cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar
Trimiteri: 59 legate
Guvernul HOTĂRĂȘTE:
1. Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 480-485, art. 1310), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1) punctul 1 se completează cu subpunctul 8) cu următorul cuprins:
„8) Regulamentul privind modul de evaluare sistemică și de reevaluare a funcțiilor în sectorul bugetar, conform anexei nr. 9.”;
2)în anexa nr. 1:
a) la punctul 2 subpunctul 1) tabelul 1:poziția a doua va avea următorul cuprins:
| „Instituții de învățământ primar, şcoli primare-grădiniță | Numărul de elevi/copii | Mai mult de 641 | De la 401 până la 640 | De la 301 până la 400 | De la 201 până la 300 | De la 101 până la 200 | Până la 100” |
la poziția a șaptea, coloana întâi va avea următorul cuprins:
„Instituții de învățământ secundar general (ciclul I şi II), licee-internat, gimnazii-grădiniță (instituții fără profil)”;
la poziția a opta, coloana întâi va avea următorul cuprins:
„Instituții de învățământ secundar general (ciclul I şi II), licee-internat (instituții cu profil cultură, artă şi sport)”;
b) la punctul 4, tabelul se completează cu o poziție cu următorul cuprins:
| „Unități medicale din cadrul sistemului administrației penitenciare | Numărul funcțiilor de specialitate | Peste 30 | 10-30 | Până la 10”; |
c) la punctul 5:
tabelul 3 se abrogă;
compartimentul I va avea următorul cuprins:
„I. Bibliotecile din sistemul național de biblioteci se raportează la categoriile instituției ținându-se cont de categoria de evaluare obținută în urma evaluării conform procedurii aprobate de Guvern.”;
se completează cu compartimenteleI1) și I2) cu următorul cuprins:
„I1) Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Agenția Națională Arheologică și Centrul Național de Conservare și de Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial se raportează la instituții cu statut național.
I2) Instituțiile teatrale, organizațiile concertistice și de impresariat, circurile și formațiunile artistice se raportează la categoria instituției conform tabelului 3.
Tabelul 3
Raportarea instituţiilor teatrale, a organizaţiilor concertistice şi de impresariat,a circurilor şi a formaţiilor artistice la categoriile respective de instituţii
| Instituţii naţionale | Teatrul Național de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, mun. Chişinău Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, mun. Chişinău Teatrul Naţional de Stat „Vasile Alecsandri”, mun. Bălţi Ansamblul Naţional Academic de Dansuri Populare „Joc” Teatrul Municipal „Satiricus Ion Luca Caragiale” Sala cu Orgă Orchestra Prezidenţială a Republicii Moldova Teatrul Naţional „Eugene Ionesco”, mun. Chişinău |
| Categoria I | Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov”, mun. Chişinău Teatrul Republican „Luceafărul”, mun. Chişinău Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”, mun. Chişinău; Teatrul Republican Muzical-Dramatic„B. P. Hasdeu”, or. Cahul Circul din Chişinău Organizaţia Concertistică şi de Impresariat „Moldova-Concert” |
| Categoria II | Centrul de Cultură şi Artă „Ginta Latină”, mun. Chişinău Teatrul „Alexei Mateevici”, mun. Chişinău Teatrul Epic de Etnografie şi Folclor „Ion Creangă”, mun. Chişinău Teatrul Armatei Naţionale Teatrul Dramatic de Stat pentru Tineret „S uliţî Roz Iurie Harmelin”,mun. Chişinău |
| Categoria III | Teatre, organizaţii concertistice, filiale ale teatrelor şi organizaţiilor concertistice, formaţii artistice (cu excepţia celor nominalizate în poziţiile de mai sus)”; |
la compartimentul II, textul „fără titlul «Model»” se substituie cu cuvintele „artistică de amatori”;
3) în anexa nr. 2:
a) la punctul 3:
subpunctul 1) va avea următorul cuprins:
„1) perioadele de activitate în funcțiile cu statut special, inclusiv în care funcționarul public cu statut special nu a lucrat, dar i s-a menținut funcția publică cu statut special și salariul mediu, integral sau parțial”;
la subpunctul 2):
litera a) va avea următorul cuprins:
„a) au efectuat serviciul special, serviciul militar (prin contract și în termen) în organele afacerilor interne, forțele armate, organele securității statului, organele pentru situații excepționale și alte formațiuni militare (speciale) create în conformitate cu legislația Republicii Moldova”;
la litera f), după cuvintele „au desfășurat activitate” se introduce textul „în funcție publică, în funcție de demnitate publică, precum și în calitate de personal contractual”;
la litera j), după cuvintele „instituții de învățământ” se introduccuvintele„superior și profesional tehnic”;
se completează cu subpunctul 7) cu următorul cuprins:
„7) pentru vechimea în muncă în ramurile civile înrudite cu funcții militare sau funcţii publice cu statut special deţinute, toate perioadele de activitate (cu excepţia activităţii ca militar sau ca funcţionar public cu statut special în cadrul autorităţilor publice/organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice) în funcții care sunt similare funcțiilor militare sau funcțiilor publice cu statut special.”;
b) la punctul 4, subpunctul 3) se abrogă;
c) punctele 5 și 6 se abrogă;
d) punctul 9 se completează cu subpunctele 10)-13) cu următorul cuprins:
„10) activităţile în funcţii de profil medical, juridic, pedagogic sau de asistenţă socială – pentru asistenţii sociali şi asistenţii parentali profesionişti;
11) perioada de activitate a cercetătorilor ştiinţifici titulari solicitaţi temporar în străinătate să activeze în domeniile cercetării şi inovării şi în sfera didactică în bază de contract, în temeiul unor tratate interguvernamentale sau interdepartamentale, precum şi a celor delegaţi în străinătate la specializare sau cu misiuni de stat;
12) durata serviciului militar prin contract în funcții de ofițeri– pentru personalul didactic, științifico-didactic și științific din rândul militarilor prin contract și ofițerilor din rezervă, numiți/angajați în funcții didactice în cadrul instituției de învățământ în domeniul milităriei;
13) perioada realizării programului de postdoctorat.”;
e) punctul 12 va avea următorul cuprins:
„12. În vechimea în muncă se include timpul aflării ilegale sub arest și executării pedepsei, precum și timpul pe parcursul căruia persoana nu a lucrat în legătură cu suspendarea ilegală din lucru (funcție).”;
4) în anexa nr. 3:
a) punctul 5 se completează cu propoziția „Evaluarea conducătorului unității bugetare se efectuează de către organul ierarhic superior.”;
b) punctul 6 va avea următorul cuprins:
„6. Evaluarea performanțelor se efectuează, de regulă, trimestrial, pentru trimestrul precedent. În instituțiile de învățământ, în legătură cu specificul organizării activității, evaluarea performanțelor poate fi efectuată semestrial, conform reglementărilor interne.”;
c) la punctul 7, cuvintele „trimestrului” și „trimestrul” se substituie cu textul „trimestrului/semestrului” și, respectiv, „trimestrul/semestrul”;
d) la punctul 21, cuvintele „pe perioada sancțiunii” se substituie cu cuvintele „pentru perioada validității sancțiunii”;
e) la punctul 22:
cuvântul „trimestriale” se substituie cu textul „trimestriale/semestriale”;
se completează cu cuvintele „pentru perioada respectivă”;
5) în anexa nr. 4:
a) punctele 2 și 3 vor avea următorul cuprins:
„2.La stabilirea sporurilor cu caracter specific se va ţine cont de limita prevăzută în art. 17 din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.
