cu privire la mecanismul de includere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală

ORDIN nr. 600/320 din 24.07.2015 · MINISTERUL SĂNĂTĂȚII · publicat 04.09.2015
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 5
pe legis.md
Trimiteri: 51 legate · 5 nerezolvateMonitorul Oficial: 8 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (5)

OMSMPS585/147 din 23.06.20, MO167-176/10.07.20 art.591; în vigoare 10.07.20

În temeiul prevederilor art.2 din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411 din 28 martie 1995, alineatului (3) art.5 şi alineatului (6) art.6 din Legea cu privire la medicamente nr.1409 din 17 decembrie 1997, Hotărîrii Guvernului nr.1372 din 23 decembrie 2005 „Cu privire la modul de compensare a medicamentelor în condiţiile asigurării obligatorii de asistenţă medicală”, în scopul perfecţionării mecanismului de includere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în vederea asigurării transparenţei la luarea deciziilor şi asigurării accesului populaţiei la medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală în condiţii de ambulator, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, în temeiul pct.9 al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.397 din 31 mai 2011 şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină, în temeiul pct.29 lit.e) din Statut, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.156 din 11 februarie 2002,

ORDONĂ:

1. Se aprobă:

1) Regulamentul privind mecanismul de includere/excludere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, conform anexei nr.1 la prezentul Ordin;

2) Metodologia de calcul a sumelor fixe și sumelor fixe maxime compensate pentru medicamentele incluse în Lista medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, conform anexei nr.4 la prezentul Ordin.

[Pct.1 subpct.2) modificat prin OMSMPS585/147 din 23.06.20, MO167-176/10.07.20 art.591; în vigoare 10.07.20]

2. Cheltuielile logistice ce ţin de organizarea şi funcţionarea Consiliului pentru medicamente compensate şi a Secretariatului acestuia vor fi suportate la locul de muncă de bază în conformitate cu legislaţia în vigoare.

3. Se stabileşte că, în caz de eliberare din funcţiile deţinute a unor membri ai Consiliului sau Secretariatului Consiliului, atribuţiile lor în cadrul acestora vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în funcţiile respective, fără emiterea unui nou ordin.

4. Prezentul ordin intră în vigoare din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

5. Controlul asupra executării prezentului ordin se atribuie dnei Rodica Scutelnic, Secretar de Stat, şi dlui Iurie Osoianu, vicedirector general.

MINISTRUL SĂNĂTĂŢII Mircea BUGA

DIRECTORUL GENERAL INTERIMAR

AL CNAM Vasile PASCAL

Nr.600/320-A. Chişinău, 24 iulie 2015.

Anexa nr.1 la Ordinul MS şi CNAM nr.600/320-A din 24.07.2015

REGULAMENT privind mecanismul de includere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală

Secţiunea 1

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind mecanismul de includere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – Regulament) este elaborat în conformitate cu prevederile Legii ocrotirii sănătăţii nr.411 din 28 martie 1995, Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr.1585-XIII din 27.02.1998, Hotărîrii Guvernului nr.1372 din 23.12.2005 „Cu privire la modul de compensare a medicamentelor în condiţiile asigurării obligatorii de asistenţă medicală”, Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1387 din 10 decembrie 2007.

2. Regulamentul stabileşte principiile de compensare a medicamentelor din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, procedura de elaborare şi modificare a Listei medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – Listă), criteriile de includere şi excludere din Listă, modul de organizare a activităţii Consiliului şi Secretariatului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

3. Regulamentul are ca scop perfecţionarea mecanismului de selectare a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi asigurarea transparenţei în luarea deciziilor de includere a medicamentelor în lista celor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

4. Selectarea medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală este un proces continuu, multidisciplinar şi participativ şi se efectuează pe bază de eficacitate, siguranţă, calitate şi cost a medicamentelor şi are ca scop de a asigura utilizarea raţională a medicamentelor.

5. Se permite includerea în listă doar a denumirilor comune internaționale ale medicamentelor care sînt incluse în Nomenclatorul de stat de medicamente, Catalogul național de preţuri de producător la medicamente și fabricate conform Regulilor de Bună Practică de Fabricație (Good Manufacturing Practices – GMP).

Secţiunea 2

PRINCIPIILE DE COMPENSARE A MEDICAMENTELOR DIN FONDURILE ASIGURĂRII OBLIGATORII DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ

6. Compensarea medicamentelor se efectuează în baza următoarelor principii:

a) Principiul valorii umane, care pune în evidenţă respectul pentru egalitatea tuturor fiinţelor umane şi integritatea fiecărui individ. Este inadmisibilă discriminarea persoanelor pe motive de sex, rasă, vîrstă etc., atunci cînd este luată decizia cu privire la compensare.

b) Principiul necesităţii şi solidarităţii, care prevede că persoanele cu necesităţi stringente din punct de vedere a severităţii maladiei au prioritate faţă de persoanele cu maladii mai puţin severe.

c) Principiul cost-eficienţei, care stabileşte că costul pentru utilizarea unui medicament trebuie să fie rezonabil din perspectivă medicală, umanitară şi socio-economică.

d) Principiul transparenţei, care prevede că procedura de selectare a medicamentelor sa fie complet transparentă, fiind o cerinţă etică obligatorie pentru luarea deciziilor.

7. Compensarea din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală se efectuează pentru medicamentele, care sînt utilizate pentru tratament în condiţii de ambulator pentru maladiile prioritare stabilite de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale în principalele documente de politici şi care au dovada unui impact pozitiv asupra nivelului morbidităţii cu maladii cronice, mortalităţii şi invalidităţii primare.

Secţiunea 3

MODUL DE ORGANIZARE A PROCEDURII DE INCLUDERE A MEDICAMENTULUI PENTRU COMPENSARE DIN FONDURILE ASIGURĂRII OBLIGATORII DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ

8. Pentru includerea unui medicament în lista medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală se depune cererea de către producător sau reprezentantul oficial al acestuia, sau întreprinderea care importă şi/sau distribuie medicamentele (în continuare – operatorul economic) sau orice persoană fizică sau juridică (în continuare – solicitant), de model aprobat, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament.

