1. Se aprobă:
2) Repartiția teritorială a Rezervației biosferei „Prutul de Jos” în concordanță cu statutul juridic al terenurilor, conform anexei nr. 2;
2. Finanțarea activității Rezervației biosferei „Prutul de Jos” se va efectua în limitele bugetului de stat și din alte surse neinterzise de legislație.
3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Nr. 122. Chişinău, 12 august 2021.
Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 122/2021
REGULAMENT de funcționare a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
1. Regulamentul de funcționare a Rezervației biosferei „Prutul de Jos” (în continuare – Regulament) stabilește scopul, obiectivele, competențele, bazele activității științifice și economico-financiare, precum și zonarea cu regimul de activitate al Rezervației biosferei „Prutul de Jos” (în continuare – Rezervație).
2. Rezervația a fost inclusă în anul 2018 în Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei, recunoscută prin Programul „Omul și Biosfera” (MaB) (în continuare – Programul UNESCO).
3. Rezervația, conform cerințelor Programului UNESCO, are drept obiectiv conservarea elementelor și a formațiunilor fizico-geografice, a speciilor de plante și de animale de importanță națională și internațională, precum și efectuarea cercetărilor în sistemul monitoringului global.
4. Rezervația are statut de întreprindere de stat din subordinea Agenției „Moldsilva”. Gestionarea Rezervației se realizează de către administrația acesteia.
5. Statul de funcții și personal și Regulamentul administrației Rezervației se aprobă de către Agenția „Moldsilva”, coordonate în prealabil cu Ministerul Mediului.
6. Rezervația dispune de simbolică proprie (drapel, fanion, emblemă și altele), în conformitate cu Legea nr. 86/2011 cu privire la simbolurile publice. De asemenea, este în drept să practice orice tip de activitate ce nu contravine scopurilor, sarcinilor și principiilor creării și activității acesteia, în condițiile și în limitele regimului juridic al teritoriilor sale, precum și în conformitate cu prevederile legislației și cu prezentul Regulament.
7. Din punct de vedere geografic, Rezervația este amplasată în zona de sud a Republicii Moldova, la o distanță de 160 km sud de municipiul Chișinău. Suprafața totală a Rezervației constituie 14 771,1 ha, incluzând terenuri proprietate de stat (2 772,48 ha – fond forestier de stat), terenuri proprietate a unităților administrativ-teritoriale și terenuri proprietate privată, conform anexei nr. 2. Sediul Rezervației se află pe adresa: strada Unirii nr. 40, satul Slobozia Mare, raionul Cahul, MD 5361, Republica Moldova.
Capitolul II
OBIECTIVELE ȘI SARCINILE REZERVAȚIEI
8. Rezervația are ca obiectiv conservarea elementelor și formațiunilor fizico-geografice, protecția speciilor de floră și faună și a habitatelor acestora, efectuarea cercetărilor în sistemul monitoringului global, armonizarea peisajelor geografice și folosirea lor durabilă în scopuri științifice, culturale, turistice, instructive și educaționale.
9. Pentru realizarea scopurilor propuse și pentru desfășurarea activităților preconizate au fost trasate următoarele sarcini și obiective:
1) protecția și conservarea diversității biologice și peisagistice și a habitatelor naturale;
2) protecția și optimizarea efectivului de specii de floră și faună rare, vulnerabile și periclitate;
3) crearea condițiilor pentru reintroducerea speciilor de floră și faună dispărute, a celor periclitate (aflate în pericol de dispariție), precum și a celor vulnerabile, prin intermediul reproducerii lor în condiții ex situ;
4) crearea condițiilor necesare pentru gospodărirea și folosința durabilă a resurselor naturale din zonă și stimularea activităților economice nonpoluante;
5) colaborarea în cadrul Programului UNESCO;
6) elaborarea programelor naționale pentru realizarea Programului UNESCO;
7) crearea condițiilor pentru păstrarea și dezvoltarea tradițiilor și obiceiurilor culturale ale populației locale;
8) efectuarea cercetărilor științifice;
9) popularizarea cunoștințelor privind protecția mediului, educarea și instruirea ecologică a populației;
10) crearea condițiilor pentru turism și agrement.
Capitolul III
STRUCTURA TERITORIALĂ
10. Teritoriul Rezervației este divizat în trei zone de management, conform anexelor nr. 3 și nr. 4, fiecare având un regim corespunzător:
1) A – Zona nucleu, cu suprafața totală de 302 ha.
Zona este de protecție integrală, cuprinde ariile naturale unice, amplasate în afara așezămintelor umane permanente, și terenurile fondului forestier care își păstrează caracterul și influența naturală și servesc ca depozit natural de păstrare a fondului genetic de plante și de animale autohtone. Are cel mai strict regim de protecție integrală și este destinată exclusiv conservării biodiversității și creării condițiilor naturale de dezvoltare a biocenozelor. În zonă este interzisă orice activitate economică. Se permite doar efectuarea cercetărilor științifice. De asemenea, se admit: activități de monitorizare, patrulare oficială, de pază și de protecție, precum și vizitarea limitată în legătură cu activitățile de cercetare științifică. Nu se permite nicio construcție sau infrastructură permanentă, structurile temporare fiind acceptabile doar pentru desfășurarea cercetării științifice autorizate;
2) B – Zona tampon, cu suprafața totală de 1 310 ha.
Zona are un rol de protecție a zonei nucleu, este obiect de studiere și de aplicare a rezultatelor cercetărilor științifice pentru conservarea și dezvoltarea fondului genetic, restabilirea principalelor tipuri de păduri, bălți, lunci, stepe etc. În zonă se admite: activitatea de regenerare și reconstrucție ecologică; derularea măsurilor de apărare contra incendiilor; efectuarea măsurilor de profilaxie veterinară și sanitară; reglementarea numerică a animalelor prin vânătoarea de selecție pentru menținerea echilibrului ecologic (determinarea anuală a cotei suprapopulației de animale sălbatice); pășunatul și strângerea fânului de către salariații Rezervației; tăierile de igienă, de îngrijire și de regenerare a pădurilor; construirea locuințelor de serviciu pentru personalul științific al Rezervației; desfășurarea activităților ce nu contravin sarcinilor Rezervației, în conformitate cu legislația;
3) C – Zona de tranziție, cu suprafața totală de 13 159 ha.
