Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 678/2020
I.
DISPOZIŢII GENERALE
1. Metodologia de elaborare a standardelor ocupaționale (în continuare – Metodologie) constituie temeiul normativ pentru elaborarea standardelor ocupaționale pentru ocupațiile ce corespund nivelurilor de calificare 3, 4 și 5, conform Cadrului național al calificărilor din Republica Moldova (în continuare – CNCRM).
2. În sensul prezentei Metodologii, următoarele noțiuni semnifică:
atribuție – ansamblu de sarcini de lucru necesare realizării unei ocupații/unui proces de muncă dintr-un anumit domeniu ocupațional, care implică cunoștințe, deprinderi, experiență, competențe adecvate și responsabilitate privind îndeplinirea acestora la un nivel calitativ;
profil ocupațional – descrierea unei ocupații ce include atribuții și sarcini de lucru necesare pentru a realiza cu succes activități profesionale specifice ocupației;
sarcină de lucru – totalitatea acțiunilor ce trebuie efectuate de către executant prin intermediul mijloacelor de producție și în anumite condiții de mediu pentru realizarea scopului procesului de muncă;
standard ocupațional – document care descrie atribuțiile și sarcinile de lucru, competențele generice (transversale) și profesionale specifice unei ocupații dintr-un domeniu de activitate și reperele calitative asociate îndeplinirii cu succes a acestora, în concordanță cu cerințele pieței muncii.
3. Standardele ocupaționale sunt necesare pentru asigurarea calității formării profesionale a resurselor umane, identificarea competențelor profesionale, corelarea formării profesionale inițiale și continue cu cerințele pieței muncii.
4. Standardele ocupaționale contribuie la formarea profesională a resurselor umane și se elaborează în raport cu cerințele pieței muncii, tendințele dezvoltării socioeconomice a statului pe termen mediu și lung, experiența implementată în sectoarele/activitățile economiei naționale, tehnologiile, materiile prime și utilajele aplicate.
5. Standardele ocupaționale reflectă valorile profesionale specifice ocupației și se formulează într-un limbaj explicit, pentru a fi înțelese de către toate categoriile de utilizatori (muncitor, specialist de calificare medie, inginer, personal de deservire, funcționar public, cadru didactic, elev/student etc.), cu respectarea egalității de gen, vârstă, origine etnică, cultură, mediu de reședință etc.
6. Standardele ocupaționale contribuie la dezvoltarea CNCRM și prezintă temei pentru elaborarea standardelor de calificare pentru programele de formare profesională de nivelurilor 3, 4 și 5 ale CNCRM.
7. Standardele ocupaționale pot fi elaborate de către comitetele sectoriale pentru formare profesională, entitățile publice și private, cum ar fi: asociațiile profesionale, patronatele, sindicatele, asociațiile obștești, agenții economici, organizațiile din domeniul cercetării și inovării și instituțiile de învățământ profesional tehnic și superior etc., cu condiția că acestea implică în procesul de elaborare a standardelor ocupaționale experți formați și respectă toate cerințele de elaborare a standardelor ocupaționale stabilite în Metodologie.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale publică pe pagina web oficială lista experților formați în elaborarea standardelor ocupaționale.
Procedura de contractare a serviciilor de elaborare a standardelor ocupaționale cu finanțare din bugetul de stat se realizează în conformitate cu legislația în domeniul achizițiilor publice.
8. Standardele ocupaționale pentru militarii și funcționarii publici cu statut special din organele apărării naționale, securității statului și ordinii publice sunt elaborate în modul stabilit de legislația specială aferentă.
II.
ORGANELE PARTICIPANTE LA PROCESUL DE ELABORARE A STANDARDELOR OCUPAŢIONALE
9. Organele participante la procesul de elaborare a standardelor ocupaționale sunt organele centrale de specialitate ale administrației publice, comitetele sectoriale pentru formarea profesională (în continuare –comitet sectorial) și entitățile publice sau private (în continuare – entitate).
