privind aprobarea Avizului la amendamentele la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative

HOTĂRÂRE nr. 891 din 14.12.2020 · GUVERNUL · publicat 16.12.2020
pe legis.md
Trimiteri: 186 legate · 216 nerezolvate · 1 citită printr-o greșeală a sursei · 14 fără țintăActe din afara site-ului: 2 fără adresă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Subliniat punctat: legătura e sigură, dar sursa tipărește aici o greșeală (de exemplu o literă chirilică); textul rămâne cum e tipărit. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.

Nerezolvate (216)
  • art. I pct.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. I Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.1 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct.3 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. XXVIII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.4 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. I Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. I Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.6 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.10 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. II Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. II Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. II Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.VI Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.VI Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alin. (4) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • alin.(3) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • pct.12 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. VI Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VI Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexei nr.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Titlul IV Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. VII pct.4 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VIII Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VII pct.6 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 20 lit. l) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VII pct.6 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. VII pct.10 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.VII pct.13 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.52 alineatul (1) litera a) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.52 alin.(1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VII pct.27 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VIII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alin.(7) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. VII pct.27 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alin.(37) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Art. VII pct.30 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. VII pct.32 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • articol 1012 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • Art. VII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.32 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct.41 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alin.(11) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • Art. IX pct.1 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. XXI pct.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. IX pct.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XXI pct.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.VII pct.30 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.96 lit. b) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.103 alin.(1) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.271) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VII pct.32 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.101 alin.(71) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.41 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alineatul (11) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • pct.17) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.34 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. IX Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.1 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. 28 lit. n) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. VII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.VII pct.40 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • articolului 119 punctul 1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct.42 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.124 alin.(14) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VII pct. 41 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. VII pct.41 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alin.(3) lit. b) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • art.VII pct.41 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.VII pct.42 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct.42 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. VII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XXVII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. VII pct.42 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. VII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.43 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XVIII pct. 3 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. XXI pct.3 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.10 alin.(1) lit. a) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.50 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. VII pct.52 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alineatului (2) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XVI pct.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alin.(9) litera b) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.VII pct. 53 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alineatului (22) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.51 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VII pct.53 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.VII pct.55 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.3 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 55-64 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 56 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. VII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. VII pct. 64 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • titlul VII Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.VII Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.348 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • anexei nr.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • titlului IX Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.IX Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. X Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. X Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XIII pct.9 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • anexei 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • poziția 1.61 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XIII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexei nr.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pozițiile 1.71 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. XIII Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatul (21) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • art. XV Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • Anexa nr.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Titlul IV Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XVII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alineatului (1) litera c) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • art. XVII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XVIII pct.3 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. XVII Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.1841 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • articolul 305 alineatul (2) litera c) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. XIX alin.(2) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XIX Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.XXI pct.3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alineatul (34) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • art. XXII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.2 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.248 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. 412-422 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.13414 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. XXIV pct.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XXIV pct.4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.12 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. XXIV pct.13 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.37 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.37 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. XXVI Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct.2 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. XXVIII pct.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XXVIII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XXVIII pct.3 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatele (17) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • (18) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • art. XXIX Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XXXIV Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Secțiunii III Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. XXXV Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. XXXV Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 621 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. XXXIX Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 4 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.17 alin. (2) lit. c) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. XXXI1 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 6 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alin. (4) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • alin. (5) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • anexa nr. 3 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 71 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 7 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexei nr. 7 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 17 alin. (2) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • lit. d) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct.11 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct.12 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • anexa 7 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 9 alin. (2) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • lit. c) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • Art. XIX alin. (2) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alin. (1) pct. 2 Trimitere recunoscută, fără legătură
  • alin.(9) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • poziția 0303 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • poziția 0304 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • prevăzute în Anexa Trimitere recunoscută, fără legătură
  • Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr.172/2020 Trimitere recunoscută, fără legătură
  • art.371 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.XII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • articolul XVI Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • punctul 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • și încă 16
Citite prin greșeli ale sursei (1)
  • art. 241 alin. (2) Sursa tipărește „241” cu exponentul tipărit greșit; citit ca „24¹”.
Fără țintă (14)
  • DP nr.29 din 10 decembrie 2020 Fără legătură: actul citat nu se află pe legis.md.
  • Hotărârea nr. 21/2019 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • alin.(1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alineatul (3) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art.34 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alineatul (35) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 12, alin. (4) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • (5) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 12, alin. (6)-(8) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • articolul 1 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • punctul 63) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • articolul 1252 alineatul (7) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • articolul 4397 alineatul (2) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Art. X Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
Din afara site-ului: fără adresă (2)
  • Codul vamal Fără legătură: actul citat nu este al Republicii Moldova și nu se află pe legis.md.
  • Codul vamal Fără legătură: actul citat nu este al Republicii Moldova și nu se află pe legis.md.

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la amendamentele la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative.

PRIM-MINISTRU Ion CHICU

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul finanțelor Serghei Pușcuța

Ministrul justiției Fadei Nagacevschi

Nr. 891. Chişinău, 14 decembrie 2020.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 891/2020

AVIZ la amendamentele înaintate la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative

Guvernul a examinat amendamentele înaintate de către deputații în Parlamentul la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative nr. 476 din 1 decembrie 2020 și comunică următoarele.

1. Amendamentul IG nr.003/20 din 9 decembrie 2020, referitor la modificarea art. I pct.1 și pct.3 din proiectul de lege și Amendamentul IM nr.44 din 4 decembrie 2020, ce vizează excluderea din art. I a pct.1, pct.3 și din art. XXVIII a pct.4, nu se susțin. De menționat că termenul de intrare în vigoare a prevederilor în partea ce vizează plafonarea tranzacțiilor efectuate de persoane fizice este 1 mai 2021. Tendințele globale demonstrează o creștere rapidă a tranzacțiilor fără numerar, mai ales în contextul în care tehnologiile avansate asigură dezvoltarea economiei digitale și utilizarea unor soluții optime și rapide de efectuare a plăților necesare. Reducerea numerarului și orientarea spre efectuarea plăților prin virament reprezintă o acțiune cu efecte pozitive asupra dezvoltării economice atât din perspectiva autorităților publice, cât și din perspectiva persoanelor fizice și juridice. Din aceste considerente majoritatea țărilor Uniunii Europene au recurs la limitarea mărimii sumei care poate fi achitată în numerar. Limitarea tranzacțiilor în numerar este determinată și de cerințele privind prevenirea și combaterea spălării banilor. Totodată, măsurile propuse vor impulsiona tranzacțiile nonnumerar, creând premise de reducere a comisioanelor percepute de bănci.

2. Amendamentul AC nr.214 din 7 decembrie 2020 aferent art. I, ce ține de Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, aferent modificărilor ce vizează art. VII din proiect, precum și completarea proiectului cu prevederi care urmăresc ajustarea unui spectru larg de acte normative, nu se susține. La momentul actual, Ministerul Finanțelor în comun cu Banca Națională a Moldovei sunt în proces de promovare a unui proiect de lege de modificare a Legii nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată și emiterea monedei electronice (nr. unic 199/MF/BNM/2020) în vederea transpunerii prevederilor Directivei UE 2015/2366 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne. Scopul acestui proiect este de a actualiza și a completa cadrul normativ în domeniul serviciilor de plată în vederea stabilirii unor norme care vor răspunde mai bine nevoilor unei piețe a plăților eficace, contribuind pe deplin la un mediu al serviciilor de plată care să stimuleze concurența, inovarea, precum și să asigure transparența și securitatea în activitatea societăților de plată. Astfel, amendamentele înaintate urmează a fi examinate după adoptarea proiectului de lege prenotat, când piața autohtonă a serviciilor de plată va funcționa conform celor mai noi reglementări și standarde internaționale în domeniu și, după caz, vor fi încorporate în proiectul ce va fi elaborat în vederea racordării legislației la noua lege ce va fi adoptată în domeniul serviciilor de plată.

3. Avizul Direcției Generale Juridice aferent, art. I ce ține de Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, în partea ce vizează recomandările art.6 și art.10 din legea respectivă, se susțin.

4. Amendamentul RG nr.133 din 3 decembrie 2020, Amendamentul AC nr.124 din 7 decembrie 2020, Amendamentul LV nr.248 din 7 decembrie 2020, Amendamentul DP nr.29 din 10 decembrie 2020, Amendamentul NC nr.44 din 2 decembrie 2020, Amendamentul VR nr.129/03-272 din 10 decembrie 2020 și Avizul Direcției Generale Juridice, ce vizează art. II din proiectul de lege.

În partea ce ține de propunerile la pct. 1 al art. II din proiectul de lege, acestea nu se susțin. În conformitate cu art. 20 alin. (2) din Legea nr.98/2012 privind administrația publică centrală de specialitate, directorul general al altei autorități administrative centrale este asistat de unul sau de mai mulți adjuncți, al căror număr se stabilește de Guvern, la propunerea directorului general al altei autorități administrative centrale, coordonată cu prim-viceprim-ministrul sau cu viceprim-ministrul desemnat.

Totodată, conform alin.(2) din legea menționată supra, directorul general adjunct al altei autorități administrative centrale este numit în funcție publică și eliberat sau destituit din funcție publică, în condițiile legii, de Guvern și se subordonează nemijlocit directorului general.

Conform art.8 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, directorul general adjunct este funcție publică de conducere de nivel superior. Ocuparea acestei funcții publice de conducere de nivel superior se va face în condițiile Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, în bază de merit, care prevede mai multe modalități de ocupare – concurs și promovare.

În concluzie, modificarea propusă la art. 91 alin. (3) din Legea nr.1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică, presupune ajustarea cadrului normativ existent la prevederile Legii nr.98/2012 privind administrația publică centrală de specialitate și Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Mai mult decât atât, anterior Legea nr.1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică, până la data de 17 august 2018, când au fost publicate modificările perfectate prin Legea nr.140/2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, a conținut prevederi conform cărora directorul general al Agenției este asistat de unul sau de mai mulți directori adjuncți.

Cu referire la modificarea propusă la art.11 alin.(8) din Legea nr.1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică (ca urmare a unei erori, modificarea urma a fi propusă la alineatul (1) al articolului 23 din Legea nr.1456/1993), comunicăm că aceasta a avut drept scop de a permite importul medicamentelor și altor produse farmaceutice neautorizate, în cazul în care acestea sunt necesare pe piața farmaceutică, exclusiv în cazul asigurării populației cu medicamente în situațiile în care sunt necesare cantități mici (de exemplu 5–10 flacoane) de preparatul „X’’, în special medicamentele necesare pentru tratamentul maladiilor rare sau în cazul unor programe naționale în care sunt necesare cantități mici. Este important că acestea urmează a fi importate doar în condițiile în care sunt autorizate în țara de origine și precalificate de OMS.

Totodată, pentru a exclude orice interpretări la modificarea propusă, se susține excluderea pct.2 a art. II din proiectul de lege, acesta urmând a fi promovat în cadrul altui proiect de lege.

5. Amendamentul CJ-06 nr.341 din 2 decembrie 2020, referitor la revizuirea art.VI din proiectul de lege, Amendamentul VB nr.324 din 10 decembrie 2020, referitor la art.VI din proiectul de lege, ce vizează excluderea alin. (4) și expunerea într-o nouă redacție a alin.(3), și referitor la art. XLII pct.12 din proiectul de lege, nu se susțin din următoarele considerente.

Atenționăm că propunerile înaintate echivalează noțiunile „salariu” și „indemnizație”, fapt ce contravine conceptual sistemului plăților bugetare, or salariu lunar, conform Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar reprezintă retribuție bănească care include salariul de bază și toate sporurile, premiile și alte drepturi salariale acordate suplimentar la salariul de bază corespunzător fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar, pe când indemnizația este o sumă de bani care se acordă salariatului în afara salariului, destinată să acopere cheltuielile făcute de un angajat în scopul îndeplinirii unei sarcini de serviciu.

Prin urmare, amendamentul de la art. VI, prin care se reglementează că condițiile și modul de salarizare sunt stabilite în legislația privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, nu acoperă raționamentele expuse de Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 21/2019. Curtea Constituțională nu s-a referit la faptul că există o lacună în legislație cu privire la remunerarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nonjudecători, ci a verificat dacă diferența dintre remunerarea (plata lunară) a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii judecători și nonjudecători este justificată, adică „dacă tratamentul diferențiat stabilit este justificat în mod obiectiv și rezonabil”(§ 27).

De aceea, este necesar ca achitarea plăților să fie proporțională numărului de ședințe la care a participat membrul Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari, raportat la numărul total de ședințe organizate de Consiliul Superior al Magistraturii în luna respectivă, deoarece indemnizația lunară trebuie să corespundă activității efective în cadrul Consiliului.