3. Sporurile cu caracter specific se acordă personalului pentru compensarea efortului depus sau a riscului asumat în condițiile specifice de activitate prevăzute de prezentul Regulament, pentru timpul lucrat în aceste condiții.”;
b) la punctul 7, cuvintele „autoritățile publice” se substituie cu cuvântul „personalul”;
c) la punctul 8:
cuvintele „autoritățile publice” se substituie cu cuvântul „personalul”;
subpunctul 5) se completează cu textul „ , proporțional timpului efectiv lucrat”;
d) la punctul 9:
cuvintele „autoritățile publice” se substituie cu cuvântul „personalul”;
subpunctul 2) se completează cu textul „în licee cu profil sportiv, școli sportive, școli sportive specializate, cluburi sportive, centre de pregătire a loturilor naționale”;
e) punctul 10 va avea următorul cuprins:
„10. Pentru personalul medical, inclusiv care deține funcții publice cu statut special/militar cu atribuții medicale, sporuri cu caracter specific se acordă pentru:
1) activitatea în condiţii de risc major pentru sănătate, ce ţine de combaterea maladiilor contagioase şi extrem de periculoase şi nemijlocit de profilaxia şi combaterea maladiilor HIV/SIDA, indiferent de postul pe care îl ocupă;
2) activitatea în instituţii medico-sanitare (secţii specializate) în cadrul cărora activează clinici sau catedre universitare;
3) activitatea în cadrul autorităţilor/instituţiilor/structurilor medicale şi în instituţiile de asistenţă socială, în condiții de stres neuropsihosenzorial și suprasolicitare fizică.”;
f) se completează cu punctul 11 cu următorul cuprins:
„11. Pentru personalul din domeniul asistenței sociale, sporuri cu caracter specific se acordă pentru:
1) activitatea de îngrijire și supraveghere permanentă în cadrul internatelor psihoneurologice şi pentru persoanele cu dizabilităţi, azilurilor pentru persoane cu dizabilităţi şi bătrâni, centrelor de reabilitare şi recuperare pentru persoane/copii cu dizabilităţi, ce acordă servicii şi asistenţă socială beneficiarilor cu risc social care, cu propriile capacităţi, ca urmare a maladiilor psihice sau a altor factori ce afectează integritatea fizică, psihică sau morală, sunt incapabili să facă faţă nevoilor zilnice;
2) caracterul individualizat şi specific de activitate al asistenților parentali profesioniști.”;
6) în notele la anexa nr. 5:
a) se completează cu punctul 11 cu următorul cuprins:
„11. Salariile pe unitate de timp indicate în tabel includ: salariul de bază, sporul pentru grad științific sau titlu științifico-didactic și indemnizația de concediu.”;
b) punctul 2 va avea următorul cuprins:
„2. Salariile pe unitate de timp din tabel se aplică la salarizarea specialiștilor, a funcționarilor publici, inclusiv cu statut special, a altor categorii de personal care, potrivit legilor speciale, dispun de dreptul de a presta munca didactică în orele de program fără a fi eliberați de la exercitarea obligațiilor de bază.”;
7) în anexa nr. 6:
a) se completează cu punctul 21 cu următorul cuprins:
„21. În cazul în care, pentru unii salariaţi din unităţile bugetare (care au avut suspendate contractele individuale de muncă/raporturile de serviciu sau care nu au activat cu menținerea funcției la data de 1 decembrie 2018 și s-au reîncadrat în serviciu după 10 martie 2020), salariul lunar calculat pentru o funcţie cu durata normală a timpului de muncă este mai mic decât salariul mediu lunar calculat până la suspendarea contractelor individuale de muncă/raporturilor de serviciu, acestora li se va plăti diferenţa de salariu. Diferența de salariu se achită de către unitățile bugetare pentru această perioadă cu condiția că salariatul își desfășoară activitatea în aceeași unitate bugetară, în aceeaşi funcţie sau într-o funcţie mai avansată.”;
b) la punctul 3 subpunctul 1), ultima propoziție se completează cu textul „sau, după caz, în perioada luată în calcul pentru stabilirea salariului mediu conform subpct. 11”;
c) se completează cu subpunctul 11) cu următorul cuprins:
„11) pentru personalul care la data de 1 decembrie 2018 avea contractele individuale de muncă/raporturile de serviciu suspendate sau care nu activa cu menținerea funcției, salariul mediu lunar se identifică din salariul primit în ultima funcție deținută, dar nu mai mult decât din 12 luni calendaristice premergătoare suspendării contractului individual de muncă/raporturilor de serviciu, încetării activității cu menținerea funcției, proporțional timpului efectiv lucrat în funcția respectivă”;
c) la subpunctul 4), textul „pentru lunile martie – noiembrie 2018” se exclude;
8) se completează cu anexa nr. 9 cu următorul cuprins:
„Anexa nr. 9
la Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018
REGULAMENT privind modul de evaluare sistemică și de reevaluare a funcțiilor în sectorul bugetar
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
1. Sistemul de evaluare a funcțiilor în sectorul bugetar are scopul de a sistematiza funcțiile generice din sectorul bugetar conform grupurilor ocupaționale şi subgrupurilor de funcții, în raport cu domeniul de activitate, precum şi de a stabili poziționarea acestora în ierarhia funcțiilor existente în sectorul bugetar.