9. Responsabil de luarea deciziei de includere a unui medicament în lista medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală este prin vot majoritar Consiliul pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, instituit prin Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

10. Consiliul este asistat în activitatea sa de către Secretariatul pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, instituit prin ordinul comun al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

101. Membri ai Secretariatului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală sunt:

a) 4 reprezentanți ai Companiei Naționale de Asigurări în Medicină;

b) 2 reprezentanți ai Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale;

c) 1 reprezentant al Catedrei de Farmacie Socială „Vasile Procopişin” a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu.

11. La necesitate, atît Consiliul cît şi Secretariatul, sînt consultate de către Comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, în funcţie de competenţe.

12. Secretariatul nu are calitate de membru al Consiliului şi nu are drept de vot şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. În cadrul Secretariatului pot fi cooptaţi la necesitate şi specialişti din cadrul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.

13. Secretariatul are următoarele atribuţii:

1) recepţionează dosarele depuse de către solicitanții;

2) analizează rapoartele de evaluare a medicamentelor propuse spre compensare din statele Uniunii Europene;

3) analizează şi controlează statutul rambursării a medicamentelor propuse spre compensare în statele Uniunii Europene;

4) evaluează impactul bugetar, din punct de vedere al validităţii modelului propus şi al rezultatelor. Pentru evaluarea impactului bugetar se va ţine cont de recomandările Ghidului pentru efectuarea analizei impactului bugetar pentru includerea noilor medicamente în Lista de medicamente compensate în Republica Moldova, conform anexei nr.2 la prezentul Regulament;

5) evaluează din punct de vedere financiar schemele de acces ale pacienţilor la tratamentele cu impact bugetar superior terapiilor deja utilizate pentru patologiile respective în Republica Moldova;

6) realizează cercetarea documentară şi evaluarea critică a literaturii de specialitate existentă în baza medicinii bazate pe dovezi, pentru patologia şi medicamentul la care se solicită compensarea;

7) evaluează dosarele depuse de solicitanţi şi argumentează în temeiul analizei impactului bugetar prezentat de către aceştia, a necesităţii includerii medicamentelor în Listă;

8) prezintă Consiliului raportul tehnic de evaluare a medicamentului propus pentru includere în listă;

9) conlucrează cu Comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Asociaţiile profesionale din domeniu, Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Centrul Naţional de Management în Sănătate în vederea identificării şi argumentării bazate pe dovezi (inclusiv reacţiile adverse) a necesităţii excluderii medicamentelor din Listă;

10) evaluează Lista medicamentelor compensate în corelaţie cu Nomenclatorul de stat de medicamente şi Catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente, cu informarea semestrială a Consiliului;

11) elaborează agenda şedinţei Consiliului;

12) remite materialele relevante membrilor Consiliului cu cel puţin 14 zile înainte de şedinţă;

13) asigură organizarea şi desfăşurarea şedinţelor Consiliului (oferirea materialelor relevante, prezentarea pentru semnare a declaraţiei de interes personal);

14) întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor şi asigură semnarea acestora de către membrii Consiliului;

15) asigură plasarea pe paginile web ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină a deciziilor Consiliului;

16) asigură arhivarea şi păstrarea proceselor-verbale ale şedinţelor Consiliului, deciziilor acestuia, rapoartelor de evaluare;

17) completează şi păstrează Registrul cererilor de includere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

18) elaborează grila de punctaj de evaluare a medicamentului propus pentru includere în listă, care se aprobă prin Ordinul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

19) asigură elaborarea Raportului anual de evaluare al accesului populaţiei la medicamente compensate în termen de până la 30 aprilie anului următor de gestiune în limita datelor disponibile despre medicamente compensate, conform instrucţiunilor prezentate în Anexa 6 la Regulament.

14. Secretariatul are următoarele responsabilităţi:

1) păstrarea confidenţialităţii şi protecţia datelor cu caracter personal;

2) declară conflictul de interese înainte de evaluarea dosarului;

3) corectitudinea evaluării dosarelor prezentate şi veridicitatea datelor incluse în Raportul tehnic de evaluare a medicamentului pentru includere în Lista celor compensate;

4) menţinerea nivelului de cunoştinţe profesionale prin autoinstruirea şi instruirea continuă în domeniul medicinii bazate pe dovezi.

15. Secretariatul are responsabilitate pentru corectitudinea îndeplinirii atribuţiilor de funcţie în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Secţiunea 4

MODUL DEPUNERII ŞI EXAMINĂRII CERERII (DOSARULUI)

PENTRU INCLUDEREA MEDICAMENTULUI PENTRU COMPENSARE DIN FONDURILE ASIGURĂRII OBLIGATORII DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ

16. Pentru includerea unui medicament în Lista medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, solicitantul depune la Secretariatul din cadrul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cererea de modelul prevăzut în anexa nr.1 la prezentul Regulament. Termenul-limită pentru depunerea cererii şi a dosarului se stabileşte data de 1 iulie a anului de gestiune. Prin decizia Consiliului, la prezența argumentărilor din partea solicitantului, acest termen poate fi prelungit pînă la finele anului.

17. Cererea urmează să fie însoțită de următoarele:

1) rezumatul comparativ evaluării/analizei eficacităţii și siguranței medicamentului față de comparator/comparatori:

a) lista surselor de date şi autorilor de rapoarte medicale;

b) argumentări bazate pe studiile clinice, rapoarte privind studiile clinice, studiile clinice comparative, studiile literaturii științifice. Sursele eligibile: Medline, Embase, Pubmed, Cochrane;

2) raportul farmaco-economic, inclusiv analiza impactului bugetar, datele fiind adaptate pentru Republica Moldova*;

3) datele necesare pentru calcularea costului terapiei cu medicamentul respectiv;

4) materiale relevante din ghidurile/protocoalele clinice internaţionale/naţionale;

5) informația privind descrierea farmacologică a indicațiilor medicamentului, aprobate în Republica Moldova;

6) dovada statutului de compensare al medicamentului în statele membre UE: linkul/linkurile paginii (lor) web pe care se poate verifica statutul de compensare sau, în cazul în care aceste informaţii nu sunt publice, se depune o declaraţie pe propria răspundere a deţinătorului Certificatului de înregistrare a medicamentului.