Zona este destinată diminuării impactului antropic din teritoriile adiacente și include terenurile comunelor: Crihana Veche, Manta, Vadul lui Isac, Brînza, Văleni, Slobozia Mare, Cîșlița-Prut și Giurgiulești. Terenurile din zona de tranziție pot rămâne în posesia deținătorilor, care sunt obligați să respecte regimul stabilit pentru asemenea zone, conform prevederilor art. 7 din Legea nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. În zonă sunt permise activități tradiționale de folosință a terenurilor asociate cu agricultura, silvicultura, pășunatul și pescuitul, precum și activități economice și/sau tehnologii noi nonpoluante, cu respectarea cerințelor legale de protecție a mediului, stabilite în Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului și în Legea nr. 851/1996 privind expertiza ecologică.
11. Limitele zonelor de management pot fi modificate după coordonarea prealabilă cu deținătorii terenurilor respective, la inițiativa administrației Rezervației, conform cerințelor legale.
12. Fiecare dintre zonele A, B și C poate include teritorii amplasate în diferite părți ale Rezervației. Hotarele zonelor de management sunt determinate în procesul elaborării, coordonării și aprobării planurilor de management.
13. Limitele zonei nucleu și ale altor zone sau subzone de management, în funcție de necesități, sunt marcate pe teren cu semne informative sau de altă natură. Marcarea se efectuează de către administrație de comun acord cu autoritățile administrației publice locale.
14. În vederea minimizării impactului antropic negativ asupra patrimoniului natural al Rezervației, în jurul acestuia se creează o zonă de protecție cu lățimea de 100-150 de metri. Limitele zonei de protecție sunt marcate pe teren cu ajutorul semnelor informative sau de altă natură și sunt expuse în documentația de urbanism și amenajare a teritoriului. Zona de protecție a Rezervației se stabilește în funcție de configurația terenurilor agricole, a hotarelor naturale ale localităților, amplasamentul drumurilor principale etc. Terenurile zonei de protecție rămân în posesia proprietarilor de teren.
În zona de protecție sunt admise activitățile stabilite în art. 85 din Legea 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, iar activitățile interzise – în art. 86 din aceeași Lege.
15. Terenurile beneficiarilor, posesorilor sau proprietarilor de teren, precum și edificiile sau construcțiile amplasate în limitele teritoriului Rezervației care aparțin persoanelor fizice sau juridice rămân în proprietatea/posesia acestora și sunt exploatate conform destinației lor de bază, cu respectarea regimului activității economice stabilit în prezentul Regulament, conform art. 7 din Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.
16. Orice persoană fizică sau juridică este în drept să efectueze operațiuni de vânzare-cumpărare a terenurilor proprietate privată amplasate în perimetrul Rezervației. Terenurile proprietate privată amplasate în perimetrul Rezervației pot fi înstrăinate conform prevederilor legale, cu condiția păstrării destinației lor de bază. Exproprierea posesorilor, beneficiarilor și proprietarilor funciari din perimetrul Rezervației pentru cauză de utilitate publică este posibilă doar cu respectarea prevederilor legislației.
Capitolul IV
ACTIVITATEA DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ
17. Cercetările științifice în Rezervație se desfășoară în baza unor programe complexe conform Programului UNESCO.
18. Cercetările științifice se efectuează de către unitatea pentru știință a Rezervației, instituțiile științifice de profil, organizațiile neguvernamentale care dispun de potențial științific, cu participarea specialiștilor din alte țări.
19. Cercetările științifice se realizează în mod obligatoriu conform unor programe anuale care stabilesc măsuri speciale de conservare a biodiversității în Rezervație și de monitorizare a acesteia, asigurându-se, totodată, continuitatea monitoringului ecologic. În acest scop, administrația Rezervației elaborează un plan anual de cercetare științifică, coordonat cu instituțiile științifice de profil și cu Agenția de Mediu și aprobat de către directorul Agenției „Moldsilva”.
20. Scopul cercetărilor științifice constă în studierea diversității biologice, a proceselor și mecanismelor naturale în context național și a legăturii acestora cu procesele și mecanismele naturale ce au loc în biosferă, pentru estimarea și prognozarea situației ecologice, pentru elaborarea bazelor științifice de ocrotire a naturii, pentru conservarea biodiversității, restabilirea echilibrului ecologic, utilizarea durabilă a resurselor naturale, pentru monitoringul ecologic și ținerea analelor naturii, precum și pentru determinarea surselor de impact antropic la nivel național și, după caz, la nivel global asupra integrității patrimoniului natural.
21. Efectuarea cercetărilor privind rolul Rezervației ca sursă de formare a microclimei și ca factor de stabilizare a climei generale se referă la propagarea cunoștințelor privind organizarea structurală și funcțională a biosferei.
22. Întreaga activitate de cercetare științifică de pe teritoriul Rezervației se desfășoară cu acordul scris al administrației Rezervației, care sprijină logistic, la solicitare, activitatea de cercetare.
23. Administrația Rezervației este abilitată să editeze lucrări științifice, materiale de informare și popularizare a patrimoniului său natural și să participe la activitățile de colaborare internațională privind problemele biosferei.
24. În Rezervație se instituie Consiliul științific, a cărui componență și regulament se aprobă de către directorul Agenției „Moldsilva”, coordonat în prealabil cu Ministerul Mediului și cu Agenția de Mediu. Activitatea în calitate de membru al Consiliului științific nu este remunerată.