2. Prezentul Regulament stabilește principiile de lucru privind procesul de evaluare sistemică a funcțiilor (în continuare – evaluare), instrumentele, modalitatea de evaluare a funcțiilor în vederea stabilirii gradelor de salarizare, mecanismul de desfășurare și coordonare a procesului respectiv, factorii implicați și rolul acestora.
3. Ministerul Finanțelor are rolul de coordonare și organizare a procesului de evaluare, analiză a propunerilor de modificare a grilei de salarizare, a ierarhiei funcţiilor din grupele ocupaţionale şi a altor elemente ale sistemului unitar de salarizare. În activitatea sa, ministerul poate beneficia de expertiză internațională și națională, precum și de suport legal, informațional și metodologic din partea autorităților publice relevante.
Capitolul II
DESFĂȘURAREA PROCEDURII DE EVALUARE
4. Evaluarea funcțiilor se realizează, de regulă, cel puțin o dată la 5 ani, de către Ministerul Finanțelor.
5. În scopul organizării echitabile și consecvente a procedurii de evaluare sistemică a funcțiilor din sectorul bugetar, Ministerul Finanțelor, printr-un act intern, instituie Grupul de lucru pentru evaluarea funcțiilor din sectorul bugetar (în continuare – Grup de lucru).
6. Grupul de lucru este constituit din experți/specialiști din autorități/instituții publice care cunosc specificul unuia sau al mai multor grupuri ocupaționale, numiți prin ordin al ministrului finanțelor. Conducătorul Grupului de lucru este secretarul de stat din cadrul Ministerului Finanțelor responsabil de politica de salarizare în sectorul bugetar.
7. Grupul de lucru are următoarele atribuții principale:
1) examinarea propunerilor de evaluare a funcțiilor și monitorizarea procesului de evaluare a funcțiilor din sectorul bugetar în baza criteriilor de evaluare aprobate;
2) stabilirea/revizuirea ierarhiei rezultate din evaluarea funcțiilor din sectorul bugetar;
3) elaborarea propunerilor privind grila de salarizare și elementele constitutive ale acesteia, stabilirea gradelor de salarizare și poziționarea funcțiilor pe clase de salarizare, în baza rezultatelor evaluării funcțiilor conform criteriilor de evaluare, evaluării simplificate și a informațiilor de natură salarială aferente acestora;
4) pregătirea și realizarea evaluării detaliate și/sau a evaluării simplificate a funcțiilor din sistemul bugetar, încadrarea acestora în grade de salarizare și poziționarea în grila de salarizare.
8. Inițierea evaluării are loc prin expedierea pe adresele tuturor unităților bugetare și plasarea pe pagina web a Ministerului Finanțelor (www.mf.gov.md) a anunțului despre începerea procedurii de evaluare, cu solicitarea de prezentare a propunerilor respective.
9. Propunerile pentru evaluarea funcțiilor sunt însoțite de fișele de evaluare a funcțiilor (anexa nr. 2 la prezentul Regulament), întocmite de către autoritățile publice în baza fișei postului.
10. Propunerile prezentate se examinează de către Grupul de lucru în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.
Capitolul III
EVALUAREA ȘI ÎNCADRAREA ÎN GRADE DE SALARIZARE A FUNCȚIILOR DIN SECTORUL BUGETAR
11. Etapele principale de evaluare și încadrare a funcțiilor în grade de salarizare sunt:
1) evaluarea funcțiilor din sectorul bugetar;
2) ierarhizarea funcțiilor;
3) încadrarea funcțiilor în grade de salarizare și poziționarea lor în grila de salarizare.
12. Procedura tehnică privind evaluarea, stabilirea gradelor de salarizare și încadrarea funcțiilor în grila de salarizare este reflectată în anexa nr. 1 la prezentul Regulament.
Secțiunea 1
Evaluarea funcțiilor
13. Evaluarea funcțiilor are scopul de a stabili ierarhia funcțiilor din sectorul bugetar și reprezintă procesul prin intermediul căruia se determină valoarea funcției prin acordarea unui punctaj total pentru fiecare funcție, în baza criteriilor de evaluare.