10. Organele centrale de specialitate ale administrației publice sunt reprezentate de către:
1) Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care are următoarele atribuții în domeniu:
a) asigurarea cadrului normativ necesar pentru elaborarea standardelor ocupaționale;
b) planificarea anuală, în baza informației cu privire la cererea și oferta forței de muncă, a numărului de standarde ocupaționale ce necesită a fi elaborate;
c) monitorizarea, coordonarea la nivel național a procesului de elaborare a standardelor ocupaționale prin prisma colaborării cu ministerele de resort, comitetele sectoriale și entitățile implicate etc.;
d) examinarea și coordonarea standardelor ocupaționale elaborate înaintea aprobării acestora de către ministerele de resort sau, după caz, de către autoritățile publice autonome;
e) aprobarea standardelor ocupaționale din domeniul de competență;
f) finanțarea elaborării standardelor ocupaționale în limitele alocațiilor bugetare aprobate anual, conform legislației;
g) ținerea evidenței standardelor ocupaționale aprobate la nivel național, precum și a entităților elaboratoare de standarde ocupaționale;
h) asigurarea formării experților în elaborarea standardelor ocupaționale, în baza programului aprobat de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării;
2) ministerele de resort sau, după caz, autoritățile publice autonome au următoarele atribuții:
a) aprobarea standardelor ocupaționale din domeniul de competență;
b) asigurarea publicării standardului ocupațional din domeniul de competență în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția actelor ce conțin informații atribuite la secret de stat;
c) colaborarea eficientă cu comitetele sectoriale și entitățile implicate în vederea desfășurării procesului de elaborare a standardelor ocupaționale în baza tendințelor de dezvoltare economică și a politicii de formare profesională în sector.
11. Comitetele sectoriale și entitățile au următoarele atribuții:
1) inițierea, coordonarea și participarea la elaborarea standardelor ocupaționale, precum și la modificarea standardelor ocupaționale existente;
2) ținerea evidenței standardelor ocupaționale elaborate;
3) identificarea/accesarea resurselor financiare pentru elaborarea standardelor ocupaționale;
4) arhivarea și păstrarea dosarului complet (lista persoanelor implicate și datele de contact, profilul ocupațional și standardul ocupațional, avizul de evaluare și validare și alte documente aferente procesului) pentru fiecare standard ocupațional elaborat.
12. Părțile interesate (entitățile finanțatoare) de elaborarea unui standard ocupațional informează Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale despre intenția de elaborare a acestuia și se asigură cu privire la existența/lipsa standardului ocupațional la ocupația respectivă, prin accesarea registrului standardelor ocupaționale de pe pagina web oficială a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
IV.
PROCESUL DE ELABORARE ȘI MODIFICARE A STANDARDULUI OCUPAŢIONAL
14. Procesul de elaborare a standardului ocupațional cuprinde următoarele etape:
1) elaborarea profilului ocupațional;
2) verificarea profilului ocupațional;
3) elaborarea standardului ocupațional;
4) evaluarea și validarea standardului ocupațional;
5) aprobarea standardului ocupațional.
15. Elaborarea profilului ocupațional începe cu analiza ocupațională referitoare la o anumită ocupație și cuprinde două etape de lucru:
1) colectarea informațiilor despre ocupație, ce prevede identificarea atribuțiilor și sarcinilor de lucru specifice locului de muncă, a tehnologiilor și a metodelor noi de lucru, precum și a tendințelor de viitor care pot influența practicarea ocupației analizate și pot duce la includerea sau excluderea unor atribuții/sarcini de lucru;
2) analizarea și structurarea informațiilor colectate în format de profil ocupațional.
Metodele de colectare a informației despre o ocupație sunt următoarele:
a) vizitarea întreprinderilor și observarea procesului tehnologic;
b) analizarea fișelor de post;
c) realizarea interviurilor individuale;
d) organizarea atelierelor de lucru;
e) chestionarea specialiștilor practicieni, a managerilor de resurse umane etc.;
f) reuniunea cu experții în cadrul conferințelor și organizarea dezbaterilor în domeniul de referință;
g) analizarea standardelor existente, inclusiv a celor din alte țări;
h) alte metode relevante.
Una dintre cele mai eficiente metode de efectuare a analizei ocupaționale este întrunirea grupului de lucru pentru elaborarea profilului ocupațional, stipulat la pct. 13 sbpct. 1), într-un atelier de lucru, în cadrul căruia coordonatorul și reprezentantul comitetului sectorial sau al entității realizează un interviu structurat cu membrii grupului de lucru.
În cadrul interviului se analizează locul de muncă și se identifică toate sarcinile ocupației necesare realizării cu succes a atribuțiilor. Datele sunt înregistrate pe suport electronic și sistematizate de către coordonator și reprezentantul comitetului sectorial sau al entității.
Informațiile colectate sunt sistematizate în format de profil ocupațional, în conformitate cu anexa nr. 1, realizând următoarele acțiuni:
a) identificarea atribuțiilor și aranjarea acestora în ordinea logică, în ordinea procesului tehnologic sau în ordinea importanței acestora;
b) identificarea sarcinilor de lucru pentru fiecare atribuție și aranjarea acestora în ordinea în care se succed în procesul tehnologic;
c) revizuirea și definitivarea atribuțiilor și sarcinilor de lucru în profilul ocupațional.
La formularea atribuțiilor și sarcinilor de lucru se utilizează verbe de acțiune substantivizate (de exemplu, identificarea, asigurarea, executarea). Atribuțiile și sarcinile de lucru sunt formulate concis și conțin doar un verb.
