Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr.80 din 9 februarie 2012
CERINŢE MINIME SPECIFICE de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile
Titlul II
Cerinţe minime generale pentru locurile de muncă pe şantiere
Capitolul I
Stabilitate şi soliditate
3. Materialele, echipamentele de muncă şi, în general, orice componente care, la o deplasare oarecare, pot afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat şi sigur.
4. Accesul pe orice suprafaţă de material care nu are o rezistenţă suficientă nu este permis decît dacă se folosesc echipamente de protecţie corespunzătoare, astfel încît lucrul să se desfăşoare în condiţii de siguranţă.
Capitolul II
Instalaţii de distribuţie a energiei
5. Instalaţiile trebuie proiectate, realizate şi utilizate astfel încît să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucrătorii să fie protejaţi corespunzător contra riscurilor de electrocutare prin atingere directă ori indirectă.
6. La proiectarea, realizarea şi alegerea materialului şi a dispozitivelor de protecţie trebuie să se ţină seama de tipul şi puterea energiei distribuite, de condiţiile de influenţă externe şi de competenţa lucrătorilor care au acces la părţi ale instalaţiei.
Capitolul III
Căi şi ieşiri de urgenţă
7. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie în permanenţă libere şi să conducă în modul cel mai direct posibil într-o zona de securitate.
8. În caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie să poată fi evacuate rapid şi în condiţii de securitate maximă pentru lucrători.
9. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă se determina în funcţie de folosirea echipamentului de muncă şi de dimensiunile şantierului şi ale încăperilor, precum şi de numărul maxim de lucrători care pot fi prezenţi. Dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă trebuie să corespundă anexei nr.1 la prezentele Cerinţe minime.
10. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie semnalizate în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă.
11. Semnalizările căilor şi ieşirilor de urgenţă trebuie să fie durabile, dintr-un material suficient de rezistent, şi să fie amplasate în locuri corespunzătoare.
12. Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fără dificultate, căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile (porţile) care au acces la acestea nu trebuie să fie blocate cu obiecte.
13. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminare de securitate de intensitate suficientă, de minimum 20 lx, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică.
Capitolul IV
Detectarea şi stingerea incendiilor
14. În funcţie de caracteristicile şantierului şi de dimensiunile şi destinaţia încăperilor, de echipamentele de muncă prezente, de caracteristicile fizice şi chimice ale substanţelor sau ale materialelor prezente, precum şi de numărul maxim de lucrători care pot fi prezenţi, trebuie să fie prevăzut un număr suficient de dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor, precum şi, dacă este cazul, un număr suficient de detectoare de incendiu şi de sisteme de alarmă.
15. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu şi sistemele de alarmă trebuie întreţinute şi verificate în mod periodic. La intervale periodice trebuie să se efectueze încercări şi exerciţii adecvate.
16. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie să fie accesibile şi simplu de manipulat.
17. Dispozitivele de stingere a incendiului trebuie să fie semnalizate în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă.
18. Semnalizările dispozitivelor de stingere a incendiului trebuie să fie durabile, dintr-un material suficient de rezistent, şi să fie amplasate în locuri corespunzătoare.
Capitolul V
Ventilaţie
19. Ţinîndu-se seama de metodele de lucru folosite şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor, trebuie luate măsuri pentru a asigura lucrătorilor aer proaspăt în cantitate suficientă.
20. Dacă se foloseşte o instalaţie de ventilare mecanică, aceasta trebuie menţinută în stare de funcţionare şi nu trebuie să expună lucrătorii la curenţi de aer care le pot afecta sănătatea.
21. Un sistem de control trebuie să semnalizeze orice oprire accidentală a instalaţiei de ventilare mecanice.
Capitolul VI
Expunerea la riscuri profesionale particulare
22. Lucrătorii nu trebuie să fie expuşi la niveluri de zgomot nocive sau unei influenţe exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.
23. Atunci cînd lucrătorii trebuie să pătrundă într-o zona a cărei atmosferă este susceptibilă să conţină o substanţă toxică sau nocivă, să aibă un conţinut insuficient de oxigen sau să fie inflamabilă, atmosfera contaminată trebuie controlată şi trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice pericol.
