de inadmisibilitate a sesizării nr. 132g/2020 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 7 din Legea nr. 273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte (obligaţia de a deţine buletine de identitate)

DECIZIE nr. 115 din 06.10.2020 · CURTEA CONSTITUȚIONALĂ · publicat 06.11.2020
pe legis.md
Trimiteri: 83 legate · 5 nerezolvate

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (5)
  • articolele 20-24 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • § 27 Trimitere recunoscută, fără legătură
  • § 18 Trimitere recunoscută, fără legătură
  • § 2 Trimitere recunoscută, fără legătură
  • articolul 3 alin. (11) lit. g) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act

Curtea Constituțională, judecând în componența:

dnei Domnica MANOLE, Președinte,

dnei Liuba ȘOVA

dlui Serghei ȚURCAN,

dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 1 august 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menționate,

Având în vedere actele și lucrările dosarului,

Deliberând pe 6 octombrie 2020 în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepția de necon-stituționalitate a textului „cu domiciliul în Republica Moldova” din articolul 7 din Legea nr. 273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, ridicată de dl avocat Petru Coșleț în interesele dnei Valentina Agheeva, în dosarul nr. 3a-1395/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ de la Curtea de Apel Chişinău (dnii judecători Vladislav Clima, Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi), în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Pe 5 februarie 2019, dna Valentina Agheeva a depus o cerere de chemare în judecată, în ordinea contenciosului administrativ, împotriva Agenției Servicii Publice, solicitând recunoașterea caracterului ilegal al refuzului Agenției Servicii Publice de a-i elibera buletinul de identitate și obligarea acestei instituții de a-i elibera un buletin de identitate. Dna Valentina Agheeva are domiciliu permanent stabilit în străinătate.

4. Prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 9 august 2019, cererea de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice a fost respinsă.

5. Pe 30 august 2019, reprezentantul dnei Valentina Agheeva, dl avocat Petru Coșleț, a formulat un apel împotriva Hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 9 august 2019.

6. Pe 16 iulie 2020, dl avocat Petru Coșleț a ridicat, în interesele dnei Valentina Agheeva, excepţia de neconstituţionalitate a textului „cu domiciliul în Republica Moldova” din articolul 7 din Legea nr. 273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte.

7. Prin Încheierea din 16 iulie 2020, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea soluționării ei.

B. Legislația pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 27

Dreptul la libera circulaţie

„(1) Dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat.

(2) Oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară”.

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială „(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi „(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

9. Prevederile relevante ale Legii nr. 273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte sunt următoarele:

Articolul 2

Paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova, documentele de călătorie „(1) Paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova şi documentele de călătorie se eliberează, indiferent de vârstă, cetăţenilor Republicii Moldova şi, respectiv, apatrizilor recunoscuţi de către autoritatea competentă a Republicii Moldova şi persoanelor cărora li s-a acordat protecţie internaţională de către autoritatea competentă a Republicii Moldova, pentru a călători în străinătate.

[...]”

Articolul 3

Buletinele de identitate. Permisele de şedere „(1) Buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova se eliberează cetăţenilor pentru întrebuinţare pe teritoriul republicii sau peste hotarele ei, în conformitate cu acordurile internaţionale.

(11) Buletinul de identitate provizoriu se eliberează cetăţenilor Republicii Moldova, pentru întrebuinţare pe teritoriul ţării, în cazul:

a) persoanei care a depus cerere privind eliberarea buletinului de identitate şi solicită un document provizoriu – pe perioada de confecţionare a acestuia;

b) persoanei care nu posedă toate documentele necesare pentru eliberarea buletinului de identitate;

c) persoanei social vulnerabile – pentru a beneficia de asistenţă socială, medicală sau juridică;

d) persoanei care nu posedă act de identitate pentru efectuarea acţiunilor ce generează schimbarea sau ridicarea buletinului de identitate;

e) persoanei reţinute sau aflate în arest preventiv – la solicitarea autorităţilor competente;

f) persoanei care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei;

g) persoanei care a emigrat autorizat – la solicitare.

(12) Pentru buletinul de identitate provizoriu, termenul de valabilitate se stabileşte de autoritatea emitentă şi nu poate depăşi un an, iar în cazul persoanelor care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei, buletinul de identitate provizoriu se eliberează pe un termen de 10 ani.

[...]”

Articolul 7

Obligaţia de a deţine buletine de identitate „Cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în Republica Moldova sunt obligaţi să deţină buletin de identitate de la vârsta de 16 ani, apatrizii şi refugiaţii – de la data recunoaşterii statutului de apatrid sau de refugiat, iar beneficiarii de protecţie umanitară – de la data acordării protecţiei umanitare de către autorităţile competente ale Republicii Moldova”.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de necon-stituționalitate

10. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile articolului 7 din Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, potrivit cărora obținerea buletinului de identitate este condiționată de stabilirea domiciliului în Republica Moldova, discriminează cetățenii Republicii Moldova cu domiciliu permanent stabilit în străinătate în raport cu cetățenii cu domiciliul stabilit în Republica Moldova.