Cu alte cuvinte, art. VI, în redacția propusă de Guvern, stabilește că indemnizația achitată membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nonjudecători nu va fi mai mică decât actualmente, cu condiția că ei (profesorii de drept titulari) vor participa efectiv la toate ședințele Consiliului Superior al Magistraturii planificate în luna respectivă.

În cazul respectiv nu li se va îngrădi dreptul acestora la garanțiile pe care legea le acordă, or membrul Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari are un salariu de bază achitat pentru desfășurarea activității didactice în cadrul instituțiilor de învățământ, beneficiind în același timp de o indemnizație lunară pentru caracterul sporadic al activității desfășurate în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Acest fapt nu se poate echivala cu activitatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor, întrucât ultimii, pe perioada activității în cadrul Consiliului, sunt detașați din funcție, menținându-se statutul de judecător (nefiind remunerați pentru funcția de judecător, ci doar pentru membru CSM), fapt prevăzut expres în art. 241 alin. (2) și (5) din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului. Cu toate că funcția de judecător este compatibilă cu activitatea didactică, aceasta nu poate fi privită pe picior de egalitate cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari, întrucât pentru accederea în funcția de judecător este necesară întrunirea mai multor condiții, ceea ce nu este specific profesorilor de drept titulari.

Cu referire la redacția art. XLII propusă în amendament, menționăm că intervenția nu poate fi acceptată conceptual din simplu fapt că anexa nr. 4 la Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar reglementează codul funcției, denumirea funcției, clasa de salarizare și coeficientul de salarizare aferent pentru funcțiile de judecători și procurori. Faptul că profesorii de drept titulari fac parte din CSM nu presupune de iure ca funcția lor în cadrul CSM să apară în acest tabel. Or chiar din Hotărârea Curții Constituționale nr. 21/2019 să desprindă că profesorii titulari de drept sunt remunerați în baza coeficientului de salarizare din anexa nr. 3 la Legea nr. 270/2018 din compartimentul „Alte funcții de demnitate publică la nivel central, unde este prevăzută denumirea funcției de „Membru”, având același coeficient de salarizare – 10,19, așa cum este prevăzută în redacția amendamentului propus.

6. Avizul Direcției generale juridice, referitor la art. VII din proiectul de lege, în partea ce vizează propunerile aferente art.5, 20, 542 și 6915 și propunerile aferente anexei nr.2 la Titlul IV, se susține. Suplimentar, în tabelul al treilea din anexa nr.2 la Titlul IV din Codul fiscal, textul „Autovehicule pentru transportul de minimum 10 persoane, inclusiv șoferul (8702)” se substituie cu textul „Autovehicule clasificate la poziția tarifară 8702”, iar textul „Autovehicule pentru transportul mărfurilor (8704, 8705)” se substituie cu textul „Autovehicule clasificate la pozițiile tarifare 8704 și 8705”.

7. Amendamentul RM nr.204-R din 10 decembrie 2020 referitor la art. VII pct.4, ce vizează completarea art.15 din Codul fiscal cu litera b1), și Amendamentul AS nr.43 din 7 decembrie 2020, ce vizează completarea art. VIII, nu se susține. Menționăm că politicile fiscale și vamale promovate de către Ministerul Finanțelor sunt bazate pe aplicarea unui sistem general de impozitare. Această abordare include trecerea de la sistemul de facilități fiscale către subvenționarea directă din partea statului, care ar permite, în mod mai eficient, asigurarea respectării destinației intervenției statului și redistribuirii echitabile a venitului național (spre exemplu, opțiunea de acordare a subvențiilor este mai preferabilă decât scutirea de impozite).

În condițiile în care veniturile bugetare sunt limitate, este important ca acestea să fie rațional direcționate ca să asigure maximă eficiență. Or, conform propunerii, mărimea suportului bugetar va fi acordată în funcție de mărimea profitului obținut, făcând abstracție de situația agenților economici, tipul de activitate etc.

Importanța sistemului de impozitare este determinată, în principal, de finalitatea acestuia, și anume de realizarea cheltuielilor bugetare. Or scopul principal al sistemului de impozitare este de a genera venituri suficiente pentru asigurarea finanțării cheltuielilor bugetare ce au menirea de a pune în practică prioritățile statului în diverse domenii de ordin economic, social, educațional etc.

8. Amendamentul Vl. B nr.41/03-32 din 9 decembrie 2020 referitor la art. VII pct.6 din proiectul de lege, ce vizează modificarea art. 20 lit. l) prin substituirea textului „organizații filantropice – fundații și asociații obștești – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizații și ale legislației” cu textul „organizații filantropice – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizații și ale Legii nr.1420/2002, organizații necomerciale - în conformitate cu prevederile statutului acestor organizații și ale Legii nr.86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale, organizații religioase – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizații și ale Legii nr.125/2007 privind libertatea de conștiință, de gândire și de religie” nu se susține. Propunerea urmează a fi examinată în complex cu întreg spectrul de facilități fiscale prevăzute în Codul fiscal, în cadrul procesului planificat de revizuire a acestora.

9. Amendamentul IM nr.47 din 4 decembrie 2020, ce vizează completarea art. VII pct.6 din proiectul de lege cu litera u2 ) cu următorul cuprins: „u2) dobânzile de la valorile mobiliare emise de autoritățile publice locale”, nu se susține, în contextul în care, începând cu 1 ianuarie 2021, dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat urmează a fi impozitate conform regulilor generale. Astfel, atât pentru dobânzile de la valorile mobiliare de stat, cât și pentru cele emise de autoritățile locale urmează să fie aplicat același regim de impozitare.

10. Amendamentul IM nr.43 din 4 decembrie 2020, Amendamentul AS nr.40 din 7 decembrie 2020, Amendamentul IM nr.53 din 7 decembrie 2020, Amendamentul IG nr.003/20 din 9 decembrie 2020, Amendamentul LG nr.31 din 9 decembrie 2020, Amendamentul VR nr.129/03-274 din 10 decembrie 2020, Amendamentul V. I. nr.6 din 10 decembrie 2020, referitor la art. VII pct.10 din proiectul de lege, ce vizează excluderea textului „alin.(1) se abrogă’’ și „la alineatul (3), textul „(1) și” și Amendamentul AC nr.214 din 7 decembrie 2020, aferent modificărilor ce vizează art.34, nu se susțin.

Dezvoltarea economică este bazată pe doi factori principali, forța de muncă și capital. În acest sens, obiectivele și măsurile Guvernului sunt orientate spre susținerea încadrării persoanelor apte de muncă în cadrul pieței muncii, fiind propusă în acest sens instituirea mecanismului de subvenționare a creării locurilor de muncă.

De asemenea, în cadrul reformei fiscale demarate la sfârșitul anului 2018, scutirea personală a fost majorată esențial de la 11 280 lei la 24 000 de lei, astfel încât scutirea personală constituie o valoare mai mare decât cumulul scutirilor pentru ambii soți până la reformă (22 560 lei). Totodată, scutiri suplimentare urmează a fi păstrate și, respectiv, acordate persoanelor care, din cauza, anumitor circumstanțe se află la întreținerea persoanei, fiind inapte de muncă (copii, pensionari, persoane cu dizabilități, inclusiv soțul).

În acest sens, se propune majorarea într-un ritm accelerat a scutirii pentru persoane întreținute cu 50%, numărul persoanelor beneficiare fiind de 2,5 ori mai mare decât persoanele care beneficiază de scutirea soț/soție.

11. Amendamentul Vl. B nr.41/03-32 din 9 decembrie 2020, referitor la art.VII pct.13 din proiectul de lege, ce vizează art.52 alineatul (1) litera a), substituirea în litera b) a textului „Legii nr.581-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la fundații” cu textul „Legii nr.86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale” și completarea art.52 alin.(1) cu litera b1) instituția privată – conform Legii nr.86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale, se susține.

12. Amendamentul IG nr.171 din 10 decembrie 2020, ce vizează excluderea sintagmei „ la alineatul (35), cifra „5” se substituie cu cifra „6””, nu se susține. Promovarea măsurilor de uniformizare a cotelor de impozitare a veniturilor reprezintă o necesitate care rezidă din faptul că actualul sistem de impozitare a veniturilor în Republica Moldova este caracterizat prin cote de impozitare fragmentate.

O uniformizare a cotelor de impozitare a veniturilor ar însemna simplificarea procesului de administrare fiscală prin lipsa obligației de depunere a declarației fiscale, precum și asigurarea echității fiscale pe orizontală prin impozitarea veniturilor la aceeași cotă, fapt ce va determina aplicarea unui tratament fiscal egal pentru contribuabilii cu situații similare.

13. Amendamentul IM nr.53 din 7 decembrie 2020, Amendamentul SM nr.64 din 4 decembrie 2020 și Amendamentul RM nr.210-R din 10 decembrie 2020, Amendamentul VR nr.129/03-274 din 10 decembrie 2020, aferent art. VII pct.27 și Amendamentul AS nr.43 din 7 decembrie 2020 ce vizează excluderea din art. VIII a alin.(7) din proiectul de lege, nu se acceptă, deoarece actualmente, în conformitate cu art.24 alin.(7) din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, nu se impozitează, până la 1 ianuarie 2021, dobânzile persoanelor fizice rezidente, cu excepția celor înregistrate într-o formă de organizare juridică a activității de întreprinzător, de la depozitele bancare; valorile mobiliare corporative sub formă de obligațiuni și valorile mobiliare, care sunt instrumente ale pieței monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit și cambiile bancare; depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociațiile de economii și împrumut ale cetățenilor amplasate pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, în contextul în care sumele respective reprezintă o sursă de venituri ale persoanelor fizice, pentru a asigura un regim de impozitare just și echitabil, apare necesitatea de a impozita veniturile menționate. Este important de menționat că în cazul neintervenției cu modificările respective, cota impozitului ar constitui 12%.

Reiterăm că importanța sistemului de impozitare este determinată în principal de finalitatea acestuia, și anume de realizarea cheltuielilor bugetare. Or scopul principal al sistemului de impozitare este de a genera venituri suficiente pentru asigurarea finanțării cheltuielilor bugetare ce au menirea de a pune în practică prioritățile statului în diverse domenii de ordin economic, social, educațional etc.

14. Amendamentul SM nr.64 din 4 decembrie 2020, în partea ce ține de excluderea reglementării de la art. VII pct.27 alin.(4) din proiectul de lege, nu se susține, în contextul în care propunerea are caracter redacțional și urmează a fi examinată în coroborare cu modificarea propusă la alin.(37) din același articol.

15. Amendamentul AS nr.41 din 7 decembrie 2020, Amendamentul AO nr.124 din 7 decembrie 2020, Amendamentul AC nr.214 din 7 decembrie 2020, Amendamentul NC nr.134 din 9 decembrie 2020, Amendamentul VB nr.03/39 din 10 decembrie 2020 și Amendamentul PB nr.05/12 din 7 decembrie 2020 privind modificările ce vizează art. 96 lit. b) din Codul fiscal (Art. VII pct.30 din proiectul de lege) se susțin parțial prin amânarea implementării prevederilor și intrarea acestora în vigoare la data de 1 iulie 2021.

Reiterăm că măsura de revizuire a regimului actual de aplicare a TVA aferent producției agricole primare inclusă în proiect rezidă din necesitatea de a asigura dezvoltarea și creșterea competitivității producătorilor autohtoni.

Ca urmare a analizelor opțiunilor de politici, inclusiv a practicii internaționale, a fost propusă aplicarea unei cotei reduse a TVA de 12% pentru îngrășăminte și fertilizanți, în paralel cu aplicarea aceleiași cote a TVA pentru producția agricolă primară. Prin măsura respectivă, acumulările în cont ale sumelor TVA formate din anul 2010 urmează să fie transformate din dezavantaje (datorii acumulate) în avantaje pe termen scurt și mediu (mijloace financiare) pentru producătorii agricoli autohtoni.

Totodată, un efect pozitiv al măsurii îl reprezintă creșterea mărimii pasibile restituirii TVA la exportul producției agricole, de la 8% la 12% din valoarea exporturilor.

Suplimentar, ținând cont de amendamentele respective ca propunerea să intre în vigoare începând cu 1 iulie 2021, urmează a fi modificat ultimul articol din proiectul de lege în mod corespunzător.