14. Procesul de evaluare a funcțiilor din sectorul bugetar poate fi efectuat prin următoarele metode:
1) evaluarea detaliată a funcțiilor conform criteriilor de evaluare – în complex, pentru toate funcțiile existente;
2) evaluarea simplificată – selectiv, pentru unele funcții.
15. Grupul de lucru decide asupra metodei de evaluare utilizate ținând cont de necesitatea evaluării complexe a tuturor funcțiilor sau a evaluării individuale pentru unele funcții.
16. Evaluarea detaliată a funcțiilor din sectorul bugetar se face în baza următoarelor criterii de evaluare:
1) studii, cunoştinţe şi experienţă;
2) complexitate, creativitate şi diversitate;
3) responsabilitate decizională;
4) conducere, coordonare şi supervizare;
5) comunicare;
6) condiţii de muncă;
7) efort fizic şi mental.
17. Descrierea detaliată a criteriilor de evaluare este expusă în anexa nr. 1 la prezentul Regulament.
18. Criteriul de evaluare „studii, cunoștințe și experiență” se referă la totalitatea cerințelor de studii, cunoștințe și experiență necesare pentru exercitarea sarcinilor funcției.
19. Criteriul de evaluare „complexitate, creativitate și diversitate” măsoară gradul de dificultate întâlnit, măsura în care titularul funcției trebuie să depășească limitele cunoștințelor și experienței deținute, precum și cerințele legate de imaginație, inventivitate și intuiție necesare în exercitarea sarcinilor funcției.
20. Criteriul de evaluare „responsabilitate decizională” măsoară amploarea activităților conceptuale aferente funcției, libertatea de acțiune și decizie asociate acesteia, precum și evaluează impactul lor asupra rezultatelor instituției.
21. Criteriul de evaluare „conducere, coordonare și supervizare” se referă la nivelul ierarhic în care este încadrat postul în cadrul instituției, responsabilitățile de conducere și/sau coordonare a altor funcții și la cerințele de exprimare a unor opinii/raționamente de specialitate.
22. Criteriul de evaluare „comunicare” se referă la nivelul și impactul comunicării în cadrul și/sau în afara instituției, include mijloacele de realizare a comunicării, de la interacțiune personală la comunicări telefonice și/sau scrise. Acest criteriu evaluează cerințele de persuasiune și negociere asociate cu atribuțiile de comunicare ale funcției.
23. Criteriul de evaluare „condiții de muncă” se referă la măsura în care/frecvența cu care titularul funcției este expus la diverse condiții de lucru nefavorabile și/sau cu risc pentru sănătate și viață în procesul de realizare a atribuțiilor funcției.
24. Criteriul de evaluare „efort fizic și mental” se referă la nivelul utilizării capacităților fizice și psihice pentru realizarea atribuțiilor funcției.
25. În temeiul criteriilor de evaluare și a fișei postului aprobate pentru fiecare funcție, se va completa fișa de evaluare a funcției pentru funcția propusă pentru evaluare.
26. Punctajul indicat în fișa de evaluare a funcției este atribuit prin contrapunerea criteriilor de evaluare cu sarcinile din fișa postului și, mai puțin, pe baza cunoștințelor despre posturi similare sau pe baza informațiilor despre persoana ce deține funcția (spre exemplu genul, capacitățile de însușire și percepere a informației sau salariul).
27. Criteriile de evaluare sunt bidimensionale. Fiecare criteriu are între 5 și 11 niveluri de profunzime, care măsoară reflectarea criteriului în activitatea funcției. De asemenea, fiecare criteriu are trei niveluri de cuprindere/amploare, prin care este apreciată relevanța criteriului pentru activitatea funcției (scăzută, moderată, ridicată).
28. Criteriile de evaluare au o pondere diferită în punctajul total. Fiecărui nivel al criteriului de evaluare i se atribuie un punctaj distinct.
29. În urma evaluării funcțiilor, în baza matricei cu punctele asociate fiecărui nivel al celor șapte criterii de evaluare, se calculează punctajele totale acumulate și se identifică ierarhia funcțiilor din sectorul bugetar.
30. Procesul de evaluare simplificată a funcțiilor din sectorul bugetar urmărește stabilirea poziției în ierarhie a fiecărei funcții față de cele care deja au fost evaluate și incluse în Registrul funcțiilor din sectorul bugetar, precum și încadrarea acestora în grade și clase de salarizare.
