"16. La învăţământul de zi cu finanţare de la buget limita de vârstă a candidaţilor este de 35 ani."
"1. Comanda de stat pentru studii de masterat la Academia de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova din rândurile funcţionarilor publici şi ale personalului autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale la secţia de zi, cu durata studiilor de 2 ani, şi la secţia cu frecvenţă redusă, cu durata studiilor de 3 ani, se stabileşte anual prin hotărâre de Guvern.
2. Până la data de 15 mai a fiecărui an, prin hotărârea Guvernului, comanda de stat se repartizează autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, separat pentru secţia de zi şi secţia cu frecvenţă redusă, care sunt obligate să delege la studii numărul respectiv de funcţionari.
3. Comanda de stat pentru perfecţionarea cadrelor din serviciul public se stabileşte pentru fiecare an calendaristic prin hotărâre de Guvern.
4. Se aprobă:
Lista categoriilor de funcţionari publici şi persoanelor cu funcţii de răspundere elective, în lk3 rstă, de regulă, de până la 45 de ani, care se pot înscrie la studii de masterat la Academia de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova prin comanda de stat (anexa nr. 1 ).
5. Pentru perioada de studii la Academie audienţilor funcţionari ai organelor administraţiei publice li se păstrează locul de muncă şi salariul de funcţie. [ .. . ]."
III. Admiterea la studiile
"21. Admiterea la studiile superioare de masterat se realizează pentru absolvenţii ciclului 1, deţinători ai diplomelor de licenţă.
[ ... ]
23. La studii superioare de masterat pot fi admişi şi cetăţenii străini şi apatrizii, cu studii superioare, în baza acordurilor interstatale, precum şi în bază de contracte individuale de studii.
24. Admiterea la studii superioare de masterat se efectuează în bază de concurs, organizat în conformitate cu regulamentul instituţiei, în două sesiuni: concomitent cu admiterea la studii superioare de licenţă, ciclul 1, şi în luna februarie.
25. Înscrierea la concursul de admitere la studii de masterat se realizează după cum urmează:
a) la studii le de masterat de cercetare pot candida deţirătorii diplomelor de licenţă din acelaşi domeniu sau domeniu înrudit, deţinătorii diplomei de master din domenii înrudite şi deţinătorii diplomei de licenţă sau diplomei de master din alte domenii care deţin certificatul ce atestă acumularea a 30 de credite de compensare a studiilor;
b) la studiile de masterat profesional pot candida deţinătorii diplomelor de licenţă, diplomelor de studii superioare şi diplomelor de master din domenii diferite.
[ ... ]
28. Orice persoană care are drept ul să participe la concursul de admitere la studii superioare de masterat poate urma o singură dată, un singur program de masterat finanţat de la bugetul de stat.
29. Înmatricularea la studii superioare de masterat se face în ordinea descrescătoare a mediilor generale obţinute de către candidaţi, în limitele numărului de locuri pentru care se organizează concursul. Media-limită de înmatriculare se va stabili prin regulamentele interne de admitere. În cazul în care doi sau mai mulţi candidaţi vor obţine aceleaşi medii de concurs, instituţia va stabili criterii suplimentare de selectare."
18. Prevederile relevante ale Declaraţiei Universale ale Drepturilor Omului (adoptată la New York la 10 decembrie 1948 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 217 -XII din 28 iul ie 1990) sunt următoarele:
Articolul 2 din Protocolaj adiţional Dreptaj la instruire
"Nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire."
ÎN DREPT
22. Din conţinutul sesizării , Curtea observă că aceasta vizează în esenţă instituirea limitei de vârstă pentru admiterea la studii de doctorat cu finanţare de la bugetul de stat, precum şi la studii de masterat în cadrul Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.
23 . Astfel, sesizarea se referă la un ansamblu de elemente şi principii constituţionale interconexe, precum dreptul de acces la învăţătură, asigurarea egalităţii accederii la studii, inclusiv pe criteriul vârstei.
ADMISIBILITATE
24. În conformitate cu decizia sa din 25 iulie 2013, Curtea a reţinut că, în temeiul articolelor 135 lit. a) din Constituţie, 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea prezentată ţine de competenta Curţii Constituţionale.