Notă: documentația marcată cu `*` nu este obligatorie pentru prezentare, dar reprezintă un avantaj la evaluarea dosarului depus pentru compensare.

18. Reprezentanţii Secretariatului care se află în conflict de interese trebuie să-şi decline participarea la examinarea dosarului respectiv.

19. La depunerea dosarelor, Secretariatul va evalua următoarele aspecte:

1) Modul şi complexitatea îndeplinirii cererii de acceptare a medicamentului pentru includerea în Listă;

2) extrase din studiile clinice;

3) extrase din rapoartele farmaco-economice;

4) Rapoarte periodice actualizate referitor la siguranţa medicamentelor (PRAS);

5) prezenţa materialelor relevante din ghiduri/protocoale clinice internaţionale/naţionale.

20. În termen de 180 de zile calendaristice de la primirea dosarului, Secretariatul evaluează documentaţia în baza criteriilor stabilite în prezentul Regulament.

21. În cazul în care documentaţia depusă de către solicitant este incompletă, Secretariatul expediază, în termen de maximum 14 de zile lucrătoare de la depunerea documentaţiei, solicitare pentru depunerea unei documentaţii suplimentare sau completarea documentaţiei depuse, după caz. Termenul de prezentare a informației suplimentare/lipsă este pînă la 14 zile calendaristice, din data informării solicitantului despre necesitatea prezentării informațiilor necesare. Evaluarea dosarului se reia de la momentul depunerii informaţiei relevante, timpul de examinare fiind calculat de la depunerea integrală a datelor solicitate suplimentar.

211 . În cazul în care pentru medicamentele indicate în Schemele de tratament episodic a unor maladii prioritare frecvent întîlnite în practica medicului de familie, realizat în sala de tratamente/staționar de zi, cabinete de proceduri și la domiciliu, cu medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr.727/494 din 21 septembrie 2016, nu s-a depus dosar conform punctului 16 al Regulamentului, Consiliul poate decide examinarea includerii lui în temeiul dosarului simplificat, care conține doar cererea depusă de orice persoană fizică sau juridică și avizul comisiei de specialitate.

22. Secretariatul va evalua dosarul depus de solicitant prin prisma eficacităţii, siguranţei, cost-eficienţei.

23. Eficacitatea se evaluează în baza evidenţelor ştiinţifice. Metodologia se bazează pe revizuirea sistematică a rezultatelor publicate în literatura ştiinţifică.

1) Determinarea beneficiilor clinice:

a) pentru a demonstra eficienţa unui medicament nou sau indicaţiile acestuia, beneficiul clinic poate fi prezentat pe un grup ales de pacienţi;

b) beneficiul clinic se prezintă în funcţie de particularităţile şi specificul fiecărei maladii în parte.

2) Depistarea evidenţelor:

a) sursele cele mai importante şi demne de încredere sînt rezultatele studiilor clinice şi recomandările bazate pe dovezi ale membrilor permanenţi, consultanţilor şi ale experţilor Consiliului;

b) Analiza medicamentului ca:

- medicament fără alternativă curentă;

- medicament cu o alternativă curentă inclus în Listă, dar nu pentru acelaşi grup de pacienţi (fără efect de clasă, specific);

- medicament cu o alternativă curentă inclus în Listă, dar nu pentru acelaşi grup de pacienţi (cu efect de clasă, specific).

3) Analiza datelor (evidenţelor):

a) se va studia literatura ştiinţifică;

b) studiile clinice comparative se evaluează în tabel cu medicamentul de referinţă. Informaţia se prezintă în cerere, dar se va evalua de Consiliu.

5) Numărul pacienţilor care necesită tratament (NNT) pentru o unitate obţinută de eficienţă.

În cazul în care, în urma studiilor clinice sînt determinate diferite grupuri de pacienţi cu raporturi diferite de eficacitate, acest lucru este important pentru stratificarea şi stabilirea unui protocol cu indicaţii pentru medicament. Numărul pacienţelor care necesită tratament (NNT) se calculează pentru fiecare subgrup.

24. Evaluarea siguranţei medicamentului se va axa pe:

a) informaţia din studiile clinice şi observaţionale;

b) informaţia detaliată despre cele mai semnificative efecte adverse (după frecvenţa cazurilor severe) şi incidenţa lor procentuală;

c) indicarea precauţiilor pentru utilizarea în situaţii speciale (insuficienţă renală sau hepatică);

b) selectarea celui mai sigur medicament.

25. Evaluarea farmaco-economică trebuie să stabilească:

1) că eficienţa demonstrată a unui nou medicament sau indicaţia lui sînt strîns legate de beneficiul clinic în raport cu alternativele comparate.;

2) analiza în perspectivă;

3) rezultatul obţinut.

26. Structura de bază a raportului tehnic de evaluare a medicamentului propus pentru includere în Listă conţine următoarele compartimente, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament:

1) Identificarea medicamentelor şi autorilor rapoartelor medicale.

2) Descrierea farmacologică a indicaţiilor a medicamentului, aprobate în Republica Moldova:

a) Mecanismul de acţiune

b) Posologia

c) Farmacocinetica

d) Reacţii adverse

e) Interacţiunea cu alte medicamente

f) Contraindicaţiile

h) Administrarea

3) Evaluarea eficacităţii

4) Evaluarea inofensivităţii

5) Evaluarea economică, Costul comparativ al tratamentului

a) Cost-eficienţa (pentru medicamentele noi)

b) Numărul estimativ al pacienţilor per an

c) Impactul economic estimat pentru bugetul de stat pentru sectorul sănătăţii.