25. Consiliul științific participă, cu drept consultativ, la examinarea programelor anuale științifice, a raportului anual detaliat de activitate, precum și a planului de activitate și a proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul următor ale Rezervației, la propunerea administrației Rezervației, cu sugestii și recomandări pentru ajustarea acestora la cadrul științific național și internațional.
Capitolul V
REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR DE GOSPODĂRIRE
Secțiunea 1
Reglementări generale
26. Toate activitățile din cadrul Rezervației se planifică și se desfășoară în conformitate cu prezentul Regulament și cu Planul de management, cu respectarea prevederilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, precum și a procedurilor de transparență decizională.
27. Planul de management al Rezervației se elaborează de administrația Rezervației și se aprobă de către Guvern, la propunerea Ministerului Mediului.
28. Elaborarea Planului de management al Rezervației are la bază obiectivele de conservare stabilite în funcție de speciile/habitatele prioritare din Rezervație. Obiectivele de conservare sunt reprezentate de valorile de referință favorabile pentru speciile/habitatele prioritare din Rezervație.
29. Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare națională și locală pentru teritoriile încadrate în hotarele Rezervației și din vecinătatea acesteia vor fi armonizate cu prevederile Planului de management al Rezervației.
30. Având în vedere prezența așezărilor umane în perimetrul Rezervației, Planul de management se elaborează și se implementează în așa mod încât Rezervația să constituie un model de dezvoltare a comunităților umane în armonie cu mediul natural.
31. Activitatea economică a Rezervației este efectuată în scopul organizării protecției respective a obiectelor naturale și cultural-istorice pe teritoriul acesteia, al realizării programelor ecologice, educative și editoriale, a măsurilor de amenajare și întreținere a obiectelor naturale, de restabilire a acestora, precum și în scop turistic.
32. Valorificarea resurselor naturale din domeniul public de interes național prin activități economice tradiționale desfășurate pe teritoriul Rezervației: pășunat, cultivarea terenurilor ieșite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea florei și faunei sălbatice terestre și acvatice, practicarea serviciilor de turism și agrement, a pescuitului, reglementarea efectivului de animale, vânătoarea de selecție, precum și desfășurarea unor lucrări pentru întreținerea digurilor și a canalelor existente se efectuează conform cerințelor legislației.
33. Activitatea economică a Rezervației, precum și a beneficiarilor, posesorilor ori a proprietarilor terenurilor sau ai obiectelor aflate în perimetrul Rezervației, a căror activitate este limitată de necesitatea respectării regimurilor de protecție stabilite de legislație, beneficiază de înlesniri sau alte instrumente economice de stimulare a activităților.
34. Orice activitate din cadrul Rezervației se analizează din punctul de vedere al prevenirii impactului asupra valorilor patrimoniului natural și cultural al ariei protejate, în limitele legislației de mediu și domeniului culturii. Pe teritoriul Rezervației, în limitele hotarelor Rezervației științifice „Prutul de Jos”, sunt interzise activitățile specificate în art. 26 din Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.
35. Activitățile din zona de tranziție sunt destinate promovării unor măsuri de dezvoltare social-economică durabilă, care includ și măsuri de conservare a naturii. De asemenea, sunt întreprinse activități economice care nu contravin obiectivelor de gestionare durabilă ale Rezervației.
Secțiunea a 2-a
Activități de silvicultură și de gospodărire a fondului cinegetic și piscicol
Subsecțiunea 1
Fondul forestier
36. Respectarea regimului silvic pe teritoriul Rezervației se realizează în conformitate cu cerințele stipulate în Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, în Legea regnului vegetal nr. 239/2007 și în Codul silvic nr. 887/1996, prin implementarea următoarelor prevederi:
1) pe terenurile fondului forestier inclus în teritoriul Rezervației se efectuează numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice specifice ariilor naturale protejate, cu respectarea reglementărilor privind zonarea funcțională a pădurilor și zonarea internă a Rezervației, prevăzute în capitolul III;
2) la amenajarea pădurilor de pe teritoriul Rezervației se vor respecta normele tehnice de amenajare specifice ariilor naturale protejate;
3) în scopul punerii în concordanță cu obiectivele Rezervației, amenajamentele silvice, atât pentru fondul forestier de stat, gestionat de autoritățile administrației publice locale, cât și cel privat din teritoriul Rezervației, se examinează la conferințele de amenajare și se aprobă de Agenția „Moldsilva”;
4) structurile silvice de administrare a fondului forestier din teritoriul Rezervației sunt obligate:
a) să înainteze, în vederea coordonării, administrației Rezervației borderoul lucrărilor silvice din teritoriul Rezervației înainte de începerea unui nou an;
b) să monitorizeze respectarea aplicării în practică a lucrărilor de reconstrucție ecologică de pe teritoriul Rezervației.
37. Elaborarea planurilor de amenajament silvic pentru proprietarii terenurilor fondului forestier din Rezervație va include o fază de consultare publică în cadrul conferințelor de amenajare. În gospodărirea fondului forestier din Rezervație se vor aplica următoarele reguli:
1) suprafețele de teren care prezintă interes deosebit sub raportul biodiversității se vor constitui în subparcele, indiferent de întinderea lor, în toate situațiile în care acest lucru este posibil. Acest aspect va fi realizat odată cu revizuirea amenajamentelor silvice, care se vor adapta planului de management aprobat și cu identificarea în teren a zonelor cu specii și habitate de interes european;
2) lucrările de igienă se vor executa numai în cazul prevenirii unor focare active de dăunători forestieri cu un grad înalt de amenințare și în cazurile în care proporția lemnului mort este semnificativă;
3) se va lua în considerare creșterea cantității de lemn mort rămas în pădure, în special în aria parchetelor de exploatare și în zonele ușor accesibile, prin lăsarea în timpul marcării și a lucrărilor de exploatare a 2-3 arbori uscați la hectar;
4) pentru valorificarea masei lemnoase acumulate în urma lucrărilor de reconstrucție ecologică, se vor adopta și se vor aplica tehnologii și procedee de exploatare ecologice, urmărindu-se evitarea și/sau reducerea la maximum a vătămărilor asupra solului, arborilor care rămân, subarboretului, precum și a semințișurilor și a păturii erbacee;
5) lucrările de punere în valoare desfășurate pe teritoriul Rezervației se vor subordona funcțiilor specifice fixate (ameliorarea funcțiilor de stabilitate a ecosistemului, conservarea biodiversității, creșterea eficienței ecoprotective etc.), și în niciun caz mărimii posibilității sau recoltării anuale a acesteia, în condiții cât mai avantajoase economic;
6) se vor lua măsuri speciale pentru protecția regnului animal și vegetal, în special a speciilor rare, vulnerabile și periclitate incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova și în anexele tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, conform cerințelor stabilite în legislația de mediu, la efectuarea lucrărilor de gospodărire a fondului forestier din Rezervație.