31. Procesul de evaluare simplificată a funcțiilor constă în analiza comparativă a fiecărei funcții cu alte funcții deja existente, însă nu în ansamblul lor, ci separat pe criterii de evaluare.
32. La evaluarea simplificată a funcțiilor din sectorul bugetar, criteriile de evaluare a funcțiilor pot fi adaptate specificului fiecărei instituții, ele trebuind să reflecte acele caracteristici care contribuie cel mai mult la rezultatele evaluării.
33. Pentru evaluarea simplificată a funcțiilor, funcțiile deja evaluate pot servi drept reper pentru funcții similare/comparabile/relaționate cu acestea (de exemplu funcțiile de contabil, contabil-casier pot fi utilizate drept reper pentru funcțiile de contabil-revizor, contabil-coordonator).
34. În temeiul criteriilor de evaluare și al nivelului de profunzime (tabelul 1 din anexa nr. 3 la prezentul Regulament), Grupul de lucru acordă un punctaj, care, însumat, se compară cu punctajele orientative după grade de salarizare (tabelul 2 din anexa nr. 3 la prezentul Regulament).
35. Acordarea punctajului se realizează în principal pe baza descrierii atribuțiilor indicate în fișa postului funcției evaluate și mai puțin pe baza cunoștințelor despre posturi similare sau pe baza informațiilor despre deținătorul funcției (de exemplu genul sau salariul).
36. La acordarea punctajului nu se ține cont de nivelul ierarhic sau de salarizare actual al funcției.
37. În urma evaluării funcțiilor, în baza punctajelor totale acumulate se revizuiește ierarhia funcțiilor generice din sectorul bugetar.
38. În cazul în care, în urma revizuirii ierarhiei, se constată necesitatea reevaluării unor funcții, aceasta se poate face prin analiza repetată și recalcularea punctajelor și/sau prin analiza comparativă a importanței funcțiilor respective față de alte funcții care deja au fost evaluate și incluse în Registrul funcțiilor din sectorul bugetar.
Secțiunea a 2-a
Ierarhizarea funcțiilor și stabilirea structurii după grade de salarizare
39. Scopul sistemului de clasificare după grade de salarizare constă în gruparea la un loc/nivel a funcțiilor cu valori relativ similare.
40. La stabilirea gradelor de salarizare se utilizează rezultatele obținute în procesul de evaluare a funcțiilor conform uneia dintre metodele de evaluare descrise mai sus. Pe baza punctajelor calculate și, după caz, reevaluate, se întocmește o ierarhie a posturilor.
41. Gradele de salarizare se stabilesc prin intercalarea unor praguri de separare între formațiuni de posturi ierarhizate, potrivit specificului/naturii activității acestora și impactului asupra rezultatelor instituției. Funcțiile astfel grupate trebuie să aibă însușiri comparabile în interiorul gradului și distincte față de posturile din celelalte grade.
42. Numărul gradelor de salarizare rezultă din numărul pragurilor de separare introduse. Numărul gradelor de salarizare nu va depăși 15. Fiecărui grad îi corespunde un anumit număr de clase de salarizare în funcție de numărul funcțiilor conținute, precum și de amplitudinea parcursului profesional al acestora.
43. Fiecare grad de salarizare este încadrat cu funcții și delimitat în grila de salarizare.
44. Funcțiile se poziționează în grila de salarizare în clase de salarizare în interiorul limitelor gradelor de salarizare cărora le aparțin.
Capitolul IV
FINALIZAREA PROCESULUI DE EVALUARE
45. Rezultatele procesului de evaluare, încadrare a funcțiilor în grade de salarizare și poziționare a lor în grila de salarizare sunt analizate prin prisma impactului financiar, în diferite scenarii posibile.
46. Rezultatele evaluării funcțiilor din sistemul bugetar, încorporate în procesele-verbale ale Grupului de lucru, servesc drept temei de modificare a Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.
anexa nr.1
anexa nr.2
anexa nr.3
2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 septembrie 2020.
3. Categoriile instituțiilor la care sunt raportate bibliotecile din sistemul național de biblioteci la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se mențin până la obținerea noilor categorii de evaluare în modul stabilit de Guvern.
PRIM-MINISTRU Ion CHICU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul finanțelor Serghei Pușcuța
Nr. 636. Chişinău, 19 august 2020.