11. De asemenea, autorul sesizării susține că textul „cu domiciliul în Republica Moldova” din articolul 7 din Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte îngrădește dreptul la libera circulație și dreptul la protecție socială al cetățeanului Republicii Moldova cu domiciliu permanent stabilit în străinătate.

12. Potrivit autorului sesizării, prevederile contestate sunt contrare articolelor 16, 27, 47 și 54 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, ține de competența Curții Constituționale.

15. Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de dl avocat Petru Coșleț, în interesele dnei Valentina Agheeva, în dosarul nr. 3a-1395/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „cu domiciliul în Republica Moldova” din articolul 7 din Legea nr. 273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte.

17. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

18. Curtea constată că prevederile contestate nu au mai făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

19. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept constituţional. Astfel, Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 8 din 24 ianuarie 2020, § 27; DCC nr. 24 din 2 martie 2020, § 18; DCC nr. 35 din 23 martie 2020, § 18).

20. Curtea reține că autorul sesizării a invocat incidența articolelor 16 [Egalitatea], 27 [Dreptul la libera circulaţie], 47 [Dreptul la asistenţă şi protecţie socială] și 54 [Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituție.

21. Cu privire la critica de neconstituționalitate a prevederilor contestate raportată la articolul 16 din Constituție, Curtea reține că acest drept este aplicabil doar în coroborare cu un alt drept fundamental. Prin urmare, ea trebuie să verifice incidența celorlalte drepturi fundamentale invocate.

22. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituție, în conformitate cu care Curtea trebuie să analizeze caracterul proporțional al ingerințelor în drepturile fundamentale, Curtea a reținut în jurisprudența sa că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil acest articol, autorul sesizării trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 29 din 12 decembrie 2019, § 19; DCC nr. 3 din 16 ianuarie 2020, § 22; DCC nr. 28 din 12 martie 2020, § 18; DCC nr. 48 din 25 mai 2020, § 21; DCC nr. 65 din 15 iunie 2020, § 26).

23. Cu privire la critica de neconstituționalitate a prevederilor contestate raportată la articolul 27 din Constituție, Curtea a reținut, în jurisprudenţa sa, că articolul 27 din Constituţie garantează, cu titlu de principiu, dreptul cetăţeanului la libera circulaţie în interiorul statului, precum şi de a-l părăsi; acest fapt implică dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 7 din 5 aprilie 2011, § 2; HCC nr. 16 din 28 mai 2014, § 44), iar deţinerea paşaportului şi a documentului de călătorie este o condiţie ca persoana să poată ieşi din ţară (a se vedea HCC nr. 7 din 5 aprilie 2011, § 3). Astfel, pentru a călători în străinătate, cetățenilor Republicii Moldova li se eliberează paşaportul şi documentele de călătorie (articolul 2 alin. (1) din Legea nr. 273 din 9 noiembrie 1994).

24. Curtea notează că articolul 7 din Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, care prevede că cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în Republica Moldova sunt obligaţi să deţină buletin de identitate de la vârsta de 16 ani, [...], nu afectează dreptul la libera circulație al cetățeanului Republicii Moldova cu domiciliu permanent stabilit în străinătate. Buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova se eliberează cetăţenilor pentru întrebuinţare pe teritoriul republicii sau peste hotarele ei, în conformitate cu acordurile internaţionale (articolul 3 alin. (1) din Lege). Prin urmare, Curtea nu reține incidența articolului 27 din Constituție în prezenta cauză.

25. Cu privire la critica de neconstituționalitate a prevederilor contestate raportată la articolul 47 din Constituție, Curtea reține că obligația cetățenilor Republicii Moldova cu domiciliul în Republica Moldova de a deține buletin de identitate, prevăzută de articolul 7 din Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, nu încalcă dreptul cetățeanului Republicii Moldova cu domiciliu permanent stabilit în străinătate la protecție socială. Curtea observă că Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte prevede că cetățeanul Republicii Moldova care a emigrat autorizat poate solicita eliberarea unui buletin de identitate provizoriu pentru întrebuințare pe teritoriul țării (articolul 3 alin. (11) lit. g)). În prezenta cauză, Curtea nu reține nici incidența articolului 47 din Constituție. În consecință, nu sunt incidente nici articolele 16 și 54 din Constituție.

26. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „cu domiciliul în Republica Moldova” din articolul 7 din Legea nr. 273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, ridicată de dl avocat Petru Coșleț în interesele dnei Valentina Agheeva, în dosarul nr. 3a-1395/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTE Domnica MANOLE

Nr. 115. Chişinău, 6 octombrie 2020.