16. Amendamentul AO nr.124 din 7 decembrie 2020, ce vizează completarea art. VII pct.32 din proiectul de lege cu un nou articol 1012, nu se susține. Menționăm că măsura respectivă a fost examinată, drept opțiune, în cadrul Grupului de lucru creat în vederea analizei regimului fiscal aferent TVA, aplicat la importul și/sau livrarea pe teritoriul a producției agricole și identificarea celor mai bune soluții pentru susținerea și dezvoltarea ramurii agricole, iar majoritatea au optat pentru aplicarea unei cotei reduse a TVA, de 12%, pentru îngrășăminte și fertilizanți, în paralel cu aplicarea aceleași cote a TVA pentru producția agricolă primară, măsură ce este aplicată pe larg în țările Uniunii Europene.

17. Oportunitatea adoptării propunerilor expuse în Amendamentul IM nr.42 din 4 decembrie 2020, Amendamentul NȚ nr.10 din 9 decembrie 2020 și Amendamentul IG nr.003/20 din 9 decembrie 2020, ce vizează excluderea din Art. VII a pct.32 și pct.41 alin.(11), Art. IX pct.1 lit. h1 ) și art. XXI pct.2 din proiectul de lege, referitor la substituirea cifrelor„200” cu „100” și Amendamentul VF nr.9 din 11 decembrie 2020, referitor la art. IX pct.1 din proiectul de lege ce vizează modificarea redacției literei h1) și art. XXI pct.2 din proiectul de lege ce vizează litera d1), urmează a fi examinată pe platforma Parlamentului.

Totodată, menționăm că Republica Moldova înregistrează o majorare rapidă a numărului de colete poștale importate, aceasta fiind determinată de creșterea comerțului electronic. Acesta este un fenomen comun în spațiul comunitar, iar țările au elaborat deja modalități de gestionare a acestor efecte prin aplicarea plafonului neimpozabil a trimiterilor a căror valoare nu depășește 22 de euro. Astfel, pragul neimpozabil major este generator de concurență neloială față de producătorii autohtoni și importatorii rezidenți.

În acest context, modificarea propusă prin prisma proiectului are ca scop asigurarea concurenței loiale între mărfurile produse autohtone și cele procurate prin intermediul trimiterilor poștale, precum și asigurarea veniturilor la buget în vederea respectării principiului echității fiscale și acumulării adiționale a veniturilor bugetare, ca ulterior acestea să fie direcționate în mod prioritar asupra domeniilor social-economice importante.

Totodată, remarcăm că proiectul de lege prevede intrarea în vigoare a normei începând cu 1 mai 2021. Astfel, Ministerul Finanțelor în comun cu Serviciul Vamal și alte părți interesate urmează să identifice mecanisme axate pe simplificarea proceselor de vămuire și achitarea obligațiilor vamale în vederea reducerii costurilor de implementare a măsurii atât pentru autoritatea de administrare, cât și pentru societate.

18. Amendamentul RM nr.206-R din 10 decembrie 2020, referitor la art.VII pct.30, ce vizează completarea art.96 lit. b) cu o nouă liniuță, cu următorul conținut: „12% – la efectuarea tranzacțiilor în cadrul comerțului electronic” nu se susține, întrucât aceasta implică un impact bugetar semnificativ, fapt pentru care necesită revederea parametrilor bugetului de stat, prin reducerea cheltuielilor bugetare sau identificarea noilor surse bugetare. De asemenea, măsura necesită o analiză complexă prin prisma modului de administrare și de aplicare, în contextul în care Codul fiscal nr. 1163/1997 conține numeroase scutiri de TVA (de exemplu, produse alimentare pentru copii) sau cote reduse de TVA (de exemplu, cota redusă de 8% pentru lapte și pâine) nu este clar care cotă a TVA se va aplica în cazul comerțului electronic: scutirea de TVA, cota redusă de 8% sau cota de 12%.

La fel, măsura creează condiții de concurență neloială prin aplicarea unui regim fiscal diferit pentru același produs, în funcție de condițiile de comercializare.

19. Amendamentul AO nr.124 din 7 decembrie 2020, ce vizează completarea art. VII din proiectul de lege cu un nou punct ce prevede excluderea din art.103 alin.(1) a pct.271), nu se susține, în contextul în care în vederea asigurării unui tratament fiscal echitabil atât importatorilor de tehnică agricolă, cât și agenților economici producători de tehnică agricolă, prin Legea nr.171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, în Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal nr. 1163/1997 au fost introduse prevederi care stabilesc că agenții economici care sunt înregistrați în calitate de subiecți ai TVA și care importă și/sau achiziționează mărfuri, articole de completare utilizate ca materie primă sau materiale la producerea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care cad sub incidența art.103 alin.(1) pct.271) din Codul fiscal nr. 1163/1997, au dreptul la restituirea sumei TVA aferente acestor importuri și/sau achiziții.

20. Amendamentul VF nr.9 din 11 decembrie 2020, referitor la art. VII pct.32 din proiectul de lege, ce vizează modificarea art.101 alin.(71) și pct.41 din proiectul de lege, alineatul (11) nu se susține, deoarece propunerea contravine cadrului normativ național și celui european, în contextul în care persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător nu au dreptul de a importa mărfuri în scopuri comerciale. De asemenea, Republica Moldova înregistrează cel mai mare prag neimpozabil al trimiterilor poștale (suplimentar, a se vedea argumentele prevăzute la pct.17).

21. Amendamentul IM nr.53 din 7 decembrie 2020 și Amendamentul ASp nr.183 din 8 decembrie 2020, ce vizează excluderea din art. VII a pct.34 și Amendamentul IM nr.53 din 7 decembrie 2020, ce vizează excluderea din art. IX a pct.1 art. 28 lit. n) și pct.2 din proiectul de lege, nu se susține, deoarece măsura prevede revizuirea regimului fiscal aplicat proiectelor investiționale finanțate din surse împrumutate. Totodată, evidențiem că proiectul de lege menționat conține o normă derogatorie care stabilește că proiectele de asistență investițională finanțate din contul împrumuturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanție de stat, din contul împrumuturilor acordate de către organismele financiare internaționale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), care la data de 1 ianuarie 2021 se află în stadiu de derulare, urmează să beneficieze de facilitățile fiscale și vamale aplicate potrivit cadrului legislativ la data de 31 decembrie 2020.

Menționăm că unul dintre principiile sistemului fiscal este neutralitatea impunerii, și anume asigurarea prin legislația fiscală a condițiilor egale investitorilor, capitalului autohton și străin, iar propunerea vine să asigure aplicarea principiului respectiv.

22. Amendamentul VG nr.28 din 10 decembrie 2020, referitor la completarea art. VII din proiectul de lege cu prevederi ce vizează abrogarea art.1323 alin.(4) lit. b) din Codul fiscal nr. 1163/1997, se susține.

23. Amendamentul VO nr.591 din 11 decembrie 2020, referitor la art.VII pct.40, ce vizează completarea articolului 119 punctul 1) cu litera b1) și pct.42 în partea ce vizează modificarea anexei nr. 1 la titlul IV din Codul fiscal nr. 1163/1997, nu se susține, deoarece Legea nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nu reglementează subpoziția tarifară respectivă. Totodată, în urma analizei efectuate, s-a constat că „lichidul care conține nicotină” poate fi clasificat la subpoziția tarifară 3824 99 – Altele. Constatăm că la subpoziția respectivă pe lângă lichidul care conține nicotină se clasifică și un șir de alte mărfuri: schimbători de ioni, compoziții absorbante pentru desăvârșirea vidului din tuburile sau valvele electrice, plasturi cu nicotină (produse administrate percutanat) destinate a ajuta fumătorii să renunțe la fumat etc. Prin urmare, impozitarea lichidului care conține/nu conține nicotină poate fi realizată ca urmare a ajustării Legii nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, prin stabilirea unei subpoziții tarifare separate a mărfurilor respective. În acest sens printr-un proiect de lege separat urmează a fi propuse modificări la Legea nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor și, ulterior, în baza unei analize privind importul acestora, se va propune și mărimea accizelor în mod corespunzător.

24. Amendamentul IM nr.53 din 7 decembrie 2020 și Amendamentul ASp nr.183 din 8 decembrie 2020, privind excluderea art.124 alin.(14) de la art. VII pct. 41 din proiectul de lege, nu se susțin, în contextul în care prevederile respective urmăresc respectarea destinației finale a mijloacelor de transport destinate a fi utilizate de către persoanele cu dizabilități ale aparatului locomotor și nu se referă la cazurile de import realizate de către autoritățile publice locale. Modificarea respectivă a fost elaborată în urma unei analize care a demonstrat că numărul mijloacelor de transport importate cu facilitate fiscală este unul semnificativ. Astfel, modificarea se realizează pentru respectarea destinației finale, prevenirea abuzurilor și respectarea legislației naționale în partea ce vizează acordarea dreptului de a conduce mijloacele de transport introduse cu facilități fiscale și vamale doar de către persoanele cu dizabilități ale aparatului locomotor sau de către persoanele abilitate cu atribuții de însoțire/îngrijire a acestora.

25. Amendamentul VG nr.28 din 10 decembrie 2020, referitor la art. VII pct.41din proiectul de lege, ce vizează alin.(3) lit. b), ultima propoziție, cuvintele „TVA cu drept de deducere la livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor respective” se substituie cu cuvântul „acciz”, se susține.

26. Amendamentul DA nr.135/03-36 din 9 decembrie 2020, referitor la completarea art.VII pct.41 din proiectul de lege, aferent modificării art.124 alin.(18) din Codul fiscal nr. 1163/1997, nu se susține, din motiv că tot mai multe state ale Uniunii Europene stimulează importul mijloacelor de transport cu motor electric și de tip plug-in hibrid, care sunt mai ecologice și elimină un nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon (CO2).

Astfel, pentru susținerea procurării mijloacelor de transport, a căror utilizare are un impact mai puțin dăunător asupra mediului ambiant, se acordă scutire de la plata accizei în mărime de 100% pentru mijloacele de transport cu motor electric, 50% pentru mijloacele de transport de tip plug-in hibrid (PHEV), cu motor electric ca motor pentru propulsie, care poate fi încărcat prin conectare la o sursă externă de energie electrică, și 25% pentru mijloacele de transport de tip hibrid (cu excepția vehiculelor de tip micro hybrid și mild hybrid).

Totodată, analizând gradul de emisie de dioxid de carbon (CO2) constatăm următoarele:

- mijloacele de transport cu motor electric elimină 0 grame de CO2/km;

- un autovehicul cu motor plug-in hibrid (PHEV), cu capacitatea cilindrică de 1800 cm3, emisia CO2 constituie 29 g/km;

- un autovehicul cu motor hibrid cu capacitatea cilindrică de 1800 cm3, emisia CO2 constituie 85 g/km;

- un autovehicul cu motor obișnuit pe benzină, cu capacitatea cilindrică de 1800 cm3, emisia CO2 constituie 139 g/km.

Astfel, modificarea legislației naționale a creat un instrument de stimulare a importurilor mijloacelor de transport cu un nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon (CO2), mărimea facilității fiind direct proporțională cu mărimea emisiilor de dioxid de carbon.

27. Amendamentul VO nr.591 din 11 decembrie 2020, referitor la art.VII pct.42, ce vizează modificarea anexei nr. 1 la titlul IV din Codul fiscal nr. 1163/1997, nu se susține, în contextul în care politica fiscală promovată pe parcursul anului 2019 a revizuit mecanismul de impozitare a produselor din tutun clasificate la subpoziția tarifară 240399900 de la „kg” la „mii bucăți”. Totodată, propunerea va avea ca efect micșorarea veniturilor bugetare din accizele percepute la importul produselor respective, ca urmare a stabilirii unor cote de impozitare reduse comparativ cu cele prevăzute în proiect.

28. În partea ce vizează propunerile din Amendamentul PF nr.16 din 1 decembrie 2020 și Amendamentul RM nr.207-R din 10 decembrie 2020, cu privire la modificarea pct.42 din art. VII din proiectul de lege cu privire la impozitarea produselor din tutun clasificate la poziția tarifară 240210000 și 240290000, Amendamentul VR nr.129/03-276 din 10 decembrie 2020 și Amendamentul VN nr.188 din 9 decembrie 2020, aferent excluderii art. XXVII din proiectul de lege, Parlamentul urmează să decidă asupra menținerii sau excluderii noțiunii din proiectul de lege și, respectiv, asupra regimului de impozitare.

29. Amendamentul VG nr.28 din 10 decembrie 2020, referitor la art. VII pct.42 din proiectul de lege, ce vizează poziția tarifară 381700500, denumirea mărfii „Achilbenzeni lineari” se substituie cu „Alchilbenzeni lineari”, iar la poziția tarifară 381700800, denumirea mărfii „Alți achilbenzeni” se substituie cu cuvântul „Altele”, se susține.