16. Verificarea profilului ocupațional reprezintă etapa a doua a procesului de elaborare a standardului ocupațional și constă în verificarea profilului ocupațional de către muncitori și specialiști în ocupația analizată.
Verificarea profilului ocupațional este efectuată de către coordonator și reprezentantul comitetului sectorial sau al entității prin intervievarea a 1-2 muncitori și specialiști în ocupația analizată, selectați din cadrul a 3-5 întreprinderi din domeniu, cu scopul de a rectifica, a confirma și a definitiva profilul ocupațional conform chestionarului pentru verificarea profilului ocupațional, în conformitate cu anexa nr. 2.
Persoanele implicate în elaborarea profilului ocupațional nu pot fi implicate în verificarea acestuia.
Coordonatorul și reprezentantul comitetului sectorial sau al entității definitivează profilul ocupațional conform recomandărilor obținute în urma verificării profilului ocupațional.
17. Elaborarea standardului ocupațional reprezintă etapa a treia a procesului de elaborare a documentului și se realizează de către grupul de lucru stipulat la pct. 13 subpct. 2). Informațiile colectate sunt sistematizate în conformitate cu formatul-tip al standardului ocupațional, conform anexei nr. 3.
Foaia de titlu a standardului ocupațional conține următoarele informații:
1) denumirea organelor centrale de specialitate ale administrației publice care coordonează și aprobă standardul ocupațional, data coordonării și aprobării acestuia;
2) decizia comitetului sectorial sau a entității privind acceptarea standardului ocupațional, numărul și data adoptării acestuia;
3) titlul standardului ocupațional în conformitate cu Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova (CORM) sau titlul propus pentru o ocupație nouă pe piața muncii, cu recomandarea de a fi inclusă în CORM;
4) codul ocupației în conformitate cu CORM sau codul propus pentru ocupația nouă;
5) nivelul de calificare conform CNCRM;
6) datele cu referire la autorii standardului ocupațional – coordonatorii grupurilor de lucru, membrii grupului de lucru care au elaborat profilul ocupațional și standardul ocupațional și membrii comisiei de evaluare și validare a standardului ocupațional (numele, prenumele, organizația/întreprinderea și funcția acestora).
Descrierea ocupației include: definiția ocupației, contextul muncii (mediul fizic, socio-organizațional), riscurile profesionale, perspectiva pe piața muncii, echipamentele și utilajele, tehnicile și materialele utilizate în procesul de lucru, tendințele de viitor în domeniu și date specifice.
Competențele generice (transversale) transcend o anumită ocupație, având o natură transdisciplinară și fiind reprezentative pentru unul sau mai multe domenii de activitate. Persoanele care dețin competențe generice dovedesc o performanță mai bună la locul de muncă și au mai multe șanse de a urma un parcurs profesional în ascensiune. Acestea constau în abilități de lucru în echipă, abilități de comunicare orală și scrisă în limba maternă/străină, utilizarea tehnologiei informației și comunicării, rezolvarea de probleme și luarea de decizii, recunoașterea și respectul diversității și multiculturalității, autonomia învățării, inițiativă și spirit antreprenorial, deschidere către învățarea pe tot parcursul vieții, respectarea și dezvoltarea valorilor și a eticii profesionale etc.
Conform formatului-tip al standardului ocupațional, atribuțiile și sarcinile de lucru, competențele profesionale și corelarea lor cu sarcinile de lucru, criteriile de realizare a activităților asociate competențelor profesionale au atribuite câte un cod și sunt prezentate într-un tabel din trei coloane verticale.
Conținutul coloanei „Atribuții și sarcini de lucru” se raportează la cerințele angajatorului față de persoana care trebuie să exercite ocupația respectivă. Atribuțiile și sarcinile de lucru se stabilesc în cadrul analizei ocupaționale și corespund întocmai descrierii acestora din profilul ocupațional.
În coloana „Competențe profesionale și corelarea lor cu sarcinile de lucru” se precizează raportul dintre competențele profesionale și sarcinile de lucru. Se examinează toate atribuțiile și sarcinile de lucru pentru a răspunde la întrebarea: „Ce competențe (ansamblu de cunoștințe, capacități și atitudini) trebuie să dețină o persoană pentru a îndeplini toate sarcinile la nivelul calitativ solicitat de angajatori?”, după care se formulează competențele printr-un verb activ în formă substantivizată (de exemplu, organizarea, executarea, trasarea), evitându-se, pe cât este posibil, folosirea verbului din titlul atribuției.