24. Lucrătorul nu poate fi în nici un caz expus într-un spaţiu închis cu risc profesional sporit.
25. Lucrătorul trebuie cel puţin să fie supravegheat în permanenţă din exterior şi trebuie luate toate măsurile corespunzătoare pentru a i se putea acorda primul ajutor în caz de accidentare în muncă, efectiv şi imediat.
Capitolul VII
Temperatura
26. În timpul programului de lucru, temperatura din încăperile de lucru trebuie să fie adecvată organismului uman, ţinîndu-se seama de metodele de lucru folosite şi de solicitările fizice la care sînt supuşi lucrătorii, conform tabelelor 1-3 din anexa nr. 2 la prezentele Cerinţe minime.
Capitolul VIII
Iluminarea naturală şi artificială al posturilor de lucru, încăperilor şi căilor de circulaţie de pe şantier
27. Posturile de lucru, încăperile şi căile de circulaţie trebuie să dispună, în măsura în care este posibil, de suficientă lumină naturală. Atunci cînd lumina zilei nu este suficientă şi, de asemenea, pe timpul nopţii, locurile de muncă trebuie să fie prevăzute cu lumină artificială corespunzătoare şi suficientă. Nivelul de iluminare trebuie să corespundă anexei nr. 3 la prezentele Cerinţe minime.
28. Atunci cînd este necesar, trebuie utilizate surse de lumină portabile, protejate contra şocurilor.
29. Culoarea folosită pentru iluminatul artificial nu trebuie să modifice sau să influenţeze percepţia semnalelor ori a panourilor de semnalizare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
30. Instalaţiile de iluminat ale încăperilor, posturilor de lucru şi ale căilor de circulaţie trebuie amplasate astfel încît să nu prezinte risc de accidentare pentru lucrători.
31. Încăperile, posturile de lucru şi căile de circulaţie în care lucrătorii sînt expuşi la riscuri profesionale în cazul întreruperii funcţionării iluminatului artificial, trebuie să fie prevăzute cu iluminat de urgenţă de o intensitate suficientă, conform anexei nr. 3 la prezentele Cerinţe minime.
Capitolul IX
Uşi şi porţi
32. Uşile şi porţile culisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice ieşirea de pe şine şi căderea lor.
33. Uşile şi porţile care se deschid în sus trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice căderea lor.
34. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de siguranţă trebuie să fie semnalizate în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă.
35. În vecinătatea imediata a porţilor destinate circulaţiei vehiculelor, trebuie să existe uşi pentru pietoni. Uşile pentru pietoni trebuie să fie semnalizate în mod vizibil şi trebuie să fie menţinute libere în permanenţă.
36. Uşile şi porţile mecanice trebuie să funcţioneze fără să prezinte pericol de accidentare pentru lucrători.
37. Uşile şi porţile mecanice trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă accesibile şi uşor de identificat şi trebuie să poată fi deschise manual, dacă nu sînt prevăzute cu dispozitive de deschidere automată.
Capitolul X
Căi de circulaţie – zone periculoase
38. Căile de circulaţie, inclusiv scările mobile, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare, trebuie să fie calculate, amplasate şi amenajate şi făcute accesibile astfel încît să poată fi utilizate uşor, în deplină securitate şi în conformitate cu destinaţia lor, iar lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor cai de circulaţie să nu fie expuşi nici unui risc profesional.
39. Căile care servesc la circulaţia lucrătorilor şi/sau a încărcăturilor, precum şi cele unde au loc operaţiile de încărcare sau descărcare, trebuie să fie dimensionate în funcţie de numărul potenţial de utilizatori şi de tipul de activitate.
40. Dacă pe căile de circulaţie sînt folosite mijloace de transport, trebuie prevăzută o distanţă de securitate suficientă sau dispozitive de protecţie pentru ceilalţi utilizatori ai căilor de circulaţie.
41. Căile de circulaţie trebuie să fie clar semnalizate în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă, verificate periodic şi întreţinute.
42. Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încît să existe o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
43. Dacă şantierul are zone cu acces limitat, aceste zone trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi în zonele respective.
44. Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase.
45. Zonele periculoase trebuie să fie semnalizate în mod vizibil în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă.
Capitolul XI
Cheiuri şi rampe de încărcare
46. Cheiurile şi rampele de încărcare trebuie să fie corespunzătoare dimensiunilor încărcăturilor ce se transportă.
47. Cheiurile de încărcare trebuie să aibă cel puţin o ieşire la fiecare capăt.
48. Rampele de încărcare trebuie să fie sigure, astfel încît lucrătorii să nu poată cădea.
Capitolul XII
Spaţiu pentru libertatea de mişcare la postul de lucru
49. Suprafaţa posturilor de lucru trebuie stabilită în funcţie de echipamentul de muncă şi materialul necesar, astfel încît lucrătorii să dispună de suficienta libertate de mişcare pentru activităţile lor.
Capitolul XIII
Primul ajutor în caz de accidentare în muncă
50. Angajatorul trebuie să asigure ca acordarea primului ajutor în caz de accidentare în muncă să se poată face în orice moment.
51. Angajatorul trebuie să asigure personal pregătit pentru acordarea primului ajutor în caz de accidentare în muncă.
52. Trebuie luate măsuri pentru a asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a lucrătorilor accidentaţi sau victime ale unei îmbolnăviri neaşteptate.
53. Trebuie prevăzute una sau mai multe încăperi de prim ajutor în caz de accidentare în muncă, în funcţie de dimensiunile şantierului sau de tipurile de activităţi.
54. Încăperile destinate primului ajutor în caz de accidentare în muncă trebuie să fie echipate cu instalaţii şi materiale indispensabile primului ajutor şi trebuie să permită accesul cu brancarde.
55. Încăperile destinate primului ajutor în caz de accidentare în muncă trebuie să fie semnalizate în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă.
56. Trebuie asigurate mijloace de prim ajutor în caz de accidentare în muncă în toate locurile unde condiţiile de muncă o cer.
57. Mijloacele de prim ajutor în caz de accidentare în muncă trebuie să fie semnalizate corespunzător şi trebuie să fie uşor accesibile.
58. Un panou amplasat în loc vizibil trebuie să indice clar adresa şi numărul de telefon al serviciului de urgenţă local.
Capitolul XIV
Instalaţii sanitare
Secţiunea 1.
Vestiare şi dulapuri individuale pentru îmbrăcăminte
59. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă aceştia trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru şi dacă, din motive de sănătate sau de decenţă, nu li se poate cere să se schimbe într-un alt spaţiu.
60. Vestiarele trebuie să fie uşor accesibile, să aibă capacitate suficienta şi să fie dotate cu scaune.
61. Vestiarele trebuie să fie suficient de încăpătoare şi să aibă dotări care să permită fiecărui lucrator să îşi usuce îmbrăcămintea de lucru, dacă este cazul, precum şi să poată păstra încuiate vestimentaţia şi obiectele personale. Dimensiunile vestiarelor şi ale dulapurilor individuale din dotarea vestiarelor trebuie să corespundă anexei nr. 5 la prezentele Cerinţe minime.
62. În anumite situaţii, cum ar fi existenţa substanţelor periculoase, a umidităţii, a murdăriei, îmbrăcămintea de lucru trebuie să poată fi ţinută separat de vestimentaţia şi obiectele personale.
63. Din motive de decenţă trebuie prevăzute vestiare separate pentru bărbaţi şi pentru femei sau o utilizare separată a acestora.
64. Dacă nu sînt necesare vestiare în sensul punctului 59 din prezentele Cerinţe minime fiecare lucrător trebuie să dispună de un loc unde să-şi ţină îmbrăcămintea şi obiectele personale sub cheie.
Secţiunea a 2-a.
Duşuri, chiuvete
65. Atunci cînd tipul de activitate sau cerinţele de curăţenie impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie duşuri corespunzătoare în număr suficient, conform tabelului nr. 1 din anexa nr. 5 la prezentele Cerinţe minime.