25. Articolele 25 alin. ( 1) lit. i) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 a lin. ( 1) lit. i) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează avocatul parlamentar cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.
26. Curtea Constituţională constată că obiectul controlului constituţionalităţii îl constituie pct. 16 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi postdoctoratului, aprobat prin Hotărâre a Guvernului nr. 173 din 18 februarie 2008, şi unele prevederi din pct. 4 al Hotărâr i i Guvernului nr. 96 2 din 5 august 2003 privind asigurarea funcţionarii Academiei de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.
27. Curtea reţine că prevederile contestate nu au mai fost obiect al controlului constituţionalităţii.
28. Curtea apreciază că sesizarea nu poate fi respinsă ca inadmisibilă şi nu există nici un alt temei de sistarea procesului în conformitate cu prevederile articolului 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
29. Curtea reţine că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul135 alin. (1) lit. a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.
30. Pentru a elucida corespunderea dispoziţiilor contestate cu normele constituţionale, Curtea va opera, în special, cu prevederile articolului 35 combinat cu articolele 16 şi 54 din Constituţie.
31. De asemenea , prezenta cauză va fi examinată de Curte şi prin prisma jurisprudenţei sale anterioare , precum şi prin raportare la actele internaţionale şi jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului.
FONDUL CAUZEI
PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 35 COMBINAT CU ARTICOLELE 16 ŞI 54 DIN CONSTITUŢIE
32. Autorul sesizării pretinde că reglementările supuse controlului constituţionalităţii încalcă articolul 16 din Constituţie, potrivit căruia:
"[ ... ]
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate , origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."
33. La fel, autorul sesizării consideră că acestea încalcă articolul35 alin.(7) din Constituţie, care prevede:
"[ ... ]
(7) Învăţământul liceal, profesional şi cel superior de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit.
[ .. . ]."
34. De asemenea, în contextul sesizării autorul invocă încălcarea articolului 54 din Constituţie, potrivit căruia:
"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor , protejării drepturi lor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele al-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."
1. Argumentele autorului sesizării
35. Autorul sesizării consideră că diferenţierea pe criterii de vârstă a candidaţi lor în cazul admiterii la doctorat în instituţiile cu activitate de doctorat, precum şi la studiile de masterat în cadrul Academiei de Administrare Publică constituie un tratament discriminatoriu şi îngrădeşte accesul la învăţământul superior de masterat şi la învăţământul postuniversitar (doctorat), venind în contradicţie cu prevederile articolelor 16 alin.(2), 35 alin.(7) combinat cu articolul 54 din Constituţie şi cu o serie de prevederi ale actelor internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte.
2. Argumentele autorităţilor
36. În opinia Guvernului, stabilirea limitei de vârstă pentru a accede la studii de doctorat şi masterat nu este în concordanţă cu dreptul la învăţătură, garantat de art. 35 din Constituţie, precum şi cu art. 13 pct.2 al Pactului cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.
37. De asemenea, Guvernul a recunoscut că plafonarea prin actele normative contestate a vârstei pentru a accede la studii de doctorat şi masterat reprezintă o restricţie stabilită prin acte subordonate leg ii şi care nu rezultă din lege.
38. Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova în opinia prezentată a menţionat că aceasta realizează studii de doctorat/postdoctorat în baza actelor normative în vigoare, respectiv asigură executarea planurilor de înscriere la studii de doctorat/postdoctorat, şi a finanţării aprobate de Academia de Ştiinţe a Moldovei.
39. În opinia Academiei, pct. 4 al Hotărârii Guvernului nr. 962 din 5 august 2003 nu limitează dreptul candidaţilor de admitere la studii superioare de masterat, deoarece sintagma respective include îmbinarea de cuvinte "de regulă".
40. În viziunea Universităţii de Stat din Moldova, criteriul de vârstă pentru admiterea la studii de doctorat urmează a fi eliminat, fiindcă este discriminatoriu şi aduce atingere dreptului la învăţătură.
3. Aprecierea Curţii
41. Curtea reţine că dreptul la învăţătură (educaţie, instruire) nu poate lipsi din categoria drepturilor fundamentale ale omului, fiind consfinţit în Legea Supremă .