30. Amendamentul NC nr.134 din 9 decembrie 2020, ce vizează excluderea din art. VII a pct.43 din proiectul de lege și art. XVIII pct. 3 și Amendamentul FPDM-01 nr.22 din 7 decembrie 2020, referitor la art. XXI pct.3, ce vizează modificarea art.10 alin.(1) lit. a), nu se susține. Conceptual, legislația, în speță – legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor care este interzisă circulația pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

În acest sens, concomitent cu eliminarea prohibițiilor, se propune majorarea esențială a accizelor proporțional termenului de exploatare a mijloacelor de transport.

Existența prohibițiilor creează stimulente pentru activități ilicite, prin care se evită atât interzicerile, cât și achitarea impozitelor.

De asemenea, acestea nu permit dezvoltarea unor afaceri ce au drept scop importul, prelucrarea și exportul bunurilor respective.

Mai mult decât atât, comunicăm că odată cu implementarea conceptului de eliminare a prohibiției la importul mijloacelor de transport, s-a luat în calcul în primul rând stimularea persoanelor fizice și a agenților economici de a procura autovehicule noi prin menținerea cotelor accizelor neschimbate până la vârsta de 6 ani. Or, importul mijloacelor de transport cu o vârstă care ar depăși 6 ani va fi mai puțin rentabil pentru importatori, din cauza creșterii mai pronunțate cotei accizei.

31. Amendamentul RM nr.204-R din 10 decembrie 2020, referitor la propunerea ce vizează completarea art.180 alin.(1) din Codul fiscal nr. 1163/1997, nu se susține.

32. Amendamentul AS nr.42 din 7 decembrie 2020, Amendamentul IM nr.53 din 7 decembrie 2020 și Amendamentul ASp nr.183 din 8 decembrie 2020, ce vizează excluderea din art. VII a pct.50 din proiectul de lege, se susțin.

33. Amendamentul IM nr.55 din 8 decembrie 2020 și Amendamentul VR nr.129/03-274 din 10 decembrie 2020, ce vizează excluderea din art. VII pct.52 a alineatului (2) din proiectul de lege, și Amendamentul IM nr.53 din 7 decembrie 2020, referitor la excluderea din art. XVI pct.1 a alin.(9) litera b) din proiect, nu se susțin, deoarece măsura are ca obiectiv fortificarea autonomiei financiare a autorităților publice locale. Menționăm că impozitul pentru bunuri imobiliare este o sursă directă de venituri pentru bugetul autorităților publice locale, iar reducerea existentă diminuează încasările acumulate la bugetul autorităților publice locale. Totodată, remarcăm că importanța sistemului de impozitare este determinată în principal de finalitatea acestuia, și anume de realizarea cheltuielilor bugetare. Or, scopul principal al sistemului de impozitare este de a genera venituri suficiente pentru asigurarea finanțării cheltuielilor bugetare, în cazul respectiv a cheltuielilor efectuate de către autoritățile publice locale ce au menirea de a pune în practică servicii publice locale cetățenilor.

34. Amendamentul IM nr.53 din 7 decembrie 2020, referitor la revizuirea art.VII pct. 53 din proiectul de lege, se susține prin excluderea alineatului (22) din proiectul de lege și a pct.51.

35. Amendamentul DU nr.28 din 10 decembrie 2020, aferent completării art. VII pct.53 din proiect de lege, nu se susține. Menționăm că impozitul pentru bunuri imobiliare este o sursă directă de venituri pentru bugetul autorităților publice locale, iar reducerea existentă diminuează încasările acumulate la bugetul autorităților publice locale. Totodată, remarcăm că importanța sistemului de impozitare este determinată în principal de finalitatea acestuia, și anume de realizarea cheltuielilor bugetare. Or, scopul principal al sistemului de impozitare este de a genera venituri suficiente pentru asigurarea finanțării cheltuielilor bugetare, în cazul respectiv a cheltuielilor efectuate de autoritățile publice locale ce au menirea de a pune în practică servicii publice locale cetățenilor.

36. Amendamentul VG nr.28 din 10 decembrie 2020, referitor la art.VII pct.55 din proiectul de lege, ce vizează o formulare nouă a pct.3, nu se susține. În vederea asigurării previzibilității impunerii, proiectul de lege conține majorarea anuală a cotei concretă a taxei locale cu 5% și reglementarea taxelor locale pe termen mediu (3 ani).

37. Amendamentul AS nr.44 din 7 decembrie 2020, Amendamentul IM nr.53 din 7 decembrie 2020, Amendamentul ASp nr.183 din 8 decembrie 2020 și Amendamentul VR nr.129/03-274 din 10 decembrie 2020, ce vizează excluderea din art. VII a pct. 55-64 din proiectul de lege, nu se susțin.

Menționăm că prin proiectul de lege nu se exclude taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei), precum și taxa pentru parcaj, ultima urmând a fi aplicată de către autoritățile locale sub forma taxei speciale. Astfel, se propune extinderea competențelor și responsabilităților autorităților reprezentative și deliberative ale unităților administrativ-teritoriale prin împuternicirea acestora cu dreptul de aprobare și percepere a taxelor aplicate pentru funcționarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice și juridice.

Menționăm că proiectul de lege conține următoarele propuneri ce au ca scop consolidarea autonomiei financiare și decizionale a autorităților locale:

• anularea reducerii de 15% la achitarea impozitului pe bunuri imobiliare;

• acordarea dreptului autorităților locale din localitățile rurale de a stabili de sine stătător, în limitele de la 0,05% până la 0,4%, cota impozitului pe bunurile imobiliare;

• acordarea competențelor de a stabili taxe locale speciale pentru prestarea serviciilor publice locale, altele decât cele prevăzute de Codul fiscal nr. 1163/1997, în mărimea și modul stabilit de către autoritățile publice locale.

Dezvoltarea economică și, respectiv, asigurarea sustenabilității bugetare atât la nivel central, cât și la nivel local este realizată de către contribuabilii care își asumă toate riscurile de antreprenoriat. Or, lipsa de certitudine și previzibilitate fiscală influențează puternic deciziile investiționale ale mediului de afaceri.

Din acest motiv și ca urmare a multiplelor solicitări din partea mediului de afaceri și asociațiilor de business, este propusă în proiectul de lege stabilirea unor plafoane a mărimilor maxime a taxelor locale, care sunt necesare agenților economici și autorităților publice locale sub aspectul previzibilității extinderii obligației fiscale.

Menționăm că mărimea taxelor locale a fost stabilită astfel încât impactul asupra veniturilor autorităților locale să fie redus la minimum.

Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile publice locale în limitele legii. Dreptul legiuitorului de a stabili unele limite a taxelor locale este indicat inclusiv în conținutul raportului explicativ care însoțește Carta Europeană a Autonomiei Locale, unde se explică că legislațiile centrale sau regionale pot fixa limite generale pentru împuternicirile colectivităților locale în materie fiscală.

38. Amendamentul AS nr.44 din 7 decembrie 2020, în partea ce ține de completarea cu un conținut nou a pct. 56 de la art. VII din proiectul de lege, nu se susține, în contextul în care propunerile nu sunt argumentate, nu este clară intenția autorului și efectul propunerii.

39. Amendamentul VG nr.28 din 10 decembrie 2020, referitor la art. VII pct. 64 din proiectul de lege, ce vizează anexa la titlul VII litera e), cuvintele „Alte municipii și orașe” se substituie cu textul „Alte municipii și orașe cu o populație mai mare de 10,0 mii de locuitori:”, iar cuvintele „Comune (sate)” de substituit cu textul „Comune (sate) și orașe cu o populație de până la 10,0 mii locuitori”, nu se susține, în contextul în care unul dintre principiile de clasificare a localităților după tipul acestora, reprezintă și numărul populației.

40. Amendamentul GS nr.57/03-31 din 9 decembrie 2020, aferent completării art.VII cu prevederi ce vizează modificarea art.348 și a anexei nr.2 a titlului IX, nu se susține. Exonerarea de la plata taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova va avea ca efect diminuarea încasărilor la buget. Estimările efectuate în acest sens arată o diminuare a veniturilor cu aproximativ 15-20 mil.lei.

Totodată, un aspect important care necesită a fi luat în considerare este crearea dificultăților în administrarea procesului de procurare, evidență și raportare a vinietelor.

Suplimentar, evidențiem că propunerile respective contravin principiului echității fiscale, în contextul în care o parte din subiecții impunerii vor fi scutiți de plata taxei rutiere (vinieta) – sursa de finanțare a infrastructurii drumurilor, chiar dacă toate autovehiculele utilizează infrastructura drumurilor în mod egal.

În contextul celor expuse, precum și reieșind din situația economică actuală a Republicii Moldova, menționăm că promovarea unor astfel de modificări necesită o examinare mai amplă, luând în considerare posibilitatea acordării unor măsuri alternative pentru cetățenii plecați peste hotarele țării, cum ar fi: îmbunătățirea calității infrastructurii drumurilor de care vor beneficia atât aceștia la revenire în țară, precum și familiile acestora care locuiesc în Republica Moldova, crearea unor condiții favorabile pentru investiții în businessul mic și mijlociu, oferirea unor cadouri simbolice în perioada revenirii acestora în Republica Moldova etc.

41. Amendamentul VG nr.28 din 10 decembrie 2020 referitor la art.IX din proiectul de lege, ce vizează completarea acestuia cu un nou punct, se susține.

42. Amendamentul SM nr.63 din 3 decembrie 2020, Amendamentul IG nr.004/20 din 10 decembrie 2020, Amendamentul LA nr.376 din 9 decembrie 2020, ce vizează excluderea art. X din proiectul de lege și Amendamentul LA nr.375 din 10 decembrie 2020 referitor la art. XLV din proiectul de lege, se susțin parțial, cu intrarea în vigoare a prevederilor art. X din proiectul de lege din 1 mai 2021.

Reiterăm că anularea facilității stabilite la art.4 pct.(18) din Legea nr.1417/1997 pentru punere în aplicare a Titlului III al Codului Fiscal se realizează concomitent cu instituirea unui mecanism de subvenționare din bugetul de stat a salariilor achitate de către agentul economic pentru persoanele cu dizabilități angajate.

Avantajul subvenționării directe constă în faptul că mărimea suportului bugetar este în funcție de numărul salariaților cu dizabilități, ceea ce asigură corelarea măsurii propuse cu obiectivul ce urmează să fie atins.

43. Amendamentul IM nr.53 din 7 decembrie 2020, ce vizează excluderea din art. XII a pct.1 din proiectul de lege, nu se susține. În prezent, activitățile componente ale serviciului de canalizare (colectarea, transportarea, evacuarea apelor uzate în stațiile de epurare, precum și epurarea apelor uzate și deversarea în emisar) sunt reglementate de Legea nr. 303/2013 cu privire la serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare și de Hotărârea Guvernului nr. 950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în corpuri de apă pentru localitățile urbane și rurale.

În scopul eliminării dublei impozitări a agenților economici de la plata pentru evacuarea apelor uzate în sistemul public de canalizare este necesar de modificat art. 9 din Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului. Această problemă a fost enunțată în repetate rânduri de numeroși agenți economici. Totuși, plata se menține pentru deversările de ape uzate (epurate sau neepurate) direct în obiectivul acvatic (emisar).

Totodată, menționăm că această măsură este reflectată și în recomandarea Hotărârii Curții de Conturi nr. 16 din 29 aprilie 2020 referitor la Hotărârea nr. 43 din 22 septembrie 2017 cu privire la Raportul auditului performanței „Eficiența gestiunii economico-financiare și administrării patrimoniului de către întreprinderile care prestează servicii de aprovizionare cu apă a populație”, care presupune excluderea sintagmei „și sisteme de canalizare” de la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului.

44. Amendamentul IG nr.155 din 2 decembrie 2020, cu privire la introducerea unui nou articol la art. XII din proiectul de lege, nu se susține, deoarece proiectul de lege reglementează implementarea unui mecanism de suport pentru agenții economici antrenați în procesul de gestionare a deșeurilor de ambalaje prin intermediul instrumentului de subvenționare reieșind din cantitatea de deșeuri valorificate.