66. Trebuie prevăzute săli de duşuri, separate pentru bărbaţi şi femei, sau o utilizare separată a acestora.
67. Sălile de duşuri trebuie să fie suficient de încăpătoare, astfel încît să permită fiecărui lucrator să îşi facă toaleta, fără să fie deranjat şi în condiţii de igienă corespunzătoare.
68. Duşurile trebuie prevăzute cu apă curentă, rece şi caldă.
69. Dacă duşurile nu sînt necesare în sensul punctului 65 din prezentele Cerinţe minime, atunci trebuie să fie prevăzute, în număr suficient, chiuvete cu apă curentă rece şi caldă şi care să fie amplasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor (o chiuvetă pentru 25 de lucrători).
70. Din motive de decenţă trebuie prevăzute chiuvete separate pentru bărbaţi şi pentru femei sau o utilizare separată a acestora.
71. Dacă încăperile cu duşuri sau cu chiuvete sînt separate de vestiare, trebuie să existe o cale uşoară de comunicare între ele.
Secţiunea a 3-a.
Cabine de WC-uri şi chiuvete
72. În apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a sălilor de duşuri lucrătorii trebuie să dispună de locuri special dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete (utilităţi care să asigure nepoluarea mediului înconjurător, de regulă ecologice), conform tabelului 2 din anexa nr. 5 la prezentele Cerinţe minime.
73. Din motive de decenţă trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbaţi şi femei sau utilizarea separată a acestora.
Capitolul XV
Încăperi pentru odihnă şi/sau cazare
74. Dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor, în special datorită tipului activităţii, numărului mare de lucrători sau distanţei faţă de şantier impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie încăperi pentru odihnă şi/sau cazare uşor accesibile.
75. Încăperile pentru odihnă şi/sau cazare trebuie să fie suficient de mari şi prevăzute cu un număr de mese şi de scaune corespunzător numărului de lucrători. Suprafaţa unei încăperi pentru odihnă trebuie să corespundă anexei nr. 5 la prezentele Cerinţe minime.
76. Dacă nu există încăperi pentru odihnă şi/sau cazare, alte facilităţi trebuie să fie puse la dispoziţie lucrătorilor pentru ca aceştia să le poată folosi în timpul întreruperii lucrului.
77. Încăperile de cazare fixe care nu sînt folosite doar în cazuri excepţionale trebuie să fie dotate cu echipamente sanitare în număr suficient, cu o sală de mese şi cu o sală de destindere.
78. Încăperile de cazare fixe trebuie să fie dotate cu paturi, dulapuri, mese şi scaune, ţinîndu-se seama de numărul de lucrători. La atribuirea încăperilor de cazare trebuie să se ţină seama de proporţia dintre bărbaţi şi femei.
79. În încăperile pentru odihnă şi/sau cazare trebuie să se ia măsuri corespunzătoare pentru protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului produs de fumul de tutun.
Capitolul XVI
Femei gravide şi mame care alăptează
80. Femeile gravide şi mamele care alăptează trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în poziţie culcată, în condiţii corespunzătoare.
Capitolul XVII
Lucrători cu capacităţi funcţionale limitate
81. Locurile de munca trebuie să fie amenajate ţinîndu-se seama, dacă este cazul, de lucrătorii cu capacităţi funcţionale limitate. Această dispoziţie se aplică în special uşilor, căilor de comunicaţie, scărilor, duşurilor, chiuvetelor, WC-urilor şi posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de către lucrătorii cu capacităţi funcţionale limitate.
Capitolul XVIII
Dispoziţii diverse
82. Intrările şi perimetrul şantierului trebuie să fie semnalizate astfel încît să fie vizibile şi identificabile în mod clar.
83. Lucrătorii trebuie să dispună de apă potabilă pe şantier şi, eventual, de altă băutură corespunzătoare şi nealcoolică, în cantităţi suficiente, atît în încăperile pe care le ocupă, cît şi în vecinătatea posturilor de lucru.
84. Lucrătorii trebuie:
să dispună de facilităţi pentru a lua masa în condiţii satisfăcătoare;
eventual, să dispună de facilităţi pentru a-şi pregăti masa în condiţii satisfăcătoare.