Subsecțiunea a 2-a
Fondul cinegetic
38. Pentru a asigura conservarea speciilor de faună sălbatică, controlul asupra efectivului speciilor de prădători și celor invazive, pe teritoriul Rezervației sunt admise vânătoarea de selecție și reglementarea efectivului animalelor de vânat, numai în zonele B (tampon) și C (de tranziție), conform cerințelor și regulilor stabilite în Legea regnului animal nr. 439/1995 și Legea vânătorii și fondului cinegetic nr. 298/2018. Rezultatele evaluării efectivelor reale și stabilirea cotelor de recoltare a speciilor de vânat sunt coordonate cu administrația Rezervației.
39. Gestionarii fondurilor de vânătoare de pe terenurile Rezervației sunt obligați să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilității, în baza studiilor de evaluare și a planurilor de management de specialitate, întocmite pentru fiecare fond de vânătoare, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare, cu respectarea prevederilor stabilite în Legea vânătorii și fondului cinegetic nr. 298/2018, Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, precum și a procedurii transparenței decizionale.
Subsecțiunea a 3-a
Fondul piscicol
40. Pe teritoriul Rezervației se interzice efectuarea lucrărilor care împiedică migrarea, reproducerea sau care pun în pericol existența populațiilor piscicole, inclusiv exploatarea sau transferarea volumelor semnificative de apă care afectează condițiile de habitat. Este interzis pescuitul sportiv, de amatori și de agrement, precum și pescuitul industrial în zona A (nucleu) a Rezervației și în zona de protecție a frontierei de stat. În zonele tampon și de tranziție este interzis orice pescuit în perioadele de prohibiție.
41. Pescuitul în zonele B (tampon) și C (de tranziție) ale Rezervației este admis în baza permisului pentru pescuitul sportiv, de amatori și de agrement, eliberat de către Agenția de Mediu, cu informarea administrației, prin prezentarea copiei documentelor permisive în termen de 3 zile. Pătrunderea tuturor tipurilor de ambarcațiuni în zonele nucleu este interzisă, cu excepția celor care aparțin administrației Rezervației.
42. Lucrările de amenajare a cursurilor de apă, de captare a apei, de corectare a albiilor, de construire, reparare sau modificare a digurilor se vor desfășura în conformitate cu cerințele legislației de mediu și prin coordonarea cu administrația Rezervației.
Subsecțiunea a 4-a
Pășunatul și cositul
43. Pe teritoriul Rezervației activitatea de pășunat și cosit se desfășoară cu respectarea regulilor ce țin de crearea, protecția și utilizarea durabilă a pășunilor și fânețelor, stabilite conform studiilor de specialitate efectuate de către autoritățile publice de specialitate și coordonate de administrația Rezervației. Responsabilitatea exploatării corecte a pășunilor și a fânețelor pe teritoriul Rezervației revine proprietarilor și administratorilor acestora (persoanelor fizice, asociațiilor de proprietari sau comunităților locale).
44. Pășunatul și cositul se supun următoarelor reglementări:
1) pășunatul animalelor domestice și cositul ierbii pe terenurile din fondul forestier al Rezervației este reglementat prin Codul silvic nr. 887/1996, Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 pentru aprobarea actelor normative vizând gestionarea gospodăriei silvice și prin Regulamentul privind recoltarea ierbii și pășunatul vitelor pe terenurile fondului forestier, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 740/2003, și Regulamentul cu privire la pășunat și cosit, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 667/2010;
2) pășunatul animalelor domestice, recoltarea ierbii pe pajiști și a stufului de pe alte terenuri situate în Rezervație se desfășoară în conformitate cu zonarea internă, după cum urmează:
a) este interzis pășunatul, recoltarea ierbii, a stufului și a papurii în zona A (nucleu) a Rezervației și în terenurile Rezervației din zona B (tampon);
b) este interzis pășunatul, recoltarea ierbii și a stufului, a papurii și a altor obiecte ale regnului vegetal în zona B (tampon) a Rezervației în lipsa autorizației pentru folosința obiectelor regnului vegetal, eliberată de Agenția de Mediu și fără coordonarea cu administrația Rezervației;
3) administrația Rezervației are dreptul de a verifica în teren dacă numărul de animale domestice pe pășuni corespunde capacității de suport pentru animale a acestor pășuni, conform bonității pășunilor prevăzute în studiile speciale;
4) amplasarea stânelor și adăposturilor, adaptate specificului zonei și încadrate în peisaj, este permisă la o distanță mai mare de 100 m de traseele turistice, prin coordonarea obligatorie cu administrația Rezervației.
45. Administrația Rezervației monitorizează activitatea de pășunat și de cosit în Rezervație pentru stabilirea impactului acestei activități asupra florei și faunei din Rezervație și pentru stabilirea unor eventuale restricții în zonele afectate.
46. Administrația Rezervației inițiază, periodic, studii pentru reevaluarea capacității de suport a pășunilor, pe care o aduce la cunoștința proprietarilor, în vederea reglementării corespunzătoare a pășunatului și a cositului.