6) Concluzii

7) Bibliografie

27. Secretariatul prezintă Consiliului raportul tehnic de evaluare, cu cel puţin 14 zile înainte de şedinţa acestuia.

Secţiunea 5

MODUL DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII CONSILIULUI PENTRU MEDICAMENTE COMPENSATE DIN FONDURILE ASIGURĂRII OBLIGATORII DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ

28. Consiliul pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală exercită următoarele atribuţii:

1) defineşte priorităţile strategice ce ţin de politicile de compensare a medicamentelor din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, stabileşte Lista maladiilor prioritare şi a medicamentelor pentru tratament de susţinere (de durată) în condiţii de ambulator, precum şi Lista maladiilor prioritare frecvent întîlnite în practica medicului de familie şi schemele de tratament (episodic) în sala de tratamente/staţionar de zi, cabinete de proceduri şi la domiciliu, în corespundere cu prevederile protocoalelor clinice în vigoare;

11) stabilește și aprobă anual, în termen de până la 1 aprilie a anului de gestiune, maladiile prioritare și grupurile terapeutice în cadrul acestor maladii, care necesită a fi evaluate în scopul includerii spre compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medical. În cazul declarării stării de urgență pe teritoriul Republicii Moldova, de instituire a stării de urgență în sănătate publică la nivel național, Consiliul este în drept de a suspenda procesul de depunere a dosarelor medicamentelor solicitate spre includere în listă, cu aprobarea termenului suspendării.

[Pct.28 subpct.11) modificat prin OMSMPS585/147 din 23.06.20, MO167-176/10.07.20 art.591; în vigoare 10.07.20]

2) asigură relaţionarea Listei medicamentelor compensate (în continuare – Lista) cu Protocoalele naţionale şi Ghidurile medicale standardizate, precum şi cu Lista medicamentelor esenţiale, elaborată conform recomandărilor OMS;

3) evaluează și selectează produse medicamentoase, autorizate în Republica Moldova și înregistrate în Catalogul Național de prețuri de producător la medicamente, pentru includerea în Lista medicamentelor compensate, conform prevederilor prezentului Regulament, în temeiul informației din:

a) dosarul medicamentului propus pentru includere în listă;

b) raportul tehnic de evaluare a medicamentului propus pentru includere în listă;

c) grila de punctaj de evaluare a medicamentului propus pentru includere în listă;

d) avizul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină privind disponibilitatea financiară pentru compensarea medicamentului propus din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, care se prezintă de membrul Consiliului, reprezentant al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

În cazul examinării includerii în listă a medicamentelor în temeiul dosarelor simplificate, depuse conform punctului 211, nu se întocmește raportul tehnic de evaluare a medicamentului propus pentru includere în listă, prevăzut în subpunctul b).

31) decide în privința excluderii din compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală a denumirilor comerciale de medicamente care corespund Denumirilor comune internaționale aprobate în listă;

[Pct.28 subpct.31) introdus prin OMSMPS585/147 din 23.06.20, MO167-176/10.07.20 art.591; în vigoare 10.07.20]

4) determină sau modifică gradul de compensare a medicamentelor incluse în Listă;

5) promovează utilizarea raţională a medicamentelor;

6) organizează dezbateri publice pe marginea medicamentelor compensate;

7) conlucrează eficient cu mijloacele de informare în masă, organizaţiile nonguvernamentale etc. în vederea asigurării transparenţei procesului decizional;

8) înaintează propuneri de completare şi modificare a cadrului normativ pentru facilitarea accesului populaţiei la medicamente compensate;

9) în vederea realizării unor sarcini specifice, solicită asistenţa tehnică de la organismele internaţionale, cu care Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale are încheiate acorduri de colaborare.

29. Preşedintele Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală este Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

30. Preşedintele exercită următoarele atribuţii:

a) reprezintă Consiliul în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice, organizaţiile internaţionale şi societatea civilă;

b) poartă răspundere pentru coordonarea generală a procesului de elaborare a Listei medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, evaluarea impactului şi asigurarea accesului populaţiei la medicamente compensate;

c) organizează activitatea Consiliului şi stabileşte atribuţiile membrilor acestuia;

d) asigură conlucrarea Consiliului cu Secretariatul acestuia, membrii grupului de consultanţi şi membrii grupului de experţi;

e) înaintează propuneri pentru modificarea componenţei Consiliului şi Secretariatului, conform prevederilor pct.28 din prezentul Regulament.

31. În absenţa preşedintelui, funcţiile acestuia sînt exercitate de către vicepreşedintele Consiliului, care este şi viceministrul sănătăţii responsabil de domeniul medicamentului şi activităţii farmaceutice.

32. Consiliul se întruneşte în şedinţe trimestrial. Şedinţele extraordinare sînt convocate la solicitarea preşedintelui sau cel puţin a 2/3 din membrii permanenți ai Consiliului.

33. Consiliul include membri permanenţi (inclusiv preşedintele şi vicepreşedintele), precum şi un grup de consultanţi.

34. Membrii permanenţi participă la toate şedinţele Consiliului, iar membrii grupului de consultanţi sînt invitaţi la şedinţe pentru prezentarea informaţiei pertinente, în cazul examinării chestiunilor ce ţin de domenii specifice.

35. Membri permanenţi ai Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală sunt:

6 reprezentanţi din cadrul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;

6 reprezentanţi din cadrul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină;

1 reprezentant din cadrul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale;

Secretarul fără drept de vot – reprezentantul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină

36. Membrii grupului de consultanţi ai Consiliului sînt reprezentanţii Comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, conform anexei nr.4 la prezentul Regulament.

37. Membrii Consiliului, inclusiv grupul de consultanţi au următoarele atribuţii:

a) participă la şedinţele Consiliului;

b) înaintează propuneri pentru suplinirea ordinii de zi a şedinţei;

c) prezintă informaţii suplimentare pentru confirmarea sau infirmarea datelor cu privire la necesitatea includerii/excluderii medicamentelor în/din Listă;

d) informează, după caz, managerii instituţiilor pe care le reprezintă despre deciziile adoptate în cadrul şedinţelor Consiliului;

e) are responsabilitate personală pentru respectarea principiului de confidenţialitate.