Competențele profesionale reprezintă un sistem de cunoștințe, abilități și atitudini care contribuie la realizarea individuală sau în grup a unor sarcini stabilite de contextul activității profesionale. Aceste competențe sunt formulate drept cerințe proprii unei singure profesii, pe care trebuie să le întrunească persoana pentru a putea îndeplini anumite lucrări în cadrul unei ocupații și pentru a se integra în câmpul muncii.
Conținutul din coloana „Criterii de realizare a activităților asociate competențelor profesionale” reflectă modul de dovedire a competenței și calitatea acțiunilor și a rezultatelor asociate unei competențe profesionale.
Criteriile de realizare se referă la cunoștințele și abilitățile necesare pentru realizarea activităților descrise în sarcinile de lucru, care conțin informații referitoare la norme, regulamente, metode și procedee de lucru și stabilesc etaloane de calitate privind modul în care persoana îndeplinește activitățile descrise în sarcinile de lucru. Criteriile de realizare se formulează printr-un verb la diateza activă (de exemplu, aplică, utilizează, măsoară).
18. Evaluarea și validarea standardului ocupațional reprezintă etapa a patra a procesului de elaborare a documentului și se efectuează de către comisia de evaluare și validare a standardului ocupațional.
Obiectivul procesului de evaluare și validare a standardului ocupațional îl constituie asigurarea unui nivel înalt de calitate al acestuia.
Evaluarea și validarea standardului ocupațional are drept scop confirmarea corespunderii standardului ocupațional cu cerințele pieței muncii și prevederile prezentei Metodologii.
Coordonatorul întocmește și prezintă comisiei spre evaluare și validare dosarul standardului ocupațional atât pe suport de hârtie, cât și electronic, care include o notă informativă cu referire la metodele utilizate în efectuarea analizei ocupaționale, profilul ocupațional și standardul ocupațional elaborat.
În procesul de evaluare și validare a standardului ocupațional, membrii comisiei efectuează o analiză privind corelarea standardului ocupațional cu profilul ocupațional, verifică dacă se conțin toate informațiile relevante, dacă standardul este structurat în corespundere cu formatul-tip al standardului ocupațional.
Evaluarea și validarea standardului ocupațional se realizează în baza criteriilor de calitate ale standardului ocupațional, incluse în anexa nr. 4.
În cazul în care dosarul este incomplet sau documentele conțin inexactități, comisia îl returnează spre reexaminare grupului de lucru pentru elaborarea standardului ocupațional. După reexaminarea și definitivarea standardului ocupațional, conform obiecțiilor înaintate, coordonatorul prezintă în mod repetat dosarul comisiei spre evaluare și validare. Membrii comisiei întocmesc avizul cu privire la evaluarea și validarea standardului ocupațional în conformitate cu anexa nr. 5.
19. Aprobarea standardului ocupațional reprezintă etapa a cincea a procesului de elaborare a documentului.
Comitetul sectorial sau entitatea, în baza avizului de evaluare și validare, adoptă decizia privind acceptarea standardului ocupațional.
Comitetul sectorial sau entitatea coordonează standardul ocupațional cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și îl prezintă spre aprobare ministerului de resort sau, după caz, autorității publice autonome.
Ministerul de resort sau, după caz, autoritatea publică autonomă aprobă standardul ocupațional și îl remite spre publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu Legea nr. 92/2004 privind procedura publicării și republicării actelor normative și a rectificărilor operate în ele, cu excepția actelor ce conțin informații atribuite la secret de stat.
20. Modificarea standardelor ocupaționale existente, devenite neactuale în legătură cu implementarea pe piața muncii a tehnologiilor avansate, comasarea funcțiilor în economie, armonizarea politicilor naționale cu cele europene în scopul îmbunătățirii mobilității forței de muncă etc., se efectuează de către comitetul sectorial sau de către entitate, la solicitarea părților interesate (patronatele, sindicatele, asociațiile profesionale, agenții economici, instituțiile de formare profesională inițială și continuă, asociațiile obștești, organizațiile internaționale etc.), în condițiile prezentei Metodologii.
21. Procedura de modificare a unui standard ocupațional presupune crearea de către comitetul sectorial sau de către entitate a unui grup de lucru pentru modificarea standardului ocupațional, constituit conform pct. 13 subpct. 2). Membrii grupului se întrunesc în ședință sau în atelier de lucru, în funcție de volumul modificărilor solicitate, și, prin metode de analiză critică, interviu structurat, dezbatere etc., decid asupra actualizărilor necesare.
22. Versiunea modificată a standardului ocupațional se prezintă comisiei de evaluare și validare a standardului ocupațional, formată în conformitate cu pct. 13 subpct. 6), și se examinează în conformitate cu pct. 18. După emiterea avizului de evaluare și validare, standardul ocupațional se înaintează spre aprobare instituțiilor abilitate conform pct. 19.