45. Amendamentul LV nr.251 din 7 decembrie 2020, referitor la art. XIII pct.9, ce vizează modificarea anexei 1 poziția 1.61, textul „Toate tipurile de prestații de asigurări sociale de stat” se substituie cu textul „Pensia pentru limita de vârstă și ajutorul de deces”, și Amendamentul LA nr.377 din 9 decembrie 2020 referitor la art. XIII din proiectul de lege, prin care se propune completarea anexei nr.1 cu pozițiile 1.71 și 1.72 – nu se susține. Mecanismul de asigurare socială propus pentru liberii profesioniști ce practică activitate în sectorul justiției a fost înaintat în scopul îmbunătățirii asigurării sociale a acestor categorii de cetățeni, or, conform prevederilor anterioare erau asigurați doar de pensie pentru limită de vârstă și ajutor de deces, nefiind acoperite alte riscuri sociale (maternitate, dizabilitate, boală, accident de muncă etc.).

Mecanismul propus prevede stabilirea contribuției fixe de asigurări sociale în sumă de 24255 lei (pentru anul 2021), reieșind din aplicarea tarifului general la salariul mediu pe economie prognozat, ceea ce garantează dreptul liberilor profesioniști la toate prestațiile acordate din sistemul public de asigurări sociale (indemnizația de maternitate, indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, incapacitatea temporară de muncă etc.).

Mai mult, în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.636/2019, este prevăzută acțiunea privind efectuarea Analizei cadrului legal în scopul îmbunătățirii mecanismului de asigurare socială a reprezentanților profesiilor conexe justiției. Menționăm că, conform Analizei privind contribuțiile liber profesioniștilor din domeniul justiției la sistemele publice de asigurări sociale și medicale din Republica Moldova efectuată cu asistența proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), sistemul existent de incorporare a liber profesioniștilor din domeniul justiției în sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu răspunde rigorilor de echitate, neasigurând nici stabilitatea financiară a BASS în sine, și nici protecția socială și motivarea liber profesioniștilor de a contribui la aceste sisteme.

Pornind de la cele menționate noul mecanism vine să elimine discrepanțele identificate în asigurarea socială a liber profesioniștilor din domeniul justiției prin garantarea echității sociale și oferind posibilitatea de a beneficia corelativ contribuțiilor achitate de toate tipurile de prestații oferite de acest sistem.

Totodată, în condițiile stabilirii taxei fixe în funcție de veniturile obținute ale liber profesioniștilor există riscul de nedeclarare integrală a veniturilor și eschivarea de plata contribuțiilor corelativ veniturilor.

Suplimentar, menționăm că propunerea privind noul mecanism de asigurare socială a liberilor profesioniști ce practică activitate în sectorul justiției este înaintată concomitent cu propunerea privind revizuirea regimului fiscal aplicat acestora prin reducerea cotei de la 18% la 12% prin care se asigură unificarea cotei de impozitare a veniturilor la nivelul cotei standard de 12%.

46. Amendamentul VG nr.28 din 10 decembrie 2020 referitor la art. XIII și XIV din proiectul de lege, alineatul (21), textul „pentru anul respectiv, determinat în modul stabilit de Guvern” se substituie cu textul „stabilit de Guvern, pentru anul în care s-a produs riscul asigurat” se susține.

47. Avizul Direcției Generale Juridice referitor la art. XV în partea ce vizează reglementarea mărfurilor asupra cărora se va răsfrânge obligativitatea marcării cu „Timbru de consum” se susține, făcându-se concretizare că urmează a fi supuse marcării cu „timbru de consum” produsele alcoolice și produsele din tutun introduse pe teritoriul Republicii Moldova, prevăzute la Anexa nr.1 la Titlul IV, cu excepția mărfurilor prevăzute la art.123 alin.(6) lit. a), b) și e) din Codul fiscal nr. 1163/1997.

48. Amendamentul LV nr.249 din 7 decembrie 2020, Amendamentul AC nr.214 din 7 decembrie 2020 și Amendamentul LG nr.31 din 9 decembrie 2020, ce vizează excluderea din art. XVII a alineatului (1) litera c) și Amendamentul GR nr.144 din 10 decembrie 2020 aferent completării art. XVII din proiectul de lege, nu se susțin. Sursele de finanțare a Fondului de susținere a populație au fost diversificate prin extinderea spectrului de surse de venituri, prin prisma Legii nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative. Astfel, începând cu 1 iulie 2020, sursele de finanțare a fondului respectiv au fost completate cu contribuții aferente taxei de portabilitate și taxei aeroportuară, în cuantumul stabilit de cadrul normativ. Totodată, menționăm că propunerea din proiectul de lege urmează să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2022. În partea ce vizează excluderea taxei aeroportuare menționăm că excluderea unei surse de finanțare a Fondului va afecta sustenabilitatea acestuia, afectând în acest sens finanțarea programelor cu destinație specială în domeniul asistenței sociale, finanțarea serviciilor sociale incluse în pachetul minim de servicii sociale.

49. Amendamentul DA nr.133/03-34 din 9 decembrie 2020 referitor la art. XVIII pct.3 în partea ce vizează excluderea sintagmei „a părților și accesoriilor uzate pentru autovehicule” din art.20 alin.(9) din Codul vamal, nu se susține. Introducerea restricțiilor aferente părților și accesoriilor uzate pentru autovehicule a fost cauzată de:

1. lipsa actelor de proveniență;

2. originalitatea, compatibilitatea și standardele de fabricare a acestora;

3. imposibilitatea determinării nivelului de calitate;

4. lipsa garanției de funcționare;

5. practic este imposibil de depistat gradul de uzură a pieselor de schimb etc.

Totodată, impunerea prohibiției respective este determinată de necesitatea sporirii calității mijloacelor de transport, precum și de creșterea siguranței traficului rutier.

Astfel, pentru evitarea tuturor circumstanțelor sus-menționate, precum și în parte ce ține de creșterea nivelului de siguranță a populației în traficul rutier, asigurarea plasării pe piață a părților și accesoriilor pentru autovehicule calitative, cu un grad de rezistență mult mai îndelungat, comunicăm că actualmente excluderea normei respective din Codul vamal se consideră inoportună.

50. Amendamentul VG nr.28 din 10 decembrie 2020 referitor la art. XVII, în partea ce ține de propunerile la art.1841, se susține.

51. Amendamentul VG nr.28 din 10 decembrie 2020 referitor articolul 305 alineatul (2) litera c) ce vizează introducerea cuvintelor „fără achitarea drepturilor de import”, după cuvintele „cu titlu gratuit” se susține.

52. Amendamentul Iu. R. nr.82 din 2 decembrie 2020, Amendamentul LG nr.32 din 9 decembrie 2020 ce vizează expunerea într-o redacție nouă a art. XIX alin.(2) din proiectul de lege și Amendamentul SS nr.110 din 11 decembrie 2020 vizează excluderea art. XIX din proiectul de lege nu se susțin. Menționăm că politicile fiscale și vamale promovate de către Ministerul Finanțelor sunt bazate pe aplicarea unui sistem general de impozitare. Această abordare include revizuirea sistemului de facilități fiscale și respectiv consolidarea veniturilor bugetare necesare finalității cheltuielilor bugetare.

53. Amendamentul VG nr.28 din 10 decembrie 2020 referitor la art.XXI pct.3 din proiectul de lege, ce vizează alineatul (34), textul „pentru mijloacele de transport ce se încadrează în termenul admisibil de exploatare - drepturile de import, iar în cazul în care acestea sunt prohibite, va percepe contravaloarea lor conform legislației în vigoare” se substituie cu textul „drepturi de import”, se susține.

54. Amendamentul IM nr.41 din 4 decembrie 2020, ce vizează excluderea din art. XXII a pct.2, nu se susține. Necesitatea micșorării proporțiilor pentru a califica o faptă în conformitate cu prevederile art.248 propuse în proiect este dictată de necesitatea îndeplinirii Memorandumului de Înțelegere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova, semnat la Chișinău la 21 iulie 2020 și la Bruxelles la 23 iulie 2020, în care este menționat că în vederea consolidării capacității de descurajare a politicilor și măsurilor în lupta cu contrabanda, Parlamentul va adopta modificări legislative în vederea reducerii pragurilor legale pentru calificarea ca infracțiune penală a contrabandei și evaziunii fiscale, precum și ridicarea amenzilor administrative pentru astfel de încălcări.

La elaborarea proiectului s-a ținut cont de reglementarea proporțiilor în diferite state-membre ale UE, exemplu servind Finlanda și Suedia, în care se prevăd trei categorii, care reglementează sfera proporțiilor în domeniul penal. În conformitate cu Capitolul 29, secțiunea 3 din Codul penal Finlandez, frauda fiscală mică sau nesemnificativă (în categoria respectivă intră și infracțiunile din domeniul vamal) este de până la 2500 euro. Proporții medii de la 2500 până la 20000 euro și circumstanța agravantă - de la 20000 euro. Prevederile nu se răsfrâng asupra bunurilor accizate, care au o sferă de reglementare separată având norme specifice pentru fiecare obiect accizat, spre exemplu în cazul țigărilor proporțiile sunt stabilite din numărul de pachete de țigări, astfel pentru pornirea urmării investigațiilor în sfera penală este necesar 500 pachete de țigări.

Codul vamal francez rezervă un număr de zece articole (art. 412-422) actelor de contrabandă. Codul vamal francez face distincție între contrabanda la import și cea la export. Astfel, orice introducere pe teritoriul vamal într-un mod ilegal constituie import de contrabandă. Legislația franceză prevede contrabanda drept un delict de clasa I-a sau a II-a, iar contrabanda calificată – un delict de clasa a III-a. Încadrarea delictelor de contrabandă în clasa I-a, a II-a sau a III-a se face după cum mărfurile care formează obiectul material al contrabandei nu sunt supuse taxelor sau sunt cu taxe majore sau dimpotrivă – sunt interzise la import sau export.

Dacă facem referire în reglementarea țărilor baltice, atunci cuantumul contrabandei prevăzute în sfera penală este în funcție de venitul minim stabilit de stat (minimum income schemes) acesta pentru statele baltice constituie un echivalent de 160 000 de lei. În situația expusă în prezent în Republica Moldova pentru fapta care atrage răspunderea penală este necesar ca valoare mărfurilor să constituie 100 salarii medii pe economie ceea ce presupune suma de 795300 mii de lei echivalent cu aproximație de 39500 euro.

Referitor la reglementarea noțiunii de „substanță toxică”, menționăm că proiectul prevede completarea Codului penal cu art.13414 care reglementează noțiunea de substanță toxică și lista acestor substanțe va fi stabilită de Guvern. Majorarea amenzilor nu are ca scop acoperirea necesităților bugetului de stat, or în conformitate cu art. 61 din Codul penal „pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului”. În aceste ordine de idei scopul majorării pedepsei penale este de contracarare a faptelor infracționale. Totodată, impactul pandemiei COVID-19 nu trebuie să determine persoanele fizice și juridice la săvârșirea unor acțiuni ce eventual pot constitui o faptă infracțională. Referitor la generarea riscurilor de corupție este de remarcat că proiectul a fost supus expertizei anticorupție al Centrului Național Anticorupție care, prin Raportul de expertiză anticorupție nr. 06/2-7627 din 01.12.2020 - nu a stabilit unii factori de risc.

55. Amendamentul P.F. nr.53/03-40 din 10 decembrie 2020 referitor la art. XXIV pct.2 din proiectul de lege, nu se susține. Astfel, conform prevederilor art.301 alin.(1) din Codul fiscal în coroborare cu art.5 alin.(3)-(5) din Legea nr. 397/2003 privind finanțele publice locale, taxele pentru resursele naturale se virează integral în bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, fiind practic singura sursă de venituri proprii ale acestor bugete.

O redistribuire recentă a veniturilor bugetelor locale a fost realizată prin Legea nr.178/2019 pentru modificarea Legii nr.397/2003 privind finanțele publice locale. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, potențialul financiar al bugetelor locale raionale este serios afectat prin excluderea încasărilor în aceste bugete a defalcărilor de la impozitul pe venitul persoanelor fizice (IVPF) colectate în sate (comune) și orașe (ca urmare a majorării cotei de la 75% la 100%), cu impact major și imediat asupra finanțării cheltuielilor aferente domeniilor proprii de competență a autorităților publice locale de nivelul al doilea.

Pentru viitor, ținând cont că resursele naturale sunt distribuite neomogen pe teritoriul republicii, precum și din considerente de echitate la distribuirea mijloacelor financiare între nivele de administrație, taxele pentru resursele naturale sunt necesare a fi centralizate la bugetul de stat, ce ar asigura o direcționare a resurselor respective concret pentru programe de mediu și înlăturarea unor potențiale consecințe provocate de exploatarea irațională a resurselor naturale.