371 . Membrii permanenţi ai Consiliului, reprezentanții Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină sunt responsabili pentru a emite şi a prezenta aviz obligatoriu privind disponibilitatea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în cadrul şedinţelor Consiliului. Avizul reprezintă un argument în procesul luării deciziei privind introducerea sau menţinerea medicamentului în lista celor compensate.

38. Membrii grupului de consultanţi nu au drept de vot.

39. Şedinţele Consiliului sînt publice, se organizează în incinta Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi se consideră deliberative, dacă la ele participă cel puţin 2/3 din membrii permanenți ai Consiliului.

40. Membrii permanenţi ai Consiliului şi ai grupului de consultanţi, precum şi membrii Secretariatului depun Declaraţia de confidenţialitate, conform modelului din anexa nr.5 la prezentul Regulament.

42. Declaraţia menţionată la pct. 40 se va păstra în arhiva Secretariatului.

43. La şedinţa Consiliului se invită reprezentanţi ai Asociaţiei pacienţilor din Republica Moldova, societăţii civile. Copiile scrisorilor de invitaţie la şedinţă se păstrează la secretarul Consiliului, anexat la procesul-verbal al şedinţei. Invitaţii nu au drept de vot. Propunerile acestora se examinează în şedinţă.

44. Deciziile Consiliului se aprobă prin majoritate de voturi ai membrilor permanenți. Membrii Consiliului care nu sînt de acord cu decizia adoptată au dreptul la opinie separată, care se înscrie în procesul-verbal al şedinţei.

441.Consiliul este responsabil de a lua decizia până la finele anului de gestiune, în privinţa dosarelor depuse spre evaluare în anul curent, termenul-limită de depunere a dosarelor fiind 1 iulie.

45. Decizia finală adoptată de Consiliu va conţine:

1) tipul de includere a medicamentului în Listă:

a) includere fără restricţii, pentru maladiile prioritare;

b) includere limitată pentru anumite specialităţi, patologii sau, condiţii speciale (oncologie, endocrinologie);

c) includere temporară (pentru o perioadă de timp pînă la raportul final cu deciziile adoptate).

2) Neincludere.

3) Decizia este amînată din cauza lipsei de informaţii, iar solicitantul nu a prezentat informaţia solicitată suplimentar în termenul stabilit (14 zile calendaristice).

4) Recomandări în favoarea utilizării raţionale:

a) includerea în protocoale şi ghiduri clinice;

b) monitorizarea, evaluarea şi controlul utilizării.

5) Specificaţia despre necesitatea excluderii unui preparat dacă altul a fost inclus în Listă.

6) În cazul excluderii unui medicament din Listă:

a) motivul excluderii;

b) durata perioadei de excludere.

46. Componenţa Consiliului se reexaminează o dată la doi ani.

47. Calitatea de membru al Consiliului încetează în următoarele condiţii:

a) la depunerea cererii personale;

b) la eliberarea din funcţia deţinută;

c) la încălcarea prevederilor actelor normative în vigoare cu privire la conflictul de interese.

Secţiunea 6

CRITERIILE DE SELECTARE A MEDICAMENTELOR PENTRU COMPENSARE DIN FONDURILE ASIGURĂRII OBLIGATORII DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ

48. Consiliul acceptă pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală medicamentele sigure, calitative şi cost-eficiente care corespund principiilor şi criteriilor stabilite de prezentul Regulament.

49. În Listă se includ medicamentele înregistrate în Nomenclatorul de stat de medicamente şi în Catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente (cu excepţia medicamentelor OTC (Over The Counter), care se eliberează din farmacii fără prescripţie medicală), prioritate vor avea medicamentele care:

1) se permite includerea în listă doar a denumirilor comune internaționale ale medicamentelor care sînt incluse în Nomenclatorul de stat de medicamente, Catalogul național de preţuri de producător la medicamente și fabricate conform Regulilor de Bună Practică de Fabricație (Good Manufacturing Practices – GMP);

2) sînt produse în condiţii GMP de către producătorii autohtoni;

3) se regăsesc în protocoalele naţionale şi ghidurile standardizate de tratament;

4) conţin o singură sau mai multe substanţe active;

5) medicamentele care se eliberează fără prescripţie medicală (OTC) cu o indicaţie specifică într-o boală rară gravă şi celor acordate copiilor pînă la vîrsta de 18 ani, precum şi femeilor gravide şi lăuze.

50. Medicamentele sînt acceptate pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală dacă:

1) sînt predestinate tratamentului de substituţie în maladii cronice;

2) se prescriu pentru tratament în condiţii de ambulatoriu;

3) este demonstrat cost-eficienţa şi impactul bugetar;

4) sînt destinate tratamentului maladiilor rare;

5) sunt incluse în Nomenclatorul de stat de medicamente, Catalogul național de preţuri de producător la medicamente și fabricate conform Regulilor de Bună Practică de Fabricație (Good Manufacturing Practices – GMP).

51. Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale este responsabilă de colectarea datelor cu privire la preţurile cu amănuntul pentru o unitate de măsură în funcţie de doză, formă farmaceutică şi denumire comercială, și prezentarea acestor date Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

52. Sumele fixe și sumele fixe maxime compensate se calculează pentru fiecare doză a preparatului separat de către Compania Naţionala de Asigurări în Medicină în baza metodologiei de calcul stabilite prin Anexa nr.4 la prezentul Ordin . Sumele fixe și sumele fixe maxime compensate se reevaluează anual.

[Pct.52 modificat prin OMSMPS585/147 din 23.06.20, MO167-176/10.07.20 art.591; în vigoare 10.07.20]

53. Compania Naţională de Asigurări în Medicină este în drept de a negocia cu producătorul sau reprezentantul oficial al acestuia, sau întreprinderea care importă şi/sau distribuie medicamentele a preţurilor la medicamentele propuse pentru includerea în Lista medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în conformitate cu prevederile Instrucţiunii privind mecanismul de negociere a preţurilor la medicamentele compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală aprobat de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

54. Consiliul acceptă pentru excludere din Listă medicamentul dacă:

1) este radiat din Catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente;

2) îşi schimbă statutul din „eliberare cu prescriere medicală” în „eliberare fără prescripţie medicală”, cu excepţia medicamentelor prevăzute la alineatul 5, art.49;

3) este anulat sau suspendat certificatul de înregistrare al medicamentului;

4) dacă se aprobă spre compensare, un medicament cu aceeaşi acţiune terapeutică, dar cu raportul cost-eficienţă mai înalt, cu impact mai mare asupra bugetului, de cît al medicamentului prezent deja în listă, ultimul se propune spre excludere.