42. Astfel, dreptul la învăţătură, potrivit normei constituţionale de la art. 35 al in. ( 1), este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, învăţământul liceal, învăţământul profesional, învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instruire şi perfecţionare.
43. Concomitent, Curtea menţionează că, potrivit art. 3 al Legii învăţământului, învăţământul în Republica Moldova constituie o prioritate naţională.
44. În Hotărârea nr. 27 din 29 septembrie 1998 Curtea a statuat:
"Dreptul la învăţătură constituie unul dintre cele mai importante drepturi sociale ale omului. Acest drept creează premisele necesare pentru afirmarea plenară a personalităţii şi a demnităţii umane, precum şi pentru dezvoltarea întregii societăţi. De nivelul potenţialului intelectual al persoanei depinde nu numai promovarea persoanei pe scara socială şi statutul ei social, dar şi progresul societăţii în ansamblu, evoluţia vieţii ecommice, sociale şi culturale.
45. Totodată, Curtea reţine că, prin conţinutul său şi prin numărul mare de subiecte implicate în realizarea lui, dreptul la învăţătură este un drept complex. Unul din multitudinea de componente ale conţinutului acestui drept este dreptul de acces la instituţiile de învăţământ.
46. Curtea relevă că art. 35 alin. (7) din Constituţie prevede că învăţământul liceal profesional şi cel superior de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit.
47. Preluând principiul constituţional al accesibilităţii învăţămîntului, art. 6 alin.(2) din Legea învăţământului stipulează că dreptul la învăţătură este garantat, că statul asigură şanse egale de acces în instituţiile de stat de învăţământ liceal, profesional, mediu de specialitate şi superior, în functie de aptitudini şi capacităţi. La fel, potrivit acestui articol, dreptul la învăţătură este garantat, indiferent de naţionalitate, sex, vârstă, de originea şi starea socială, de apartenenţa politică sau religioasă, de antecedentele penale.
48 . Suplimentar, Curtea reţine că dreptul la studii, inclusiv la studii superioare, se regăseşte printre drepturile recunoscute şi reglementate de un şir de acte internaţionale, şi anume Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, Convenţia privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului, Protocolul adiţional la Convenţia Europeană.
49. Potrivit prevederilor instrumentelor internaţionale, accesul la studii superioare trebuie să devină accesibil tuturor în deplină egalitate, în functie de capacităţile fiecăruia.
50. Astfel, Curtea observă că atât cadrul legal naţional , cât şi cadrul internaţional asigură accesul egal la studii superioare.
51 . La fel, Curtea reţine că, potrivit raţionamente lor Curţii Europene, dreptul la instruire, consfinţit în art .2 din Protocolul adiţional la Convenţia Europeană, nu se limitează la educaţia şi învăţământul copiilor şi tinerilor, ca drept social, el poate fi conceput şi în beneficiul altor membri ai societăţii .
52. Astfel, prin prisma reglementărilor internaţionale, statelor le revine obligaţia negativă de a nu împiedica o persoană să beneficieze de sistemul de învăţământ şi obligaţia pozitivă de a asigura accesul egal la formele de învăţământ existente la un moment dat, în condiţiile pe care le reglementează în funcţie de necesităţile social-economice şi de perspectivele de dezvoltare ale statului.
53. Art. 23 din Legea învăţământu l ui prevede că învăţământul superior are drept scop formarea unei personalităţi multilateral dezvoltate şi creative, pregătirea, perfecţionarea şi recalificarea la nivel superior a specialiştilor şi a cadrelor ştiinţifice în diverse domenii: asigurarea aspiraţiilor personalităţii de a-şi aprofunda şi extinde studiile: promovarea cercetării ştiinţifice şi implementa rea rezultatelor ei. Învăţământul superior se realizează în două cicluri: ciclul 1 -studii superioare de licenţă; ciclul ll- studii superioare de masterat.
54. Totodată, potrivit leg ii, doctoratul este o formă de învăţămînt postuniversitar care se realizează prin activitate de cercetare ştiinţifică.