Anexa nr.2 la Cerinţele minime specifice de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile
NORMAREA componentelor microclimatului la posturile de lucru
1. Microclimatul la posturile de lucru este determinat de temperatura şi umiditatea aerului, de viteza curenţilor de aer şi de radiaţiile calorice emise în zona de lucru.
2. Condiţiile de microclimat la posturile de lucru trebuie să asigure menţinerea echilibrului termic al organismului uman, corespunzător nivelului activităţii desfăşurate.
3. Componentele microclimatului la posturile de lucru se normează în raport cu metabolismul organismului uman.
4. Limitele termice minime admise la posturile de lucru sînt prevăzute în tabelul 1.
Tabelul 1
| Metabolismul, (M) W | Temperatura aerului, °C | Viteza curenţilor de aer, m/s |
| M ≤ 117 | 18 | ≤ 0,2 |
| 117 < M ≤ 234 | 16 | ≤ 0,3 |
| 234 < M ≤ 360 | 15 | ≤ 0,4 |
| M > 360 | 12 | ≤ 0,5 |
5. Limitele termice maxime admise la posturile de lucru sînt prevăzute în tabelul 2.
Tabelul 2
| Metabolismul, (M) W | Temperatura aerului, °C |
| M ≤ 117 | 32 |
| 117 < M ≤ 234 | 29 |
| 234 < M ≤ 360 | 26 |
| 360 < M ≤ 468 | 22 |
| M > 468 | 18 |
6. Limitele minime şi maxime ale temperaturii şi vitezei curenţilor de aer, admise la posturile de lucru dotate cu duşuri de aer, sînt prevăzute în tabelul 3.
Tabelul 3
Nivelul radiaţiilor calorice, cal/cm2/min | Metabolismul, W | Limite minime | Limite maxime |
| Temperatura aerului,°C | Viteza curenţilor de aer, m/s | Temperatura aerului, °C | Viteza curenţilor de aer, m/s |
| 1 | M ≤ 117 | 25,0 | 0,5 | 30,0 | 1,0 |
| 117 < M ≤ 234 | 23,0 | 0,5 | 28,0 | 1,0 |
| 234 < M ≤ 360 | 21,5 | 1,0 | 27,0 | 1,3 |
| M > 360 | 20,0 | 1,3 | 26,0 | 1,5 |
| 2 | M ≤ 117 | 22,0 | 0,5 | 28,0 | 1,0 |
| 117 < M ≤ 234 | 20,0 | 1,0 | 26,0 | 1,5 |
| 234 < M ≤ 360 | 18,5 | 1,5 | 25,0 | 2,0 |
| M > 360 | 17,0 | 2,0 | 24,0 | 2,5 |
| ≤ 3 | M ≤ 117 | 20,0 | 1,0 | 25,0 | 1,5 |
| 117 < M ≤ 234 | 18,0 | 1,5 | 24,0 | 2,0 |
| 234 < M ≤ 360 | 16,5 | 2,0 | 23,0 | 2,5 |
7. Umiditatea relativă a aerului nu va depăşi 60 %.
8. Valorile temperaturilor şi vitezelor curenţilor de aer reprezintă valori medii în secţiunea transversală a fluxului de aer la nivelul jumătăţii superioare a corpului lucrătorului.
9. Nivelul radiaţiilor calorice (cal/cm2/min) se estimează după cum urmează:
nivelul 1 – dacă timpul de suportare a expunerii lucrătorului este de 240 s;
nivelul 2 – dacă timpul de suportare a expunerii lucrătorului este de 50 s;
nivelul 3 – dacă timpul de suportare a expunerii lucrătorului este de 20 s.
10. Normarea temperaturii în încăperile social-sanitare, în perioada 16 octombrie – 15 aprilie, se efectuează în conformitate cu tabelul 4.