Secțiunea a 3-a
Turismul durabil
47. În Rezervație sunt permise activități de turism durabil și de educație, cu respectarea regulilor de vizitare a Rezervației, potrivit prezentului Regulament. Administrația Rezervației are dreptul de a colecta plăți pentru anumite activități și/sau pentru vizitarea anumitor locuri special amenajate.
48. Instituirea plăților și valoarea biletului de vizitare a Rezervației se va stabili de către administrația Rezervației, cu aprobarea de către Agenția „Moldsilva”, prin coordonare cu Agenția de Investiții, în conformitate cu legislația.
49. În scopul evitării impactului negativ asupra Rezervației, se interzice:
1) desfășurarea acțiunilor care ar pune în pericol existența complexelor naturale;
2) organizarea activităților sportive și de agrement în masă, amenajarea rugurilor etc. în afara zonelor prevăzute pentru aceste scopuri;
3) organizarea rutelor turistice în zona A (nucleu);
4) traficul și staționarea mijloacelor de transport în afara rutelor și locurilor de parcare stabilite;
5) tăierile arbitrare, deteriorarea arborilor, arbuștilor, incendierea ierbii și a frunzelor, colectarea plantelor medicinale și decorative;
6) recoltarea și distrugerea ouălor păsărilor sălbatice, distrugerea cuiburilor sau a locurilor de cuibărit;
7) producerea, prin orice mijloace, de zgomote intense în perimetrele zonelor de cuibărit sau de adăpost ale păsărilor, semnalizate în mod corespunzător;
8) vandalizarea monumentelor naturale și antropice;
9) fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără actele de reglementare emise de administrația Rezervației ori cu încălcarea prevederilor acestora;
10) organizarea focurilor de artificii fără actele de reglementare emise de administrația Rezervației sau cu încălcarea prevederilor acestora;
11) distrugerea și poluarea mediului natural, aplicarea inscripțiilor și simbolurilor pe arbori, pietre, edificii, deteriorarea cuiburilor, furnicarelor;
12) deteriorarea și distrugerea indicatoarelor turistice;
13) deteriorarea malurilor naturale sau amenajate, a terenurilor și a vegetației prin deplasarea unor utilaje sau prin efectuarea unor lucrări.
50. Amenajarea rutelor turistice, amplasarea panourilor și a indicatoarelor turistice se face cu aprobarea administrației Rezervației. Materialele de promovare a destinației turistice (ghiduri, prospecte etc.) urmează a fi elaborate în coordonare cu Agenția de Investiții.
51. Organizarea de evenimente (expoziții, târguri, forumuri ș.a.) pe teritoriul Rezervației se face cu aprobarea administrației Rezervației, prin coordonare cu Agenția de Investiții. Administrația Rezervației va stabili condițiile specifice pentru desfășurarea evenimentelor și pentru campare.
52. Pe teritoriul Rezervației sunt stabilite următoarele condiții specifice de campare:
1) camparea este permisă numai în locurile special amenajate și marcate în acest sens din zonele B (tampon) și C (de tranziție);
2) camparea în condiții de bivuac este permisă peste noapte în cazuri de urgență, fără aprinderea focului;
3) săparea șanțurilor în jurul corturilor este interzisă.
53. Aprinderea focului în cadrul activității turistice pe teritoriul Rezervației este permisă doar în locuri special amenajate în acest scop. Este strict interzisă defrișarea vegetației lemnoase de orice fel pentru facerea focului.
Secțiunea a 4-a
Utilizarea altor resurse
54. Pe teritoriul Rezervației nu se admit colectarea și comercializarea (indiferent de proveniență) a oricăror specii de floră ocrotită sau părți din acestea, precum și capturarea, comercializarea oricăror specii din fauna ocrotită sau părți din acestea, conform cerințelor stabilite în Legea regnului vegetal nr. 239/2007 și în Legea nr. 325/2005 cu privire la Cartea Roșie a Republicii Moldova.
55. Pe teritoriul Rezervației, cu excepția zonei A (nucleu) și terenurile din zona B (tampon), recoltarea obiectelor regnului vegetal, cum ar fi plantele medicinale, este permisă fără autorizație numai pentru nevoi personale, conform cerințelor stabilite în Legea regnului vegetal nr. 239/2007.
Secțiunea a 5-a
Regimul deșeurilor
56. Regimul deșeurilor pe teritoriul Rezervației se reglementează conform Legii nr. 209/2016 privind deșeurile și stabilește următoarele măsuri:
1) este interzisă transportarea, depozitarea, abandonarea sau scufundarea deșeurilor de orice fel în afara punctelor de colectare a acestora pe teritoriul Rezervației, inclusiv poluarea apelor și a terenurilor prin deversarea de ape uzate și/sau deversarea substanțelor petroliere pe terenurile sau în apele de suprafață ori subterane aflate pe teritoriul Rezervației;
2) responsabilitatea evacuării deșeurilor menajere provenite din activitatea hotelurilor, cabanelor și a locurilor de campare revine administratorilor acestora;
3) locuitorii de pe teritoriul Rezervației poartă responsabilitate pentru gestionarea deșeurilor menajere proprii în conformitate cu legislația;
4) pentru punctele de colectare a deșeurilor, administrația Rezervației împreună cu proprietarii/administratorii vor stabili un program de evacuare a deșeurilor.
Secțiunea a 6-a
Construcțiile și infrastructura
57. Construcțiile și infrastructura în cadrul Rezervației se vor face în baza planului general pe termen lung de dezvoltare economică și turistică, coordonat de Ministerul Mediului, Agenția „Moldsilva” și Agenția de Mediu, autoritățile centrale pentru turism și de către institutele științifice de profil.