55. Consiliul stabileşte şi modifică tipul și rata de compensare a medicamentelor din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, reieşind din priorităţile stabilite şi impactul maladiei asupra sănătăţii publice și analiza volumului mijloacelor disponibile în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, reflectată în avizul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. Tipul compensării poate fi:

1) compensare parțială prin sumă fixă compensată, cu co-plată din partea pacientului care reprezintă diferența dintre prețul cu amănuntul din farmacie și suma fixă compensată, calculată conform Metodologiei reieșind din rata de compensare aprobată de către Consiliu;

2) compensare integrală ceea ce prevede eliberarea tuturor medicamentelor cu denumirile comerciale din cadrul unei denumiri comune internaționale, conform prețului cu amănuntul din farmacie, fără co-plată din partea pacientului;

3) compensare integrală prin sumă fixă maximă compensată a denumirilor comerciale de medicamente ale căror preț cu amănuntul se încadrează în suma fixă maximă compensată, calculată conform Metodologiei.

[Pct.55 în redacția OMSMPS585/147 din 23.06.20, MO167-176/10.07.20 art.591; în vigoare 10.07.20]

56. La stabilirea ratei și tipului de compensare a medicamentelor, Consiliul va ține cont de nivelul morbidităţii, nivelul şi structura mortalităţii şi a invalidităţii primare înregistrate în republică, accesibilitatea economică a populației, precum și sumele valorificate din fondurile pentru acest grup de medicamente pentru anul precedent, volumul mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală planificate în acest scop şi de tendinţele de utilizare a surselor financiare pentru perioade stabilite de timp.

[Pct.56 modificat prin OMSMPS585/147 din 23.06.20, MO167-176/10.07.20 art.591; în vigoare 10.07.20]

57. Lista, rata de compensare, și tipul, forma farmaceutică şi doza medicamentelor pot fi modificate urmarea deciziei Consiliului, în baza unui raport întocmit de Secretariat privind prezenţa medicamentelor în Catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente, volumul mijloacelor disponibile în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

[Pct.57 modificat prin OMSMPS585/147 din 23.06.20, MO167-176/10.07.20 art.591; în vigoare 10.07.20]

58. Lista medicamentelor compensate care include denumiri comune internaționale, sumele fixe și sumele fixe maxime compensate, se aprobă prin ordinul comun al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

[Pct.58 modificat prin OMSMPS585/147 din 23.06.20, MO167-176/10.07.20 art.591; în vigoare 10.07.20]

59. Consiliul poartă responsabilitate pentru evaluarea şi acceptarea medicamentelor pentru compensare şi asigurarea transparenţei în procesul de luare a deciziei conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

60. În cazul deciziei de neincludere a unui medicament propus în lista pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, Secretariatul pregăteşte scrisoarea pentru agentul economic cu argumentările de rigoare, care se semnează de ministrul sănătăţii, preşedintele Consiliului.

601. Decizia Consiliului poate fi contestată de către solicitant în instanţa de judecată în conformitate cu procedura stabilită prin Legea Contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000.

61. Raportul anual de evaluare al accesului populaţiei la medicamente compensate se publică anual pe pagina web a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi a Companiei Naţionale de Asigurare în Medicină. Raportul va fi elaborat conform instrucţiunilor prezentate în anexa nr.6 la Regulament.

Anexa nr. 1 la Regulamentul privind mecanismul de includere/excludere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală

CERERE de solicitare a includerii unui medicament în Lista medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală

I. Date generale cu privire la medicament
1.Denumire comună internaţională
2.Denumire comercială
3. Forma farmaceutică
4. Doza
5. Concentraţia
6. Divizare
7. Cod ATC
8. Calea de administrare
9. Număr si data eliberării Certificatului de Înregistrare a Medicamentului în RM
10. Producătorul/Deţinătorul al Certificatului GMP
II. Indicaţia/indicaţiile terapeutice pentru care se solicită compensarea
III. Doza zilnica minima
IV. Doza zilnica maxima
V. Doza zilnica uzuala DDD
VI. Durata medie de tratament
VII. Protocolul Clinic National, ghiduri naționale/internaționale de tratament
VIII. Tipul medicamentului
1. DCI nou pentru compensare
2. DCI pentru extinderea indicațiilor
IX. Date despre preţul medicamentului
1. Preţul cu amănuntul pe ambalaj
2. Preţul cu amănuntul pe unitatea terapeutică
X. Datele despre comparator/comparatori
XI. Rezultatele evaluării relative a eficacităţii medicamentului față de Comparator/comparatori
1. Sursele de date şi autorii de rapoartelor medicale
2. Rezumatul studiilor prezentate, prin care se dovedește și se confirmă eficacitatea Medicamentului față de comparator
XII. Rezultatele evaluării relative a siguranței medicamentului față de Comparator/comparatori
1. Sursele de date şi autorii de rapoartelor medicale
2. Rezumatul studiilor prezentate, prin care se dovedește și se confirmă eficacitatea Medicamentului față de comparator
XIII. Numărul estimativ al pacienților per an (per DCI/DC)
XIV. Rezultatele analizei farmaco-economice*
XV. Statutul de compensare al Medicamentului in statele membre UE (confirmarea informației prin Link-uri web)
Lista țărilor europene și rata de compensare a DCI în țara respectivă:Link:
12.Deţinătorul Certificatului de Înregistrare a Medicamentului
Numele companiei
Persoana de contact
Adresa
Orașul
Țara
Telefon
E-mail

Anexa nr.2 la Regulamentul privind mecanismul de includere/excludere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală

GHID pentru efectuarea analizei impactului bugetar pentru includerea noilor medicamente în lista de medicamente compensate în Republica Moldova

1. Analiza impactului bugetar (în continuare – AIB) estimează schimbările aşteptate în ceea ce priveşte cheltuielile în sistemul ocrotirii sănătăţii, ca urmare a adoptării noilor tehnologii sau a introducerii acestora (Sullivan et al. 2014). AIB poate fi efectuată independent sau ca parte a unei evaluări economice comprehensive, acompaniată de o analiză a eficienţei costurilor. (Sullivan et al. 2014).