56. Amendamentul P.F. nr.53/03-40 din 10 decembrie 2020 referitor art. XXIV pct.4 din proiect ce vizează modificarea art.12 alineatul c2) cuvintele „în cuantumul de 50%” se substituie cu cuvintele „în cuantumul de 100%” nu se susține.

Potrivit art.1 din Legea fondului rutier nr.720/1996, fondul rutier se utilizează pentru finanțarea, inter alia a întreținerii, reparației și reconstrucției drumurilor publice naționale și locale.

Prin urmare, dezideratul întreținerii și reconstrucției drumurilor locale se realizează inclusiv prin contribuțiile care sunt parte constituentă a fondului rutier.

De altfel, prin intermediul proiectului nu se propun consecutiv, amendamente la art.2 alin.(1) din Legea nr.720/1996, ce reglementează sursele de constituire a fondului.

Actualmente, taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova este repartizată în proporție de 50% pentru reparația/întreținerea drumurilor publice naționale și locale de interes raional (index „L”) și 50% pentru reparația/întreținerea drumurilor publice locale (comunale și străzi), raționamentul fiind utilizat întregii rețele de drumuri publice ale Republicii Moldova de către subiecții impunerii.

Respectiv, modificarea propusă va distorsiona modul de finanțare a lucrărilor de întreținere, reparație și reconstrucție a drumurilor publice naționale și locale din Republica Moldova, ceea ce se va răsfrânge negativ asupra drumurilor locale de interes raional și a condițiilor de deplasare pe acestea. Faptul acesta va crea un mediu neatractiv pentru investitori, ceea ce va împiedica disponibilitatea pentru înființarea noilor locuri de muncă.

57. Amendamentul VR nr.129/03-273 din 11 decembrie 2020 referitor la art. XXIV pct.13 din proiectul de lege, ce vizează excluderea art.37, nu se susține. După cum este specificat în nota informativă la proiectul de lege, condițiile ce au impus amendamentele în cauză sunt statuate la art. II din Legea nr.147/2018 pentru modificarea Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014 în scopul aducerii în concordanță cu prevederile legii-cadru din domeniul finanțelor publice. Respectiv, art.37 încorporează prevederile de la art.80 alin.(9) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, ajustate la rigorile din domeniul finanțelor publice locale, nedepășind limitele de competență și rigorile instituite. Mai mult ca atât, este în vigoare și se aplică de la 25 ianuarie 2019 Regulamentul privind mecanismul de suspendare temporară a finanțării de la bugetul de stat a autorităților/instituțiilor bugetare și a altor beneficiari de mijloace bugetare, aprobat prin ordin al ministrului finanțelor nr. 215 din 28 decembrie 2018, fiind, actualmente, singura pârghie de a impune spre conformare APL în materie de raportare financiară.

58. Avizul Direcției Generale Juridice referitor la art. XXVI se susține, prin substituirea din pct.2 a proiectului de lege, a cuvântului „încheie” cu textul „încheie în baza deciziei consiliului local și în condițiile legii”.

59. Amendamentul EV nr.1 din 3 decembrie 2020, ce prevede completarea art. XXVIII pct.2 din proiectul de lege, cu prevederi ce vizează abrogarea art. 2311 din Codul contravențional al Republicii Moldova nr.218/2008 nu se susține. Prevederea are drept scop reducerea abuzurilor prin eschivarea de la plata drepturilor de import aferente mijloacelor de transport introduse în Republica Moldova, prin interzicerea circulației mijloacelor de transport, înregistrate în baza Legii nr.170/2018 cu privire la înmatricularea unor mijloace de transport și modificarea unor acte legislative, pe drumurile naționale de către persoanele care au domiciliul într-o localitate alta decât în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Bender.

60. Amendamentul IG nr.003/20 din 9 decembrie 2020 ce prevede abrogarea din art. XXVIII a pct.4 din proiectul de lege, nu se susține. Menționăm că termenul de intrare în vigoare a prevederilor în partea ce vizează plafonarea tranzacțiilor efectuate de persoane fizice urmează să intre în vigoare începând cu 1 mai 2021.

61. Amendamentul VG nr.28 din 10 decembrie 2020 ce vizează completarea art. XXVIII pct.3 cu alineatele (17) și (18) se susține.

62. Avizul Direcției Generale Juridice referitor la art. XXIX din proiectul de lege. Competența Guvernului de a institui criterii de dimensionare a subdiviziunilor de audit intern se propune a fi complet exclusă și neatribuită altei entități care ar urma să elaboreze aceste criterii. Această propunere este în linie cu libertatea managerială echilibrată cu autoritate și răspundere, în care fiecare manager de entitate publică este liber să își dimensioneze subdiviziunea de audit intern din propriile considerente și aprecieri ale eficienței acesteia și rezultatelor atinse.

Suplimentar, comunicăm faptul că prin art.19 din Legea nr.229/2010 privind controlul financiar public intern sunt stabilite cerințe minime obligatorii de instituire a subdiviziunilor de audit intern, și anume: (i) din 3 unități de personal în cadrul ministerelor, Compania națională de Asigurări în Medicină și Casa Națională de Asigurări Sociale, (ii) din 2 unități de personal în cadrul organelor administrației publice locale de nivelul al doilea.

63. Avizul Direcției Generale Juridice aferent art. XXXIV din proiectul de lege, cu privire la Legea nr. 3/2016 cu privire la procuratură, nu se susține. Potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, ,Procuratura este o instituție publică autonomă în cadrul autorității judecătorești care, în procedurile penale și în alte proceduri prevăzute de lege, contribuie la respectarea ordinii de drept, efectuarea justiției, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei și ale societății. Aceste competențe funcționale ale Procuraturii sunt consacrate în art.123 alin.(1) din Legea Supremă.

Printre funcțiile de bază ale Procuraturii, așa cum acest fapt rezultă expres din conținutul prevederilor art.5 lit. g) și h) din Legea nr.3/2016, Procuratura participă la implementarea unitară a politicii naționale și internaționale a statului în materie penală; prezintă propuneri privind perfecționarea legislației și participă la elaborarea de acte normative în domeniul său de activitate.

Respectiv, în virtutea normelor constituționale care plasează Procuratura în cadrul autorității judecătorești, prevederile Secțiunii III (Secretariatul Curții Constituționale și autoritatea judecătorească) din Anexa la Legea nr.155/2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice sunt opozabile, în ansamblul lor, instituției Procuraturii în procesul de aprobare sau modificare a statelor de personal.

64. Amendamentul IG nr.156 din 2 decembrie 2020, Amendamentul NC nr.134 din 9 decembrie 2020 și Amendamentul GS nr.55/03-29 din 9 decembrie 2020, cu privire la excluderea art. XXXV din proiectul de lege și Amendamentul V.I. nr. 6 din 10 decembrie 2020 referitor la art. XXXV din proiectul de lege, ce vizează includerea în titlul art. 621, după sintagma „deșeurilor de ambalaje ” se introduce textul „cu excepția valorificării acestora prin incinerare sau coincinerare)”, nu se susține, aceasta urmând a fi reglementată la nivelul hotărârii de Guvern.

65. Amendamentul VG nr. 28 din 10 decembrie 2020, referitor la art. XXXVIII din proiectul de lege, ce vizează abrogarea art. 6 alin. (6) lit. c) din Legea 302/2017 cu privire la Serviciul Vamal, se susține.

66. Avizul Direcției Generale Juridice cu privire la art. XXXIX, aferent Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, nu se susține. Se menține redacția propusă, care a fost unică pentru toate actele normative aduse în concordanță cu Legea nr. 270/2018 prin Legea nr. 271/2018 pentru modificarea unor acte legislative.

Avizul Direcției Generale Juridice cu privire la art. XLII privind modificarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, nu se susține. Scopul stabilirii sporului cu caracter specific angajaților antrenați în activități speciale de combatere a terorismului este de a introduce în plăți salariale indemnizația lunară acordată personalului din domeniul apărării naționale, securității statului și ordinii publice implicat în activități speciale de combatere a terorismului, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 „Privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice, precum și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare”.

Odată cu adoptarea Legii nr. 270/2017, prevederile Hotărârii Guvernului nr. 650/2006 au devenit neaplicabile, hotărârea în cauză urmând a fi abrogată. Pentru a asigura o continuitate a drepturilor salariale oferite, se propune de a integra indemnizația respectivă în salariul lunar, fiind prevăzut spor specific. Limita sporului specific a fost determinată de limita actuală pentru personalul din domeniul apărării naționale, securității statului și ordinii publice (20%) și limita indemnizației oferite prin Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 de 6 500 de lei, ce ar constitui, cu aproximație, salariul de funcție al acestui personal.

Astfel, norma propusă nu constituie o plată introdusă suplimentar, dar integrarea indemnizației acordate la moment în componența salariului lunar, ce se consideră a fi oportună din perspectiva transparentizării retribuirii muncii angajaților din sectorul bugetar. La fel, norma nu necesită cheltuieli suplimentare, odată ce acestea se execută anual din bugetele autorităților vizate.

67. Avizul Direcției Generale Juridice aferent pct. 3 al art. XLII se susține.

68. Amendamentul IM nr. 53 din 7 decembrie 2020, referitor la art. XLII pct. 4, ce vizează modificarea art.17 alin. (2) lit. c), nu se susține din motiv că nu are acoperire financiară. În plus, majorarea salariilor personalului medical din autoritățile/instituțiile/subdiviziunile medicale cu finanțare din buget se implementează gradual, în trei etape și este sincronizată cu majorările operate în instituțiile medico-sanitare publice.

69. Amendamentul AS nr. 59 din 10 decembrie 2020, aferent art. XLII și propunerea ce vizează completarea proiectului cu art. XXXI1 nu se susține în redacția propusă. Instituirea dreptului de a suplimenta salariile în instituțiile subordonate, în situația când din bugetul de stat se prevăd mijloace pentru compensarea creșterilor salariale, nu este oportună din punctul de vedere al gestionării eficiente a banului public. La această propunere s-ar putea reveni ulterior, în funcție de consolidarea capacității fiscale și a independenței financiare ale autorităților publice locale (aferent pct. 1, 2, 4 și 5 din amendament).

Cu referire la acordarea ajutorului material, acesta nu a fost prevăzut în Legea 270/2018, fiind stabilită o nouă abordare a salarizării care constă din partea fixă (salariu garantat) și partea variabilă a salariului (sporuri de stimulare personală pentru performanța realizată și condițiile specifice de muncă). Ajutorul material, fiind în esența sa un suport material pentru protecția socială a angajatului, nu poate fi tratat ca plată salarială și nu poate fi obiectul Legii nr. 270/2018.

Legea nr. 270/2018 stabilește regulă unică privitor la retribuirea muncii în funcție de nivelul studiilor deținute. Nivelul de studii necesar pentru ocuparea unei funcții anumite, în unele cazuri, este reglementat de cadrul normativ sau poate fi indicat ca cerință în fișa postului sau ca cerință în anunțul de ocupare a acestei funcții.

Astfel, autoritatea publică poate stabili cerințe specifice care se referă la specialitatea studiilor, cunoștințe, abilități profesionale și atitudini/comportamente necesare pentru exercitarea eficientă a funcției instituite, acestea fiind stipulate în fișa postului aferentă funcției deținute (pct. 3 din amendament).

La pct. 6 se menționează necesitatea menținerii salariilor diferențiate în aparatele primăriilor în funcție de numărul de locuitori. Totodată, se propune de a introduce reglementări suplimentare pentru autoritățile cu populație între 1 500 și 5 000 de locuitori, pentru a diferenția salariile analoge pragurilor de salarizare la primari. Astfel, se propune de a expune a doua propoziție din pct. 8 din note la tabelul 2 în următoarea redacție: „Pentru funcționarii publici din autoritățile administrației publice de nivelul întâi din localitățile cu numărul populației de 5 001-10 000 de locuitori, clasele de salarizare se stabilesc cu o reducere de 3 clase succesive față de cele indicate în tabel; din localitățile cu numărul populației cuprins între 3 501-5 000 de locuitori – cu o reducere de 4 clase succesive; din localitățile cu numărul populației cuprins între 1 501 și 3 500 de locuitori – cu o reducere de 5 clase succesive; din localitățile cu numărul populației sub 1 500 de locuitori – cu o reducere de 6 clase succesive”. Modificarea respectivă va duce la majorarea claselor de salarizare cu o clasă la funcționarii din 445 de primării și cu două clase de salarizare în 87 de primării.