55. Curtea observă că prevederile legale invocate mai sus nu instituite o limită de vârstă pentru accederea la studiile de masterat şi doctorat. În acelaşi timp, Hotărârea Guvernului nr.173 din 18 februarie 2008 şi Hotărârea Guvernului nr. 962 din 5 august 2003 stabileşte plafonul de vârstă de 35 de ani pentru accederea la studiile de doctorat şi de 45 de ani pentru studiile de masterat în cadrul Academiei de Administrare Publică.
56. În Hotărârea nr.27 din 29 septembrie 1998 Curtea a precizat:
"[ ... ]Dreptul la învţătură, ca drept fundamental, urmează să fie asigurat în aşa mod încât să ofere tuturor şanse juridice egale, ceea ce implică neadmiterea discriminărilor şi privilegiilor."
57. În sensul dispoziţiilor constituţionale, Curtea reaminteşte că principiul egalităţii presupune drepturi şi libertăţi egale pentru toţi cetăţenii, indiferent de faptul în ce acte sunt prevăzute aceste drepturi şi libertăţi: în Constituţie, în legi organice, ordinare sau în alte acte normative.
58. Curtea relevă că legiuitorul constituant, prin articolul 16 alin. (2), a stabilit egalitatea tuturor cetăţenilor, fără deosebire, ceea ce presupune interdicţia aplicării unui tratament juridic diferenţiat unei persoane aflate în situaţii juridice similare, tratament de natură să o plaseze într -o poziţie subordonată sau supraordonată faţă de ceilalţi cetăţeni.
59. Curtea reţine că o distincţie este discriminatorie dacă nu se bazează pe o justificare obiectivă şi rezonabilă, adică, dacă nu urmăreşte un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.
60. La fel, Legea nr. 121 din 25 mai 20 12cu privire la asigurarea egalităţii în art. 9 prevede că instituţiile de învăţământ asigură respectarea principiului nediscriminării prin oferirea accesului la instituţiile de învăţământ de orice tip şi nivel.
61. În acelaşi timp, Curtea subliniază că exercitarea dreptului la educatie, fiind un drept relativ, poate fi supus unor limitări. Condiţiile ce trebuie îndeplinite în acest caz sunt ca limitarea să fie prevăzută de lege, să vizeze un scop legitim şi să fie necesară într-o societate democratică pentru atingerea scopului.
62. Curtea menţionează că, potrivit a rt. 54 din Constituţie, exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
63. Curtea reţine că, prin însăşi natura sa, dreptul la instruire impune adoptarea unor reglementări, care pot fi variabile în timp şi în spaţiu, în funcţie de nevoile societăţii şi de resurse, însă o asemenea reglementare nu trebuie să fie de natură a aduce atingere acestui drept în substanţă.
64. În Decizia nr. 7 din 4 iulie 2013 Curtea a menţionat:
"30. Stabilirea politicilor de stat în sfera învăţământului şi determinarea criteriilor de organizare şi funcţionare a sistemului de învăţământ constituie un drept al legiuitorului. Conform art. 72 alin. (3) lit. k) din Constituţie, organizarea generală a învăţământului se reglementează prin lege organică.
[ ... ]
38. Conform articolului 40 al in. (11) din Legea învăţământului, Guvernul aprobă planul (comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate cu finanţare de la bugetul de stat şi pe bază de contract, pe meserii, specialităţi şi domenii generale de studiu, în instituţiile de învăţământ secundar profesional, mediu de specialitate, superior şi postuniversitar de stat şi private.
39. Curtea menţionează că, în funcţie de realităţile existente la etapa de dezvoltare a societăţii, autorităţile dispun de dreptul de a se implica în procesul de învăţământ în scopul asigurării calităţii de formare a specialiştilor . Această prerogativă a statului este asigurată prin dispoziţiile articolului 35 alin. (5) din Constituţie, potrivit căruia instituţiile de învăţământ, inclusiv cele nestatale, se înfiinţează şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii.
[ ... ]
41. Statul are dreptul şi obligaţia de a stabili căile, conţinutul şi standardele necesare pentru a asigura realizarea optimă a dreptului la învţătură. Astfel, reglementarea cadrului organizatoric-juridic al instituţiilor de învăţământ superior de stat şi privat şi instituirea unui regim special pentru activitatea acestora, precum şi stabilirea restricţiilor, este o prerogativă a legiuitorului."