Tabelul 4
| Denumirea încăperilor social-sanitare | Temperatura aerului, °C |
| Vestiare comune pentru păstrarea îmbrăcămintei stradale | 18 |
| Vestiare pentru îmbrăcare - dezbrăcare | 23 |
| Încăperea duşurilor | 25 |
| Încăperea spălătoarelor | 23 |
| WC-uri | 16 |
| Camera intimă pentru femei | 23 |
| Încăperi pentru uscarea echipamentului de protecţie | 25 - 33 |
| Camere de fumat | 16 |
| Zone sau încăperi pentru odihnă, încăperi pentru încălzirea lucrătorilor, încăperi pentru personalul de serviciu, săli pentru servirea mesei, încăperi pentru acordarea primului ajutor | 22 |
11. La unele posturi de lucru (birouri, încăperi social-culturale etc.), unde desfăşurarea activităţii profesionale necesită confort termic, trebuie asigurate următoarele condiţii:
1) în perioada 16 aprilie – 15 octombrie:
temperatura între 23 – 26 °C;
diferenţa pe verticală a valorilor temperaturii aerului la 1,1 m şi 0,1 m deasupra pardoselii (nivelul capului şi al gleznelor) mai mică de 3 °C;
umiditatea relativă a aerului între 30 – 70 %;
viteza medie a curenţilor de aer între 0,1 – 0,3 m/s;
2) în perioada 16 octombrie – 15 aprilie:
temperatura între 20 – 24 °C;
diferenţa pe verticală a valorilor temperaturii aerului la 1,1 m şi 0,1 m deasupra pardoselii (nivelul capului şi al gleznelor) mai mică de 3 °C;
umiditatea relativă a aerului între 30 – 70 %;
viteza medie a curenţilor de aer între 0,1 – 0,3 m/s;
diferenţe mai mici de 10 °C între temperatura de radiaţie a ferestrelor sau a altor suprafeţe verticale şi temperatura de radiaţie a obiectelor din încăpere.
Anexa nr. 3 la Cerinţele minime specifice de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile
NORMAREA nivelului de iluminare
1. Nivelul de iluminare se normează în funcţie de categoria lucrării şi subcategoria în care se încadrează sarcinile vizuale, respectiv în funcţie de mărimea detaliului reprezentativ, de contrastul dintre detaliul reprezentativ şi fond şi luminozitatea fondului sau numai de categoria sarcinii vizuale.
2. Valorile minime normate ale nivelului de iluminare pentru lucrările executate în spaţii interioare sînt prevăzute în tabelul 1.
3. Detaliul reprezentativ se defineşte ca fiind obiectul sau anumite părţi ale obiectului care trebuie privit în procesul muncii.
4. Valorile din tabelul 1 sînt valabile, indiferent de poziţia planului de lucru (orizontal, vertical, înclinat) şi de sursa de lumină folosită (artificială, naturală, mixtă).
5. Contrastul dintre detaliul reprezentativ şi fond (K) se calculează cu relaţia:
K = (Ld - Lf)Ld dacă Ld > Lf, sau
K = (Lf - Ld)Lf dacă Lf > Ld, unde:
Lf este luminanţa fondului, cd/m2;
Ld este luminanţa detaliului reprezentativ, cd/m2.
6. Se consideră:
contrast mic atunci cînd K ≤ 0,2;
contrast mediu atunci cînd 0,2 < K ≤ 0,5;
contrast mare atunci cînd K > 0,5.
7. Fondul se caracterizează cu ajutorul factorului de reflexie (raportul dintre fluxul reflectat de suprafaţa fondului şi fluxul incident pe suprafaţa fondului), ρ.
8. Se consideră:
fond întunecat atunci cînd ρ ≤ 0,2;
fond mediu atunci cînd 0,2 < ρ ≤ 0,4;
fond luminos atunci cînd ρ > 0,4.
9. În punctele în care se fac citiri la aparate, acţionări de dispozitive, nivelul de iluminare corespunzător dificultăţii vizuale (conform tabelului 1) se asigură prin iluminat local sau localizat.