Concomitent, pentru a elimina unele situații care diminuează rolul șefilor de direcții/secții – unități bugetare, inclusiv cu statut de persoană juridică (organigrama poate varia în fiecare APL de nivelul al doilea), prin cota salariului de bază diminuată față de alți șefi de direcții/secții care nu sunt conducători de unități bugetare și față de șefii adjuncți ai direcțiilor/secțiilor conduse, în condițiile prevederilor art.l2, alin. (4) și alin. (5), se propune completarea notelor la tabelul 2 din anexa nr. 3 cu pct. 71 cu următorul conținut:

„71. Prin derogare de la prevederile art. 12, alin. (4) și (5), conducătorilor unităților bugetare care sunt subdiviziuni structurale ale autorităților reprezentative deliberative de nivelul al doilea (unității teritoriale autonome Găgăuzia), li se acordă trepte de salarizare în condițiile art. 12, alin. (6)-(8)”.

Privitor la propunerea expusă în pct. 7 din amendament, care are drept scop majorarea indemnizației unice la expirarea mandatului alesului local, intervenția propusă trebuie operată în Legea specială nr. 768/2000 privind statutul alesului local. Totodată, propunerea urmează a fi evaluată prin prisma capacității autorităților publice locale de a o susține financiar.

70. Amendamentul MC nr. 66 din 10 decembrie 2020 referitor la Art. XLII, ce vizează modificarea anexei nr. 7 în tabelul 2 nu se susține. Propunerea vizează circa 7 600 de unități de personal din instituții de învățământ și asistență socială (1 200 dădace și 6 400 asistent al educatorului) și implică costuri suplimentare de peste 190 mil. lei în calcul anual. În plus, implicațiile fragmentate în clasele de salarizare distorsionează sistemul și introduce inechitate între nivelele de salarizare a angajaților.

În scopul eliminării discrepanțelor atestate este necesară o reevaluare în complex a tuturor funcțiilor. Guvernul își propune acest exercițiu pentru anul 2021, pentru a veni cu propuneri noi pentru grila de salarizare.

Pentru anul 2021 se propune majorarea valorii de referință utilizate la calcularea salariilor în sectorul bugetar pentru peste 175 mii de unități de personal, ce va oferi o creștere a salariilor de circa 3%. Suplimentar, în urma reformării sistemului de contribuții aferente, salariul net lunar va crește cu alte 1,5%.

71. Amendamentul AS nr. 58 din 10 decembrie 2020 referitor la Art. XLII pct. 4 din proiectul de lege, ce vizează completarea art. 17 alin. (2) cu lit. d) cu următorul cuprins:

„d) pentru personalul din autoritățile responsabile de exercitarea controlului parlamentar și a controlului constituționalității - 40% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific.”, se susține de principiu. Astfel, litera după cuvântul „parlamentar” se completează cu cuvintele „și din autoritatea responsabilă de controlul constituționalității”.

72. Amendamentul AS nr. 58 din 10 decembrie 2020 referitor la Art. XLII pct.11 și pct.12, nu se susține. Implicațiile fragmentate în clasele de salarizare distorsionează sistemul și introduce inechitate între nivelele de salarizare a angajaților. În scopul eliminării discrepanțelor atestate este necesară o reevaluare în complex a tuturor funcțiilor. Guvernul își propune acest exercițiu pentru anul 2021, pentru a veni cu propuneri noi pentru grila de salarizare.

73. Amendamentul LA nr. 367 din 4 decembrie 2020, Amendamentul LV nr. 247 din 7 decembrie 2020 și Amendamentul MC nr. 67 din 10 decembrie 2020, ce vizează completarea Art. XLII din proiectul de lege cu anexa 7, tabelul 1 ce prevede modificarea clasei și coeficientului de salarizare pentru unele funcții de conducere, nu se susține.

Propunerea vizează circa 8 500 de unități de personal din instituții de învățământ și asistență socială și implică costuri suplimentare de peste 68 mil. lei în calcul anual. În plus, implicațiile fragmentate în clasele de salarizare distorsionează sistemul și introduce inechitate între nivelele de salarizare a angajaților.

În scopul eliminării discrepanțelor atestate este necesară o reevaluare în complex a tuturor funcțiilor. Guvernul își propune acest exercițiu pentru anul 2021, pentru a veni cu propuneri noi pentru grila de salarizare.

Pentru anul 2021 se propune majorarea valorii de referință utilizate la calcularea salariilor în sectorul bugetar pentru peste 175 mii unități de personal, ce va oferi o creștere a salariilor de circa 3%. Suplimentar, în urma reformării sistemului de contribuții aferente, salariul net lunar va crește cu alte 1,5%.

74. Amendamentul RM nr. 209-R din 10 decembrie 2020 referitor la completarea Art. XLII din proiectul de lege, nu se susține. Implicațiile fragmentate în clasele de salarizare distorsionează sistemul și introduce inechitate între nivelele de salarizare a angajaților. În scopul eliminării discrepanțelor atestate este necesară o reevaluare în complex a tuturor funcțiilor. Guvernul își propune acest exercițiu pentru anul 2021, pentru a veni cu propuneri noi pentru grila de salarizare. Pentru anul 2021 se propune majorarea valorii de referință utilizate la calcularea salariilor în sectorul bugetar pentru peste 175 mii de unități de personal, ce va oferi o creștere a salariilor de circa 3%. Suplimentar, în urma reformării sistemului de contribuții aferente, salariul net lunar va crește cu alte 1,5%.

75. Amendamentul VG nr. 28 din 10 decembrie 2020 referitor la Art. XLIII pct.1 din proiectul de lege, ce vizează completarea art. 9 alin. (2) cu lit. c), se susține.

76. Amendamentul VB nr. 03/41 din 10 decembrie 2020 referitor la Art. XLIV, ce vizează completarea cu trei aliniate noi nu se susține, întrucât acesta necesită o analiză suplimentară. În acest sens se propune inițierea unei inițiative legislative separate astfel încât să se asigure consultarea tuturor autorităților responsabile de domeniul respectiv, și identificarea celor mai bune soluții de depășire a problemelor existente.

77. Amendamentul VN nr. 189 din 9 decembrie 2020 referitor la Art. XLIV din proiectul de lege, nu se susține, în contextul în care obligația este prevăzută prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171/2019 la Art. XIX alin. (2).

78. Amendamentul VG nr. 28 din 10 decembrie 2020 referitor la Art. XLV din proiectul de lege, ce vizează alin. (1) pct. 2, cifra „VII” se substituie cu cifra „IX”, se susține.

79. Amendamentul LG nr. 32 din 9 decembrie 2020 referitor la Art. XLV din proiectul de lege, nu se susține, în contextul excluderii facilităților fiscale și vamale la 1 ianuarie 2021. Menționăm că politicile fiscale și vamale promovate de către Ministerul Finanțelor sunt bazate pe aplicarea unui sistem general de impozitare. Această abordare include revizuirea sistemului de facilități fiscale și respectiv consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor bugetare.

80. Amendamentul RG nr. 136 din 7 decembrie 2020, se susține. Totodată, la alin.(9) din amendament, cuvintele „fondul de intervenție al Guvernului” se substituie cu cuvintele „fondurile de urgență ale Guvernului”.

81. Amendamentul PB nr. 04/12 din 8 decembrie 2020, ce vizează completarea proiectului de lege cu un nou articol, privind modificarea art. 2 din Legea cu privire la gazele naturale nr.108/2016, se susține.

82. Amendamentul VF nr. 8 din 10 decembrie 2020 ce vizează completarea cu un nou articol, nu se susține. La poziția 0303 se includ peștii congelați prin toate procedeele de congelare existente, atât glazurați (care creează dificultăți la stabilirea valorii în vamă), cât și cei congelați prin metoda uscată. Astfel, dacă teoretic, în cazul unui produs glazurat cu gheață și care înainte de utilizare necesită a fi scurs ar putea fi aplicată această unitate de măsură, în cazul unui produs congelat prin metoda uscată, care prin definiție nu are „lichid de scurs”, aplicarea acestei unități de măsură nu-și are sensul.

La poziția 0304 în general se includ nu doar file și carne de pește congelați, dar atât în stare proaspătă, cât și refrigerată. Aplicarea acestei unități de măsură atât la file congelat prin metoda uscată, cât și la cel proaspăt sau refrigerat este extrem de controversată. Prin urmare se consideră eronată aplicarea „kg/net eda” la toate mărfurile care se încadrează la pozițiile tarifare 0303 și 0304.

În partea ce vizează cadrul normativ internațional, menționăm că versiunea internațională a nomenclaturii armonizate a mărfurilor – Sistemul armonizat de descriere și codificare a mărfurilor, în general este formată din cod numeric și text de poziție, unitatea de măsură nefiind o componentă a Sistemului Armonizat. Unitatea de măsură este o componentă a Nomenclatoarelor și a tarifelor naționale.

Suplimentar, este de menționat că ultima recomandare a Organizației Mondiale a Vămilor din 14.07.2016 de recomandare pentru pozițiile tarifare 0303 și 0304 ca unitate de măsură – kg.

83. Amendamentul VF nr.10 din 10 decembrie 2020, ce vizează completarea proiectului de lege cu prevederi aferente modificării anexei nr.1 la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător și abrogarea alin. (2) al art.VI din Legea nr.119/2019 pentru modificarea unor acte legislative, nu se susține. Modificările realizate prin prisma Legii nr.119/2019 au fost elaborate în vederea executării angajamentelor prevăzute în Anexa XXVI la Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, precum și a recomandărilor înaintate prin Hotărârea Curții de Conturi nr.34/2016 privind Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanță al sistemului facilităților fiscale și vamale, ce propune eliminarea treptată a facilităților fiscale și vamale acordate magazinelor ce activează în regim duty-free. Concomitent, această măsură vine întru executarea recomandărilor EUBAM, UE și Băncii Mondiale, finalitățile urmărite fiind creșterea încasărilor fiscale și reguli clare de impozitare bazate pe echitate și simplitate fiscală.

84. Amendamentul RM nr.205-R din 10 decembrie referitor la completarea proiectului de lege cu un articol, ce va viza „Programul de garantare de către stat a creditelor contractate de agenții economici afectați de criza pandemică COVID-19”, nu se susține. Propunerea conține riscuri de ordin financiar ce ar putea afecta stabilitatea finanțelor publice, întrucât în contextul actual al crizei pandemice COVID-19 și condițiilor stabilite în proiect pentru participarea la Programul menționat, riscurile de ordin financiar sunt iminente și pot afecta direct prudența finanțelor publice, probabilitatea activării garanțiilor emise în aceste circumstanțe fiind foarte mare. Suplimentar, comunicăm că în Republica Moldova este funcțional Fondul de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii, acesta fiind creat în temeiul art.13 din Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, în cadrul structurii organizaționale „Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii”. Scopul acestui Fond corespunde exact cu cel reliefat în amendament (garantarea creditelor obținute de către întreprinderile mici și mijlocii de la băncile sau organizațiile de creditare nebancară în cazul în care nu dispun de suficient gaj), iar principalele obiective ale acestuia sunt:

- stimularea creării și menținerii locurilor de muncă prin sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii care contribuie la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă;

- sporirea volumului de resurse financiare accesate de întreprinderile mici și mijlocii de la entitățile din sectorul financiar;

- sporirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii prin facilitarea accesului la finanțare.

Activitatea Fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii creat în cadrul Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii este reglementată de Regulamentul cu privire la organizarea, funcționarea și utilizarea Fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.828/2018, Regulamentul privind emiterea, monitorizarea și executarea garanțiilor financiare, iar produsele de garantare ale Fondului menționat sunt aprobate de către Consiliul de coordonare din cadrul Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Cadrul normativ nominalizat permite stabilirea criteriilor de eligibilitate pentru beneficiarii Fondului sus-menționat, pentru entitățile finanțatoare (bănci și organizații de creditare nebancară), condițiilor Fondului respectiv, duratei garanțiilor, procedurii de executare a creditului în cazul incapacității de plată a beneficiarului, plafonului maxim în valori relative (de 80% din valoarea creditelor solicitate) și în valori absolute ale garanțiilor financiare.

Totodată, produsele de garantare ale Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii cuprind aproape toate activitățile economiei naționale, astfel contribuind direct la creditarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Garanțiile financiare acordate de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii acoperă de la 50% până 80% din valoarea creditelor, iar suma garanției este cuprinsă între 500 de mii și cinci milioane de lei pentru o perioadă de la 36 la 60 de luni. Un avantaj important este faptul că, indiferent de produsul de garantare, comisionul de garantare este de 0,5% anual din suma garanției. Pe parcursul activității sale, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii a facilitat acordarea a 476 de credite în sumă de 600 milioane de lei, asigurând beneficiarii de credite cu garanții financiare în valoare de peste 204 milioane de lei, fapt ce a contribuit la implementarea proiectelor investiționale în sumă de circa 851 milioane de lei.