2. Prezenta instrucţiune este destinată, în primul rînd, solicitantului, care înaintează propuneri pentru includerea medicamentelor în lista celor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi are drept scop asigurarea coerenţei în ceea ce priveşte metodele aplicate. Instrucţiunea este un document tehnic pentru procesul de includere/excludere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Perspectiva analizei

3. AIB se efectuează din perspective sistemului naţional de sănătate. Adiţional, cota parte a contribuţiei pacientului pentru un curs de tratament în cazul unei situaţii de urgenţă, sau pentru un tratament de o lună de zile în cazul unei boli cronice, urmează a fi estimată separat şi etalonată în raport cu nivelul mediu al venitului salarial zilnic al diferitor servicii farmaceutice pe profit. în timp ce evaluarea unui scenariu se va efectua în baza cazului dat din perspectiva sistemului de sănătate, există posibilitatea prezentării unei analize a cazului din perspectivă socială.

Epidemiologia bolilor în Republica Moldova

4. Pentru Republica Moldova, este necesară prezentarea unei descrieri a epidemiologiei bolilor şi indicilor relevanţi (aşa ca: incidenţa, predominarea şi mortalitatea, dar informaţiile pot fi mult mai relevante, în funcţie de situaţie). De asemenea, trebuie pus în discuţie faptul dacă o anume condiţie medicală afectează disproporţionat anumite subgrupuri (de ex.: persoane de acelaşi sex, anumite grupuri de vîrstă sau grupuri socio-economice, anumite regiuni ale ţării etc.), iar indicii referitori la subgrupurile relevante urmează a fi prezentate, dacă sînt disponibile.

Sursa de date pentru analiza epidemiologiei bolilor este Centrul Naţional de Management în Sănătate.

Descrierea produsului medicamentos şi a cazului de tratament în Republica Moldova

5. Medicamentul, supus evaluării, trebuie descris (producător, autor/generic, grupul conform sistemului de clasificare anatomică, terapeutică şi chimică a medicamentelor ATC, mecanismul de acţiune), de asemenea, trebuie prezentate informaţiile privind indicaţiile autorizate, indicaţiile de tratament pentru care se solicită rambursarea, dar şi actuala practică a tratamentului în ţară pentru condiţia medicală în cauză.

Intervalul de timp necesar analizei

6. Plafonul de timp al analizei trebuie să fie raportat la perioada de finanţare a plătitorului. De obicei, sînt practicate/aplicate perioade de timp de la 1 la 5 ani, iar rezultatele sînt prezentate pentru fiecare perioadă de finanţare. Este important de a menţiona faptul că, în acest interval, e posibil să nu obţinem un, aşa zis, regim staţionar, în ceea ce priveşte numărul de pacienţi trataţi, care este relative stabil, ci doar modificările de ordin demografic, nu cele datorate creşterii numărului de pacienţi eligibili.

Populaţia-ţintă

7. În general, populaţia-ţintă este determinată de indicaţiile autorizate pentru produsul medicamentos, supus evaluării în Republica Moldova. Trebuie prezentate informaţiile referitoare la vîrsta şi sexul populaţiei ţintă. Grupurile mai mici ale populaţiei ţintă (de ex.: medicamente doar de linia a doua sau alte restricţii de acces) trebuie explorate ca parte a scenariului de analiză. De asemenea, este important de a lua în considerare absorbţia/asimilarea preconizată (inclusiv discrepanţa/nepotrivirea cu restricţiile privind rambursarea), iniţierea timpurie a tratamentului sau tratarea pacienţilor care, în trecut, ar fi rămas fără tratament, deoarece noul medicament este mult mai eficient şi mai sigur. Numărul populaţiei eligibile ca pacienţi nu este static, ba chiar se schimbă de-a lungul timpului. De exemplu, noua intervenţie poate încetini progresarea bolii şi reduce mortalitatea, prelungind astfel perioada necesară tratamentului.

Costuri

Costuri directe

8. Trebuie luate în considerare preţurile medicamentelor şi costurile de administrare ale acestora pentru sistemul naţional de sănătate. Preţurile medicamentelor trebuie să reflecte preţurile de rambursare ale CNAM (aşa ca: preţurile en detail, inclusiv TVA şi adaosurile diferenţiale pentru vînzarea cu amănuntul a medicamentelor compensate). În estimarea separată a coplăţii pentru pacienţi, vor fi luate în considerare adaosurile de vînzare cu amănuntul a medicamentelor necompensate. Orice acorduri în ceea ce priveşte preţurile (de exemplu: acorduri preţ-volum/cantitate), care au un impact asupra preţului plătit de cumpărător trebuie inclus în analiză. De asemenea, trebuie incluse costul oricărui diagnostic necesar, administrarea şi monitorizarea acestuia pentru pacient. Trebuie estimate şi incluse în analiză costurile aferente managementului efectelor secundare şi al complicaţiilor în cazul intervenţiilor curente şi a unui complex de noi intervenţii. În cazul în care diferite subgrupuri de pacienţi eligibili sunt susceptibili de costuri diferite, acest fapt trebuie luat în considerare la estimarea costurilor.

9. Se poate face o distincţie substanţială între medicamentele necesare pentru tratarea unei condiţii medicale acute versus o boală cronică, dar chiar în limitele acestor două grupuri, frecvenţa cu care un anume medicament este folosit şi durata tratamentului pot varia considerabil. Este necesar să fie prezentate informaţiile privind incidenţa tratamentului şi durata acestuia (durata recomandată a tratamentului pentru condiţii medicale acute şi durata preconizată a tratamentului pentru boli cronice, limitată de mortalitate).

