării obiectivelor trasate este recunoaşterea internaţională a Republicii Moldova ca partener de încredere în efortul global de reducere a cererii și ofertei de droguri în cadrul relaţiilor cu Uniunea Europeană, precum și în cadrul organizaţiilor internaţionale.
55. Obiectivul de cooperare internaţională se va realiza prin:
1) dezvoltarea relaţiilor cu Uniunea Europeană, asigurând preluarea și implementarea corespunzătoare a prevederilor acquis-ului comunitar, dezvoltarea relaţiilor parteneriale ale instituțiilor naționale implicate în reducerea cererii/ofertei de droguri cu structurile similare ale Uniunii Europene și ale statelor-membre în vederea asigurării transferului de date, informaţii, experienţe și desfăşurarea de acţiuni comune, participarea activă la activităţile realizate de Uniunea Europeană în domeniile prevenirii și combaterii traficului și consumului de droguri;
2) intensificarea relaţiilor cu alte state și structuri internaţionale implicate în lupta împotriva drogurilor, prin participarea Republicii Moldova la activităţile forurilor internaţionale ce au drept obiectiv combaterea traficului și consumului de droguri, intensificarea cooperării bilaterale și multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau cu cele aflate pe rutele de trafic ilicit al drogurilor, dezvoltarea relaţiilor parteneriale cu statele care au experienţă relevantă în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri în scopul asigurării transferului de experienţă;
3) participarea la programele internaţionale privind reducerea cererii și ofertei de droguri, prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, reducerea efectelor asociate, tratamentul și recuperarea persoanelor dependente de droguri, participarea la programe de luptă împotriva drogurilor, inclusiv informarea adecvată privind substanțele psihotrope utilizate corect în medicină, lansate de către organizaţiile internaţionale sau structurile guvernamentale ori neguvernamentale din alte state, implicarea activă a comunităţilor locale în proiecte internaţionale;
4) raportarea către platformele Organizației Națiunilor Unite și Uniunea Europeană, către sistemele de avertizare timpurie despre apariția și consecințele consumului substanțelor psihoactive noi.
VII.
PROCEDURILE DE RAPORTARE ȘI MONITORIZARE
56. Activitățile de monitorizare și control asupra executării Strategiei și a planurilor naționale de acțiuni antidrog se pune în sarcina Comisiei Naționale Antidrog, care va colabora cu toate instituţiile implicate.
Agenția Națională pentru Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii asigură monitorizarea situaţiei în domeniul drogurilor și întocmește anual Raportul național cu privire la situaţia drogurilor în Republica Moldova în baza datelor complexe privind consumul și traficul de droguri, precum și consecinţele acestora.
Rapoartele anuale ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică vor servi drept bază pentru adoptarea deciziilor de rigoare și pentru elaborarea planurilor de acţiuni ale politicilor în domeniul drogurilor.
Pentru asigurarea eficienţei politicii implementate în domeniul drogurilor, este necesar ca toate măsurile să fie monitorizate și să fie evaluată eficienţa acestora. După caz, activităţile urmează a fi ajustate în funcţie de schimbarea tendinţelor traficului și consumului de droguri, precum și în baza noilor dovezi ştiinţifice.
Planurile naționale de acţiuni antidrog sunt parte integrantă a prezentei Strategii și servesc drept mecanism de bază pentru implementarea acesteia.
După realizarea Planului național de acţiuni antidrog pentru anii 2020-2021, în baza recomandărilor, precum și a rezultatelor evaluate, vor fi elaborate și aprobate planurile naționale de acţiuni antidrog pentru anii 2022-2023, 2024-2025 și, respectiv, 2026-2027.
[Pct.56 modificat prin HG190 din 23.03.22, MO80-87/25.03.22 art.225; în vigoare 25.03.22]
57. Politica în domeniul drogurilor constituie un set complex de măsuri sociale de prevenire, control, educaţie, asistență și tratament etc., inclusiv aplicarea legii, care sunt implementate la nivel internaţional, național și local.
Scopul final este de a reduce consumul tuturor tipurilor de droguri și/sau de a reduce riscul potenţial și daunele care pot apărea în viaţa cetăţenilor și a societăţii, precum și de a acorda posibilitatea de tratament, reabilitare și integrare socială.
Aceste măsuri pot fi aplicate eficient doar într-un mediu organizaţional și instituţional operaţional, bazat pe angajamente, experienţe și cooperare pe plan național și internaţional, pe dovezi ştiinţifice, informaţii și evaluare a acţiunilor întreprinse, astfel încât să fie finanţate doar măsurile și activităţile eficiente, cu respectarea pluralismului de opinii.
Activităţile în toate domeniile trebuie să fie coordonate pentru asigurarea unei abordări comune în atingerea scopurilor trasate în prezenta Strategie.
58. Autoritățile responsabile de implementarea obiectivelor și acțiunilor specificate în Planul național de acțiuni antidrog vor asigura întreprinderea măsurilor necesare în vederea realizării integrale, în termenele stabilite și conform competenţelor ce le sunt atribuite, a acţiunilor incluse în Planul național de acţiuni antidrog și anual, până la data de 31 martie, vor elabora rapoarte detaliate de analiză, evaluare a activităților și a acțiunilor realizate.
59. Raportul anual privind evaluarea realizării Strategiei va fi elaborat de către Secretariatul Comisiei Naționale Antidrog, în baza informațiilor și datelor furnizate de către autoritățile responsabile și parteneri.
60. Raportul anual generalizat va fi prezentat spre examinare și aprobare președintelui Comisiei Naționale Antidrog și ulterior va fi publicat pe pagina web oficială a Ministerului Afacerilor Interne.
VIII.
ESTIMAREA IMPACTULUI ȘI A COSTURILOR
61. Finanțarea acțiunilor prevăzute în planurile naționale de acțiuni antidrog se va efectua din contul și în limitele alocațiilor aprobate în acest scop în bugetele autorităților publice implicate, precum și din alte surse, conform legislației.
Totodată, Comisia Națională Antidrog va participa la realizarea măsurilor și acțiunilor stipulate în planurile naționale de acțiuni antidrog în calitate de organ consultativ, va monitoriza implementarea prevederilor Strategiei.
62. Mijloacele financiare provenite din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, indicate în costurile acțiunilor planurilor naționale de acțiuni antidrog, și care urmează a fi implementate în cadrul instituțiilor medicale vor reprezenta resurse proprii ale instituțiilor medicale, obținute în temeiul legislației, conform contractelor încheiate cu Compania Națională de Asigurări în Medicină, în limitele mijloacelor financiare disponibile.
IX.
ETAPELE DE IMPLEMENTARE
63. Implementarea prezentei Strategii se va realiza în patru etape:
1) etapa I – perioada 2020-2021;
2) etapa a II-a – perioada 2022-2023;
3) etapa a III-a – perioada 2024-2025;
4) etapa a IV-a – perioada 2026-2027.
64. În scopul implementării Strategiei este elaborat Planul național de acțiuni antidrog pentru anii 2020-2021.
65. Planul național de acțiuni antidrog pentru etapa a II-a va fi elaborat la sfârșitul anului 2021 (pentru perioada 2022-2023), pentru etapa a III-a va fi elaborat la sfârșitul anului 2023, pentru etapa a IV-a – la sfârșitul anului 2025, fiind toate aprobate de Guvern. Planurile vor reprezenta continuitatea realizării obiectivelor propuse astfel încât să asigure eliminarea problemelor abordate în prezenta Strategie.
anexa nr.2