Tabelul 1
| Categoria lucrării vizuale | Caracteristicile lucrărilor vizuale | Subcategoria lucrării vizuale | Contrastul dintre detaliul reprezentativ şi fond | Caracteristica fondului | Nivelul normat de iluminare, lx |
| IV | Lucrări de precizie medie cu detalii a căror dimensiune unghiulară este între 5’ şi 8’ (detalii între 0,5 mm şi 0,8 mm pentru distanţa de privire de 344 mm) | a | mic | întunecat | 500 |
| b | mic mic mediu | luminos mediu întunecat | 400 |
| c | mediu mediu mare | luminos mediu întunecat | 300 |
| d | mare mare | luminos mediu | 200 |
| V | Lucrări de precizie mică cu detalii a căror dimensiune unghiulară este între 8’ şi 12’ (detalii între 0,8 mm şi 1,2 mm pentru distanţa de privire de 344 mm) | a | mic | întunecat | 300 |
| b | mic mic mediu | luminos mediu întunecat | 250 |
| c | mediu mediu mare | luminos mediu întunecat | 200 |
| d | mare mare | luminos mediu | 150 |
| VI | Lucrări grosiere cu detalii a căror dimensiune unghiulară este peste 12’ (detalii peste 1,2 mm pentru distanţa de privire de 344 mm) | Indiferent de contrast şi luminozitatea fondului | 100 |
| VII | Lucrări grosiere efectuate cu intermitenţă în timpul unui schimb | Indiferent de contrast şi luminozitatea fondului | 75 |
| IX | Supravegherea generală a funcţionării unor utilaje şi instalaţii | Se prevede iluminat local, localizat sau portabil în punctele în care există aparate de măsurat, ori dispozitive de intervenţie şi reglaj al instalaţiilor, precum şi pentru reparaţii | 50 |
| X | Spaţii de circulaţie la puncte de manevră, citire de aparate, cu vizitare periodică | Se prevede iluminat local, localizat sau portabil în punctele în care există aparate de măsurat, ori dispozitive de intervenţie şi reglaj al instalaţiilor, precum şi pentru reparaţii | 20 |
| XI | Spaţii de circulaţie de-a lungul instalaţiilor de transport pe bandă, fără personal de supraveghere permanentă | Se prevede iluminat local, localizat sau portabil în punctele în care există aparate de măsurat, ori dispozitive de intervenţie şi reglaj al instalaţiilor, precum şi pentru reparaţii | 10 |
10. Dimensiunea unghiulară a detaliului reprezentativ constituie raportul dintre mărimea acestuia în milimetri şi distanţa de privire de 344 mm.
11. Valorile minime normate ale nivelurilor de iluminare pentru lucrările executate în aer liber sînt prevăzute în tabelul 2.
12. Poziţia orizontală a planului de referinţă se consideră la înălţimea de 0,85 – 1 m faţă de sol.
Tabelul 2
| Categoria lucrării vizuale | Caracteristicile lucrărilor vizuale | Nivelul normat de iluminare, lx | Poziţia planului de referinţă |
| XII | Lucrări la care raportul dintre mărimea minimă a obiectului care trebuie distins (m) şi distanţa faţă de ochi (l) este: m/l ≤ 0,005 | 50 | orizontală |
| XIII | Lucrări la care raportul m/l este cuprins între 0,005 şi 0,02 | 30 | orizontală |
| XIV | Lucrări la care raportul m/l este cuprins între 0,02 şi 0,05 | 20 | orizontală |
| XV | Lucrări cu sau fără utilaje, care necesită urmărirea generală atentă a procesului de producţie | 10 | verticală |
| XVI | Lucrări grosiere care necesită distingerea obiectelor mari aflate în zona de lucru | 5 | verticală |
13. Categoriile lucrărilor vizuale prezentate în tabelele 1 şi 2 sînt identice cu categoriile respective menţionate în tabelele 1 şi 2 din anexa nr. 3 la Cerinţele minime de securitate şi sănătate la locul de muncă, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 353 din 5 mai 2010.
14. Valorile minime normate ale nivelurilor de iluminare pentru spaţiile de circulaţie industriale exterioare sînt prevăzute în tabelul 3.
Tabelul 3
| Localizarea spaţiilor | Nivelul normat de iluminare medie, lx |
| Treceri de pietoni peste căile de circulaţie destinate mijloacelor de transport | 3 |
| Treceri de vehicule peste calea ferată | 5 |
| Porţi | 10 |
| Iluminat de pază şi perimetral | 3 |
15. Valorile din tabelul 3 sînt pentru planul aflat la înălţimea de 0,2 m faţă de sol.
16. În cazul iluminatului perimetral, lăţimea zonei de iluminat se consideră de 10 m.