58. Construcția și exploatarea hotelurilor, campingurilor, bazelor turistice, precum și a sondelor de extracție a petrolului și a altor obiecte sociale și economice, crearea condițiilor de recreație este efectuată de către instituțiile și întreprinderile interesate, cu respectarea condițiilor stabilite în prevederile Legii nr. 721/1996 privind calitatea în construcții, Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, Legii nr. 851/1996 privind expertiza ecologică și ale Legii nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.
59. Administrația Rezervației este în drept să coordoneze efectuarea construcției obiectelor în complexul turistic și recreativ al Rezervației. Veniturile obținute din exploatarea acestor obiecte pot fi utilizate în scopul dezvoltării infrastructurii Rezervației, precum și al restabilirii complexelor și obiectelor naturale, conform cerințelor legale.
60. Procedura de transmitere în arendă a terenurilor, a obiectelor naturale, a clădirilor și construcțiilor, cu excepția zonelor A (nucleu) și B (tampon), se efectuează conform prevederilor Codului civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002. Procedura de transmitere în arendă este interzisă dacă schimbarea obiectului presupune riscuri ecologice și are un impact negativ asupra Rezervației.
Secțiunea a 7-a
Componenta cultural-istorică
61. Componenta cultural-istorică a Rezervației va fi inclusă într-un compartiment al Planului de management al Rezervației, pentru a fi cercetată și documentată corespunzător, delimitate și cartografiate categoriile de patrimoniu cultural: arheologic, rupestru, arhitectural, monumental și etnografic. În scopul asigurării unui cadru de protecție a componentei cultural-istorice, documentația de urbanism și amenajare a teritoriului Rezervației va include toate siturile cu potențial patrimonial.
62. Un element indispensabil al Rezervației este patrimoniul imaterial (tradiții, obiceiuri, evenimente, sărbători) din mediul rural al acestei zone, care reprezintă un rezultat al interacțiunii milenare dintre om și natură.
63. Toate activitățile care țin de componenta cultural-istorică din cadrul Rezervației, începând cu planificarea strategică și terminând cu valorificarea practică, vor fi coordonate cu Ministerul Educației și Cercetării și cu alte autorități publice centrale și instituții din domeniul cultural-istoric, conform cerințelor stabilite în Legea culturii nr. 413/1999, Legea nr.1530/1993 privind ocrotirea monumentelor și Legea nr. 218/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic.
Capitolul VI
ACTIVITATEA EDITORIALĂ ȘI EDUCATIVĂ
64. Activitatea editorială și educativă a Rezervației include: editarea ghidurilor, a prospectelor, a colecțiilor fotografice, a buletinelor informative, precum și a altei producții editoriale; organizarea muzeelor și expozițiilor; crearea și amenajarea traseelor și rutelor de excursii, a centrelor și instituțiilor de cercetări științifice, a școlilor ecologice de vară, a condițiilor pentru instruirea practică a studenților din instituțiile de învățământ mediu și superior de specialitate; reflectarea activității Rezervației în mass-media, precum și utilizarea altor metode și forme de educare și instruire social-ecologică și de promovare a cunoștințelor ecologice.
65. Confecționarea producției de artă plastică, de tipar, a obiectelor de larg consum cu imprimarea logoului Rezervației, a imaginilor complexelor naturale sau cultural-istorice situate în raza teritoriului Rezervației, precum și a denumirii și simbolicii lor se efectuează cu acordul administrației Rezervației, pe bază de contract, cu respectarea condițiilor legislației din domeniul vizat.
Capitolul VII
ATRIBUȚIILE PRINCIPALE ALE ADMINISTRAȚIEI REZERVAȚIEI
66. Administrația Rezervației are următoarele atribuții principale:
1) evaluează starea ecologică a patrimoniului natural al Rezervației, elaborează propuneri și recomandări pentru programele de reconstrucție ecologică a ecosistemelor din Rezervație și asigură implementarea acestora;
2) elaborează și implementează Planul de management al Rezervației;
3) asigură implementarea cercetărilor științifice și a măsurilor necesare conservării și protecției genofondului și biodiversității, de valorificare și dezvoltare a potențialului științific, tehnico-științific și tehnologic;
4) identifică, delimitează și propune Agenției „Moldsilva” modificarea zonelor funcționale ale Rezervației;
5) stabilește nivelul de valorificare a resurselor naturale în funcție de potențialul lor de regenerare și de capacitatea de suport a ecosistemelor;
6) exercită controlul asupra îndeplinirii cerințelor privind măsurile de protecție a mediului;
7) sprijină și protejează activitățile economice tradiționale ale populației locale;
8) stabilește, împreună cu titularii drepturilor de administrare, condițiile de desfășurare a activităților de valorificare a resurselor naturale regenerabile;
9) promovează activități de dezvoltare a potențialului științific, tehnico-științific, de cercetare și cooperare științifică internațională;
10) organizează activitățile de informare în domeniul cultural și de educație ecologică a populației și a specialiștilor din domeniile vizate;
11) verifică îndeplinirea măsurilor de conservare a biodiversității și de asigurare a statutului de dezvoltare durabilă în conformitate cu legislația;
12) conlucrează cu Agenția „Moldsilva”, Agenția „Apele Moldovei”, Agenția de Mediu, în vederea gospodăririi pădurilor și apelor, a efectuării lucrărilor de reconstrucție ecologică și a lucrărilor hidrotehnice necesare pentru gestionarea durabilă a apelor;
13) participă la cooperarea tehnico-științifică cu organizații din domeniile cercetării/institutele științifice de profil pe aspectele științifice de care este responsabilă;
14) cooperează cu comisiile interministeriale și cu comitetele raionale pentru situații de urgență;
15) colaborează cu autoritățile competente în domeniu pentru păstrarea echilibrului peisagistic prin conservarea și promovarea elementelor tradiționale de arhitectură, a materialelor de construcție și a finisajelor exterioare;
16) colaborează cu autoritățile administrației publice locale pe problemele de dezvoltare a Rezervației în interesul populației din localități;
17) organizează acțiuni de voluntariat pe teritoriul Rezervației.