65. În această ordine de idei, Curtea Europeană a constatat că, în pofida importanţei sale, dreptul la instruire nu este absolut şi poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu se aduce atingere substanţei dreptului (cauza ,,Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" vs Belgia, din 23 iulie 1968 şi cauza Campbell şi Cosans vs Regatului Unit, 25 februarie 1982, §41).
66. În decizia Lukach vs. Rusia Curtea Europeană a notat că articolul 2 al Protocolului adiţional la Convenţia europeană în toate cazurile permite limitarea admiterii la universităţi.
67. Totodată, cu referire la admiterea universitară, Curtea Europeană în cauza Tarantino şi alţii vs Italia din 2 aprilie 2013 a reţinut:
"50 . În ceea ce priveşte numerus clausus, Curtea observă că reclamanţii s-au plâns în mod special în privinţa temeiului care a fost utilizat pentru aplicarea numerus clausus, în particular, a celor două criterii care se referă la: a) capacitatea şi resursele universităţilor, şi b) nevoile societăţii pentru o anumită profesie. Curtea consideră că este necesar de a găsi un echilibru între interesul individual al reclamantilor şi interesul societătii în general, inclusiv al celorlalţi studenţi înscrişi la universităţi . Curtea constată că cele două criterii sunt în conformitate cu jurisprudenţa sa şi consideră că reglementarea dreptului la educatie se poate schimba în functie de nevoile şi resursele comunitătii şi cele ale indivizilor [ ... ]. Ea constată că în cazul de faţă astfel de restricţii trebuie privite în contextul educaţiei de nivel superior, în special, al educatiei universitare."
68. În contextul celor expuse mai sus, Curtea menţionează că marja de apreciere a statului şi dreptul său de intervenţie în procesul de învăţământ este mai mare decât în alte domenii şi poate fi realizat prin diverse instrumente de reglementare. Statul poate condiţiona dreptul la învăţătură prin reducerea locurilor disponibile în cazul învăţământului facultativ, prin testarea aptitudinilor care fac posibilă încadrarea într –o anumită formă de învăţământ etc., însă aceasta urmează a fi proporţională scopului urmărit.
69. Cu referire la normele contestate Curtea menţionează că anual prin hotărâre de Guvern se stabileşte comanda de stat r:entru delegare la studii de masterat la Academia de Administrare a funcţionarilor publici şi personalului autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.
70. Totodată, Curtea observă că, potrivit art. 3 8 din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, funcţionarul public care urmează forme de dezvoltare profesională a căror durată este mai mare de 90 de zile într-un an calendaristic, precum şi care urmează studii de masterat , organizate în ţară sau în străinătate, cu excepţia celor urmate pe cont propriu, este obligat să îşi asume angajamentul scris că, după termimrea acestora, va activa în serviciul public între 2 şi 5 ani, proporţional cu numărul zilelor de dezvoltare profesională. În cazul nerespectării angajamentului, precum şi în cazul în care furcţionarul public nu a absolvit din vina sa forma de dezvoltare profesională, el este obligat să restituie autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea profesională, inclusiv salariul încasat pe această perioadă, calculate în condiţiile legii.
71. .Astfel, Curtea menţionează că, în raport cu garanţiile stabilite de cadrul legal pentru instituţiile care au delegate funcţionari publici la studiile de masterat în cadrul Academiei de Administrare Publică şi cu angajamentele asumate de către aceştia, norma privind limita de vîrstă de 45 de ani se consideră a fi disproporţionată.
72. Mai mult, Curtea observă că pct.4 al Hotărârii Guvernului nr. 96 2 din 5 august 2003 cuprinde sintagma "de regulă, de până la 45 de ani", ceea ce denotă faptul că pot fi admise şi persoane ca re au depăşit această vîrstă . Deci, prevederea poate fi calificată ca una discreţionară şi imprevizibilă, care creează riscuri de abuzuri.
73. În respectiva situaţie, Curtea reţine că statul poate stabili anunite condiţionări în exercitarea acestui drept în scopul valorificării ulterioare a potenţialului intellectual al funcţionarului delegat de către autoritatea publică pentru sporirea calificărilor profesionale, or, studiile reprezintă o investiţie în viitorul individului, care trebuie să producă rezultate cuantificabile şi tangibile, însă aceste condiţionări urmează a fi în corespundere cu principiile constituţionale.