Adițional, menționăm că, pe lângă Fondul nominalizat, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii gestionează în prezent și alte programe de suport pentru mediul de afaceri care sunt active și pot fi accesate, inclusiv în vederea reducerii impactului crizei pandemice, și anume: Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1”, Programul „Femei în Afaceri”, Programul „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă”, Programul de digitalizare a întreprinderilor mici și mijlocii, Programul de ecologizare a întreprinderilor mici și mijlocii, Centrul de Consultanță și Asistență în Afaceri, Rețeaua Incubatoarelor de Afaceri din Moldova.

De asemenea, au fost alocate resurse financiare suplimentare în sumă de 50,0 milioane de lei pentru suplinirea Fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii din cadrul Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Mijloacele financiare alocate urmează să întrunească atât principiile de gestionare și organizare a Fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii conform Hotărârii Guvernului nr.828/2018, cât și condițiile pentru garantarea a 80% din volumul creditului contractat.

Menționăm că Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii deja a aprobat condițiile noului Produs de garantare în contextul crizei pandemice, iar conform acestuia, toate companiile care au înregistrat o diminuare a cifrei de afaceri în perioada primelor 9 luni ale anului 2020 în comparație perioada similară a anului 2019 au posibilitatea să solicite credite pentru capital circulant în sumă de până la 3 milioane de lei, garantate de stat în proporție de până la 80%, iar întreprinderile mici și mijlocii ce solicită credite investiționale, au posibilitatea să beneficieze de garanții ce vor acoperi până la 80% din suma creditului solicitat cu o valoare maximă de până la 5 milioane de lei, în ambele cazuri comisionul de garantare este zero pentru o perioadă de până la 31 decembrie 2021.

Pentru punerea în aplicare a noului Produs de garantare a fost ajustat modelul-tip al contractului de colaborare dintre Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii și instituțiile financiare, fiind aprobat prin Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr.172/2020 și semnat cu 9 din 11 bănci comerciale.

Totodată, capacitatea de garantare deținută de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii se calculează prin înmulțirea mijloacelor financiare efectiv capitalizate la coeficientul de multiplicare aprobat anual de către Consiliul de Coordonare al Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, determinat în baza informațiilor privind asimilarea fondurilor existente și a ratei de default la creditele garantate. În prezent, capacitatea de garantare a Fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii constituie de 492,9 milioane de lei, fiind calculată prin aplicarea coeficientului de multiplicare 3 la valoarea mijloacelor cu care Fondul este capitalizat – 164,3 milioane de lei (154,3 milioane + 10 milioane efectiv alocate din cele 50 aprobate).

Portofoliul de garanții active gestionat în prezent de Fondul de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii constituie 230 de garanții, în valoare totală de circa 128 milioane de lei. Astfel, capacitatea de garantare nevalorificată, ce poate fi pusă imediat la dispoziția sectorului bancar și mediul de afaceri este de circa 364,9 milioane de lei.

Conform studiilor efectuate de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii în baza ratei de default la creditele garantate, există posibilitatea de a majora treptat coeficientul de multiplicare până la valoarea 10, astfel încât capacitatea de garantare a Fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii al Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii să atingă o valoare de 1,5 miliarde de lei, ceea ce de fapt nu necesită modificări la nivel de acte legislative sau alocări suplimentare de mijloace financiare și poate fi realizat în condițiile în care procesul de creditare în Republica Moldova va lua amploare, fiind consumată capacitatea de garantare disponibilă la moment.

85. Amendamentul RG nr.136 din 7 decembrie 2020, referitor la completarea Legii ocrotirii sănătății nr. 411/1995 cu art.371, nu se susține. Volumul serviciilor medicale prestate în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală se realizează prin prisma prevederilor art. 7 din legea menționată, care stabilește temeiul juridic al încheierii contractului de acordare a asistenței medicale între Compania Națională de Asigurări în Medicină și instituțiile medico-sanitare. Astfel, relevăm că personalul medical și auxiliar care activează în regim de stări excepționale sau urgențe în sănătate publică reprezintă persoane angajate în instituțiile medico-sanitare contractate de către Compania Națională de Asigurări în Medicină.

În temeiul relațiilor contractuale, Compania Națională de Asigurări în Medicină achită instituției medico-sanitare serviciile medicale în volumul prevăzut în contract.

În această ordine de idei, este oportun să menționăm că, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1020/2011 cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare, în costul unui serviciu medico-sanitar sunt incluse cheltuielile pentru mijloace de protecție, dispozitive medicale și alte materiale componente, calculate conform standardelor medicale de diagnostic, protocoalelor clinice, procedurilor de operare standard în vigoare.

Or, conform art. 10 alin. (1) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 186/2008, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru protecția securității și sănătății lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea informării și instruirii, precum și pentru asigurarea organizării și a mijloacelor necesare.

De asemenea, potrivit art. 14 din Legea nr. 264/2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic, medicul este în drept să fie asigurat cu condiții pentru a-și desfășura activitatea profesională cu respectarea regulilor și tehnologiilor de acordare a asistenței medicale.

Referitor la obiectul de reglementare al proiectului, și anume asigurarea cu mijloace de protecție complete și adecvate situației, din contul fondurilor de asigurare obligatorie medicală, bugetul de stat sau alte fonduri, inclusiv testare periodică, în funcție de perioada de incubație, în vederea depistării și inițierii precoce a tratamentului, a personalului medical și auxiliar care activează în regim de stări excepționale sau urgențe în sănătate publică, provocate de agenți patogeni, factori fizici, chimici sau de altă natură, atragem atenția asupra faptului că personalul medical are acces la testare în funcție de particularitățile agentului patogen în vederea depistării și inițierii precoce a tratamentului, conform Protocolului clinic național provizoriu „Infecția cu coronavirus de tip nou COVID-19”.

Prin urmare, având în vedere că siguranța personalului medical este reglementată și asigurată în conformitate cu prevederile actelor normative menționate supra, se poate constata că actualmente reglementarea relațiilor juridice nu constituie o lacună legislativă.

86. Amendamentul RM nr.357 din 9 decembrie 2020, referitor la introducerea după art.XII din proiectul de lege a unui articol ce vizează Legea nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, se susține.

87. Amendamentele GR nr.143 din 10 decembrie 2020 și nr.144 din 14 decembrie 2020 nu se susțin. Propunerile poartă un caracter echivoc, dual și interpretativ, iar în lipsa argumentelor concludente nu este clară esența modificărilor înaintate.

În partea ce vizează propunerile Direcției Generale Juridice care nu se regăsesc în textul avizului, menționăm că acestea nu se susțin.

Totodată, în vederea îmbunătățirii prevederilor proiectului de lege se propun următoarele modificări:

88. La articolul XVI din proiectul de lege aferent Legii nr.1056/2000 cu privire la punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, punctul 1 din proiect aferent articolului 4 se modifică după cum urmează:

1) la alineatul (7):

litera c) va avea următorul cuprins:

„c) persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător achită impozitul funciar în bugetul local, conform locului de amplasare a terenurilor, nu mai târziu de data de 30 iunie a anului curent. Gospodăriile țărănești (de fermier) achită impozitul funciar în bugetul local, conform locului de amplasare a terenurilor, nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent. Pentru terenurile dobândite după data de 31 mai a anului fiscal în curs, achitarea se efectuează nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune”;

2) modificarea aferentă alineatului (9) litera b) din proiect se completează la început cu cuvintele „nu mai târziu de”;

3) se completează cu o prevedere cu următorul cuprins:

„alineatul (111) se abrogă.”

89. La art. XVIII din proiectul de lege, ce se referă la modificarea Codului vamal al Republicii Moldova nr. 1149/2000, se propune completarea cu următoarele prevederi:

La punctul 1 din proiect:

„La articolul 1, punctul 63) va avea următorul cuprins:

„63) borderou de transport – document vamal electronic sau pe suport de hârtie de strictă evidență, utilizat pentru asigurarea supravegherii vamale a mărfurilor și a mijloacelor de transport în cadrul operațiunilor de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova. Procedura de utilizare a borderoului de transport se stabilește de Serviciul Vamal;”. – Propunerea are drept scop implementarea electronică a supravegherii mărfurilor transportate în baza documentului vamal „borderou de transport”. Borderoul de transport este utilizat în cadrul procedurii simplificate de tranzit pentru supravegherea trimiterilor poștale internaționale, a mărfurilor destinate misiunilor diplomatice, ajutoarelor umanitare, cât și a mărfurilor transportate între teritoriile (subzonele) care sunt părți componente a aceiași zone economice libere.

Se introduc puncte suplimentare și se asigură renumerotarea celor existe în proiect în vederea completării proiectului cu următoarele:

1) „La articolul 1252 alineatul (7), cuvintele „exercitarea dreptului de efectuare a operațiunilor vamale ale plătitorului” se substituie cu textul „dreptul de plasare a mărfurilor și/sau a mijloacelor de transport în destinații vamale de către plătitorul”.

Modificarea este necesară întru excluderea interpretărilor eronate, deoarece conform pct.22 al art.1 din Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149/2000, operațiunile vamale sunt operațiuni efectuate de organul vamal, și nu de plătitorul vamal. De asemenea, acest articol se aduce în concordanță cu articolul 129 alineatul (6).

2) La art.1307, cuvintele „organului abilitat să le comercializeze” se substituie cu cuvintele „Serviciului Fiscal de Stat pentru comercializare”. Luând în considerare faptul că proiectul prevede în pct.3 indicarea expresă a organului abilitat căruia i se transmit pentru comercializare bunurile sechestrate, apare necesitatea indicării exprese și în acest alineat a Serviciului Fiscal de Stat.

3) La articolul 245 alineatul (1), prima propoziție se completează cu textul „ , conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal”. Modificarea are drept scop perfecționarea cadrului normativ în domeniul estimării contravalorii mărfurilor și mijloacelor de transport ridicate de organele vamale. În temeiul acestor prevederi, Serviciul Vamal va elabora un set de norme metodologice, care vor prevedea procedura efectuării estimării mărfurilor, mijloacelor de transport sau altor bunuri.

90. La art. XXVIII din proiectul de lege, ce se referă la modificarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008, se propune:

1) la punctul 3 din proiect:

- textul „(bunurilor)” din articolul 287 alineatul (10) și alineatul (101) din varianta propusă se va substitui cu textul „ , obiectelor și altor valori”;

- la articolul 287 alineatul (11) din proiect, după textul „mărfurilor,” se introduce textul „obiectelor și altor valori,”;

2) se completează cu un punct cu următorul cuprins:

„La articolul 4397 alineatul (2), cuvântul „supuse” se substituie cu cuvântul „pasibile”.”

Această modificare este necesară pentru a asigura că confiscarea specială a bunurilor (a mijlocului de transport) se va dispune numai în cazul în care se dovedește că acesta a servit efectiv la realizarea laturii obiective a uneia dintre modalitățile normative ale contravenției, precum și în cazul în care se dovedește că mijlocul de transport a fost fabricat, pregătit ori adaptat în scopul realizării laturii obiective a contravențiilor, în toate cazurile verificându-se dacă măsura luată este una proporțională. Totodată, în cazul în care bunurile au fost produse, modificate sau adaptate în scopul săvârșirii contravenției, ele se confiscă în întregime, chiar dacă ar exista o disproporție vădită între valoarea bunurilor și natura sau gravitatea faptei săvârșite. În particular, dacă făptuitorului i s-ar lăsa acel mijloc de transport modificat sau adaptat în scopul săvârșirii faptelor prevăzute la art. 287 alin. (10) din Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008, el poate persevera în comiterea ilicitelor de aceeași natură. În consecință, ar deveni iluzoriu imperativul de ocrotire efectivă a securității vamale a Republicii Moldova.

91. La art.XLV din proiectul de lege:

1) la alineatul (1) punctul 2), după textul „aferent literei h1),” se introduce textul „Art. X”;

2) se introduce alineatul (7) cu următorul cuprins:

„(7) Guvernul, în termen de 4 luni de la data publicării prezentei legi, va aduce actele sale normative în concordanță cu aceasta.”

Suplimentar, în vederea asigurării preciziei normei juridice, trimiterile legislative prevăzute în ultimul articol din proiectul de lege urmează a fi revăzute.