Capitolul VIII
ASIGURAREA REGIMULUI DE PAZĂ AL REZERVAȚIEI
67. Regimul de Rezervație a biosferei, paza Rezervației, a complexelor și a obiectelor naturale ale acesteia, controlul respectării regimului stabilit în cadrul zonelor de protecție este asigurat de către colaboratorii Serviciului special de pază al Rezervației și de către voluntarii legitimați.
68. Drepturile și obligațiile Serviciului special de pază sunt stabilite într‑un Regulament aprobat de către Agenția „Moldsilva”.
69. La asigurarea pazei Rezervației pot fi antrenați, după caz, și lucrători ai serviciilor de poliție, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, care sunt angajați în această activitate în baza unor ordine speciale. Toți angajații activează numai sub conducerea administrației Rezervației. Termenul de încadrare și sarcinile concrete ale angajaților sunt indicate în ordinul emis de conducerea Rezervației.
70. Orice daună cauzată sănătății sau averii colaboratorilor Serviciului special de pază al Rezervației în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de serviciu este recuperată în modul stabilit de legislație.
Capitolul IX
RĂSPUNDEREA ȘI SOLUȚIONAREA LITIGIILOR
71. Tragerea la răspundere pentru încălcarea prevederilor prezentului Regulament se va efectua în temeiul normelor materiale și de procedură juridică, în funcție de tipul răspunderii stabilit legal.
72. Recuperarea prejudiciului cauzat Rezervației se efectuează benevol sau în mod forțat, prin hotărâre judecătorească.
73. Litigiile apărute în cadrul administrării Rezervației se soluționează pe cale amiabilă sau în instanța de judecată, conform legislației.
Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 122/2021
Repartiția teritorială a Rezervației biosferei „Prutul de Jos” în concordanță cu statutul juridic al terenurilor
| Denumirea | Suprafața (ha) | Amplasamentul | Forma de proprietate |
| Rezervația biosferei „Prutul de Jos” | 1 017,08 1755,34
Pe localități: | Întreprinderea pentru Silvicultură ,,Silva-Sud” și Rezervația științifică „Prutul de Jos”
Raionul Cahul (9 localități): | Proprietate de stat |
| 297,24 | s. Brînza | Proprietate a unităților administrativ-teritoriale și terenuri proprietate privată |
| 257,48 | s. Cîșlița-Prut |
| 820,99 | s. Colibași |
| 4350,04 | s. Crihana Veche |
| 416,84 | s. Giurgiulești |
| 2911,31 | com. Manta |
| 1031,19 | s. Slobozia Mare |
| 900,44 | s. Vadul lui Isac |
| 1013,09 | s. Văleni |
| Total | 14771,04 ha | | |
Repartiția terenurilor fondului forestier din Rezervația biosferei „Prutul de Jos”:
1N1 1N2 1N3 1N4 1N5 1V1 1V2 2N1 2N2 2N3 2N4 2N5 2N6 2N7 2N8 2N9 3T1 4A 4B 4C 4D 4E 4F 4G 4H 4I 4J 4D1 4D2 4D3 4D4 4D5 4D6 4N1 4N2 4N3 4N4 4N5 4N6 4N7 4N8 4N9 4T1 4T2 4T3 4T4 4T5 4V1 4V2 4V3 4V4 4V5 4V6 4V7 5A 5B 5C 5D 5E 5F 5G 5H 5I 5J 5K 5L 5M 5N 5O 5P 5Q 5R 5S 5T 5U 5V 5W 5X 5Y 5N1 5N2 5N3 5N4 5N5 5N6 5N7 5N8 5N9 5T1 5T2 5T3 5T4 5T5 5T6 5T7 5V1 5V2 5V3 5V4 5V5 5V6 5V7 5V8 5V9 6N1 6N2 6N3 6N4 6N5 6N6 7N1 7N2 7N3 7N4 7N5 7N6 7N7 7T1 8N1 8N2 8N3 8N4 8N5 9 G 9N1 9N2 9N3 9N4 9N5 9N6 9N7 9N8 9N9 9T1 9T2 9T3 9T4 9T5 9T6 9T7 9T8 9V1 9V2 9V3 9V4 9V5 9V6 9V7 9V8 10C1 10C2 10M1 11T1 12D1 12N1 12N2 12T1 12T2 12T3 13T1 14T1 15N1 15T1 15T2 16D1 16D2 16D3 16D4 16N1 16N2 16N3 16N4 16N5 16T1 16T2 16T3 17N1 17N2 17T1 17T2 18T1 19T1 20N1 20T1 20T2 21T1 22N1 22N2 22T1 22T2 22T3 23N1 23N2 23N3 23N4 23N5 23N6 23T1 23T2 23T3 23T4 24N1 24N2 24T1 25N1 25T1 26N1 26N2 26T1 26T2 26T3 27N1 27T1 27T2 28C1.
Total categoria LP 215 UA – 1473,7 ha.
1E 1Q 7H 9I. Total categoria LP 4 UA – 30,7 ha.
9B 1F 1H 1L 1M 1P 2C 2H 7C 8D 8F 8H 9N 9Y. Total categoria LP 14 UA – 22,9 ha.
2D 2G 2I 2K 6B 6C 6D 6E 6F 6G 7B 7D 7E 7J 7K 7L 8B 8C 8E 8G 8M 8N 8O 8P 8Q 8R 9A 9C 9D 9E 9F 9H 9J 9K 9L 9O 9Q 9R 9U 9V 9W 23A 23B 23C 23D 23E 23F 23G 23H 23I 24A 24B 24C 24D 25A 27A
Total categoria LP 56 UA – 148,94 ha.
1A 1B 1C 1D 1G 1I 1J 1K 1N 1O 1R 2A 2B 2E 2F 2J 6A 7A 7F 7G 7I 8A 8I 8J 8K 8L 9M 9P 9S 9T 9X. Total categoria LP 31 UA - 79,1 ha.