74. În acelaşi timp, Curtea reţine că, spre deosebire de prevederile pct.4 al Hotărârii Guvernului nr. 962 din 5 august 2003, care se aplică unui cerc restrâns de persoane, şi anume furcţionarilor publici şi personalului autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, prevederile pct. 16 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi postdoctoratului are o aplicabilitate mult mai extinsă şi nu vizează procesul de delegare a persoanelor de către autorităţile publice.
75. ,,Astfel, în aceste circumstanţe , Curtea cu atât mai mult subliniază că instituirea limitei de vîrstă de 35 de ani pentru admiterea la studiile de doctorat cu finanţare de la bugetul de stat constituie un impediment nejustificat în exercitarea dreptului de acces la studii şi, totodată, un tratament inechitabil în raport cu alte categorii de studii facultative.
76. În cauza ,,Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" vs Belgia, Curtea Europeană a susţinut că "Egalitatea tratamentului este încălcată dacă deosebirea nu are o
Justificare obiectivă şi rezonabilă. Existenţa unei asemenea justificări poate fi apreciată în raport cu scopul şi consecinţele măsurii considerate, ţinând cont de prircipiile care prevalează în general în societăţile democratice".
77. Curtea nu a găsit nici o justificare obiectivă şi rezonabilă pentru adoptarea unor astfel de reglementări de către executiv. Mai mult, în cadrul şedinţei Curţii reprezentantul Guvernului a susţinut sesizarea şi a recunoscut că instituirea limitei de vîrstă pentru a accede atât la studii de doctorat în instituţiile cu activitate de doctorat, cât şi la studii de masterat în cadrul Academiei de Administrare Publică limitează acest drept constituţional. De asemenea, reprezentantul Guvernului a invocat faptul că aceste prevederi nu corespund nici cu angajamentul prioritar de "învăţare pe tot parcursul vieţii", stipulat în Acordul de .Asociere Republica Moldova –Uniunea Europeană.
78. În Hotărârea nr.30 din 18 decembrie 2007 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.594 din 28 mai 2007 "Cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2007 în instituţiile de învăţământ superior (ciclull), mediu de specialitate şi secundar profesional" Curtea a reţinut:
"Potrivit Legii nr.547-XIII, pentru admiterea candidaţilor la studii este necesară stabilirea unor criterii generale, care decurg logic din apartenenţa tuturor instituţiilor de învăţământ la sistemul naţional de învăţământ, care are la bază standardele unice educaţionale de stat, precum şi din finalitatea comună a întregului sistem de învăţământ."
79. Curtea reţine că, reieşind din prevederile constituţionale, dreptul de acces la instituţiile de învăţământ trebuie să ofere şanse egale oricărei persoane de a accede la diverse tipuri sau grade de învăţământ pe bază de merit, iar orice limitare urmează a fi proporţiomlă scopului urmărit.
80. În concluzie, Curtea reţine că prin prevederile pct. 16 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi postdoctoratului şi pct. 4 din Hotărârea Guvernului privind asigurarea funcţionării Academiei de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova are loc restrângerea nejustificată a dreptului la studii, fapt ce contravine prevederilor articolului 35 combinat cu articolele 16 şi 54 din Constituţie.
Pentru aceste motive şi în temeiul articolelor 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit. a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională hotărăşte:
1. Se acceptă sesizarea avocatului parlamentar Anatolie Munteanu pentru controlul constituţiomlităţii unor prevederi referitoare la limita de vîrstă pentru admiterea la studiile de masterat şi doctorat.
2. Se declară neconstituţional punctul 16 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi postdoctoratului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.173 din 18 februarie 2008.
3. Se declară neconstituţională sintagma ,,în vârstă, de regulă, de până la 45 ani," din purctul 4 al Hotărârii Guvernului nr.96 2 din 5 august 2003 privind asigurarea funcţionării Academiei de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.
4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Alexandru TĂNASE
Nr.26. Chişinău, 19 septembrie 2013.