Total: 1755, 34 ha.
Repartiția terenurilor fondului forestier din Întreprinderea pentru Silvicultură „Silva-Sud”:
- din Ocolul silvic Slobozia 1-3; 15; 16; 36-38; 48; 49A; 49B, 49C; 49D; 50; 51; 58-62. Total: 676, 8 ha.
- din precedenta Întreprindere Silvică „Manta-V” (fuzionată cu Întreprinderea pentru Silvicultură „Silva-Sud”, prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2020):
150A;150B-150C-150D-150E-150F-150G-150H-150I-150V1-150V2- 151A-151B-152A-152B-152C-152D-152E-153A-154A-154B-154T1-155A-155B-155C-155D-155E-155F-155G-155H-155I-155J-155K-155L-155T1-155T2-155T3-155T4-156A-156B-156C-156D-157A-157B-157C-157D-158A-158B-159A-160A-161A-161B-161C-161T1162A-162B-163A-164A-165A-166A-167A-168A-169A-170A-171A. Total: 340, 28 ha.
Total: 1 017,08.
Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 122/2021
Zonarea internă a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”
Pornind de la valoarea de protecție a naturii – științifică, recreativă, cultural-istorică sau de altă natură a terenurilor – teritoriul Rezervației este divizat în 3 zone de management, fiecare având un regim corespunzător:
A. Zona nucleu, cu suprafața totală de 302 ha, inclusiv parcelele din trupul de pădure Ocolul silvic Slobozia – Întreprinderea pentru Silvicultură „Silva-Sud” și Rezervația științifică „Prutul de Jos”;
Zona nucleu 1 (vezi harta ). Această zonă este situată în partea de nord a lacului Beleu, pe teritoriul Rezervației științifice „Prutul de Jos”. Se delimitează de zona sondelor de extracție a petrolului. Suprafața este de 149 ha. Zona prezintă o combinație de ecosisteme acvatice, care seacă în perioada de vară cu secete prelungite. Aceste ecosisteme naturale sunt acoperite de vegetație de luncă și sectoare de stuf. Este un spațiu unic în care s-au păstrat complexe floristice și faunistice caracteristice ecosistemelor acvatice și mlăștinoase. Aici se întâlnesc multe specii de plante și animale ocrotite prin Legea nr. 325/2005 cu privire la Cartea Roșie a Republicii Moldova.
Zona nucleu 2. Zona este situată la limita dintre primăriile Brînza și Colibași, în imediata apropiere a drumului R 34 (Cahul–Slobozia Mare). Suprafața totală a zonei este de
38 ha. Această suprafață este ocupată de numeroase specii de plante caracteristice zonelor, umede cu o mare pondere a stufului. De asemenea, se întâlnesc multe specii incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova, în special populațiile unicat de nufăr alb (Nymphaea alba). Nivelul apei depinde de precipitațiile atmosferice și regimul hidrologic al râului Prut. Zona oferă locuri pentru cuibăritul păsărilor.
Zona nucleu 3. Zona este situată pe teritoriul Primăriei Colibași, în lunca râului Prut. Suprafața totală – 45 ha. Această zonă este prezentată de ecosistemele acvatice. Nivelul apei depinde de precipitațiile atmosferice și regimul hidrologic al râului Prut și al fluviului Dunărea. Zona oferă condiții pentru reproducerea naturală a peștilor, pentru dezvoltarea și creșterea puietului și de cuibărit pentru păsări și este importantă pentru protecția speciilor incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova.
Zona nucleu 4. Zona este situată pe teritoriul Primăriei comunei Manta, în zona lacului Manta. Suprafața totală – 70 ha. Această suprafață este ocupată de numeroase specii de plante caracteristice zonelor umede. Zona oferă condiții pentru reproducerea naturală a peștilor, pentru dezvoltarea și creșterea puietului și pentru cuibăritul păsărilor. Nivelul apei depinde de precipitațiile atmosferice și regimul hidrologic al râului Prut. Zona este importantă pentru protecția speciilor incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova.
Deținătorii funciari ai zonelor nucleu sunt:
Zona nucleu 1 – proprietate a statului, gestionată de către Agenția „Moldsilva”;
Zona nucleu 2 – proprietate a administrației publice locale, gestionată de către primăriile satelor Colibași și Brînza;
Zona nucleu 3 – proprietate a administrației publice locale, gestionată de către Primăria satului Colibași;
Zona nucleu 4 – proprietate a administrației publice locale, gestionată de către Primăria comunei Manta.
Repartizarea terenurilor fondului forestier în Zona nucleu:
CZ1 – 149 ha – parcelele 3, 4A și 4B Agenția „Moldsilva”;
CZ2 – 38 ha – Primăria satului Colibași, contur cadastral 1198 – 29 ha, Primăria satului Brînza, contur cadastral 4 – 9 ha;
CZ3 – 45 ha – Primăria satului Colibași, contur cadastral 1;
CZ4 – 70 ha – Primăria comunei Manta, contur cadastral 2381 vegetație – 25 ha, contur cadastral 362 apa – 45 ha.
B. Zona tampon, cu suprafața totală de 1 310 ha, inclusiv parcelele din trupurile de pădure ale Întreprinderii pentru Silvicultură „Silva-Sud” și Rezervația științifică „Prutul de Jos”.
Repartizarea terenurilor fondului forestier în zona nucleu: Rezervația științifică „Prutul de Jos”: unitățile 5A, 5B, 4A , 4B și parcela 3.
C. Zona de tranziție, cu suprafața totală de 13 159 ha, include terenurile localităților: satul Cîșlița-Prut, satul Brînza, satul Colibași, satul Crihana Veche, satul Giurgiulești, comuna. Manta, satul Slobozia Mare, satul Vadul lui Isac și satul Văleni.
Deținători funciari: proprietate a statului, terenuri proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale și terenuri în proprietate privată.