Modificarea costurilor în timp

10. Este important de a lua în considerare modificările aşteptate în timp în ceea ce priveşte costurile. Acestea pot afecta un număr de parametri ai modelului inclusiv valoarea valutei, absorbţia unui nou medicament, introducerea sau acoperirea noilor medicamente, modificarea preţurilor medicamentelor, datorită competiţiei şi expirării patentului, mai multor indicaţii privind tratamentul, fiind aprobate pentru medicamentele aflate în etapa de investigaţie şi modificărilor în practicile de tratament. Toate acestea vor avea un impact asupra costurilor şi, deşi, pot fi predictibile, dovezile disponibile trebuie utilizate pentru a completa analiza cazurilor/scenariului.

Reduceri

11. În condiţiile practicii comune de actualizare a costurilor pe viitor, dar şi a rezultatelor analizei eficacităţii din punct de vedere a costurilor, aceasta nu este recomandată pentru AIB.

Costuri indirecte

12. Acestea includ impactul introducerii noului medicament necesare productivităţii, serviciilor sociale şi altor costuri neaferente sistemului de ocrotire a sănătăţii. De regulă, ultimele nu sunt incluse în AIB, din perspectiva finanţatorului, totuşi, există excepţii atunci cînd acestea pot fi luate în considerare (de ex.: într-un sistem bugetar de ocrotire a sănătăţii, modificările în ceea ce priveşte ratele de morbiditate şi mortalitate vor afecta totalul contribuţiilor la sistemul naţional de ocrotire a sănătăţii).

Impactul asupra altor costuri

13. Introducerea unui medicament nou poate cauza modificări în ceea ce priveşte simptomele, durata bolii, rezultatele şi rata progresului condiţiei aflate sub investigaţie. Aceste modificări vor declanşa, la rîndul lor, variaţii în practica serviciului de sănătate pentru o anumită condiţie medicală. În cazul în care sînt disponibile date ferme cu privire la atare modificări şi costurile acestora, şi dacă acestea au loc într-o perioadă de timp relevantă pentru finanţator, acestea vor fi luate în considerare ca parte a analizei asupra situaţiei.

Cost aditiv vs. cost total

14. Costul aditiv este diferenţa dintre costul opţiunilor de tratament cu un medicament nou şi costul actualelor opţiuni de tratament (de ex., în lipsa noului medicament).

Sursele de date preferenţiale

15. Preţurile de înregistrare ale medicamentelor de la Agenţia Medicamentului (AMED), plus un maxim de adaos comercial legal permis. Ratele evenimentelor trebuie să provină din eticheta produsului sau publicaţiile medicale revizuite.

Eficacitatea, eficienţa şi siguranţa

16. Date privind randamentul, eficacitatea şi siguranţa deja trebuia să fie furnizate în prezentarea de bază. În scopurile AIB, impactul scontat al randamentului, eficacităţii şi siguranţei asupra folosirii resurselor urmează a fi prezentat/descris (de ex.: medicamentele asociate cu mai puţine reacţii medicale adverse vor permite economisirea resurselor pentru sistemul de ocrotire a sănătăţii).

Modelul impactului bugetar

Opţiunile tratamentului curent/actual

17. Mai mult decît un singur medicament va fi disponibil pentru a trata o anume condiţie medicală, iar toate acestea, inclusiv utilizarea lor relativă în practica clinică trebuie inclusă în model. În cazul în care în practica medicală sînt folosite medicamente/ intervenţii „fără respectarea indicaţiilor”, acestea trebuie să fie luate în considerare. Odată cu identificarea tuturor opţiunilor de tratament disponibile, costurile diferite ale acestora şi frecvenţa utilizării lor trebuie incluse în model. De asemenea, trebuie incluse costul testelor de diagnostic folosite pentru identificarea pacienţilor eligibili şi frecvenţa utilizării acestora. Este important de a lua în considerare faptul că, adiţional, în absenţa unei noi intervenţii, actualele costuri ale posibilităţilor de tratament se pot schimba în timp.

Asimilarea/absorbţia preconizată a noului medicament

18. Introducerea unui nou medicament în Republica Moldova va aduce un plus la actualele opţiuni de tratament disponibile pentru o condiţie medicală supusă analizei şi e posibil să modifice utilizarea lor relativă. Într-o măsură mai mică, acesta, de asemenea este un caz care trebuie inclus în lista medicamentelor compensate a medicamentului respectiv, care este deja utilizat în ţară dar nu este rambursat. Dat fiind faptul că impactul includerii medicamentului supus evaluării în lista de rambursare, este necunoscut, este necesar de a lansa careva ipoteze. Totuşi, acestea din urmă trebuie să fie justificate, fiecare în parte, şi bazate, în măsura posibilităţii, pe dovezi disponibile (aşa ca: dovezi privind modificările în ceea ce priveşte consumul/utilizarea medicamentelor din aceeaşi clasă terapeutică ca urmare a includerii acestora în lista celor compensate). Ulterior, vor fi prezentate analize asupra diferitor scenarii.

19. Există trei tipuri de modificări ce pot surveni odată cu introducerea unui nou medicament. Primul este/se referă la substituire, ceea ce înseamnă că noul medicament înlocuieşte unul sau mai multe opţiuni de tratament curente. Al doilea este combinarea, ceea ce înseamnă că noul medicament este folosit adiţional tratamentului existent dar nu-l înlocuieşte. Cel de-al treilea este expansiunea, care presupune că noul medicament devine disponibil pentru o condiţie medicală pentru care nu exista un tratament aparte decît, în cel mai bun caz, un tratament de susţinere, sau dacă noul medicament este folosit pentru tratarea pacienţilor care nu ar fi putut beneficia de tratamentele actuale din cauza efectelor secundare, ineficientei acestora, intoleranţei la ele etc.

20. Au fost propuse două metode pentru identificarea numărului preconizat de cazuri de tratament al populaţiei (Mauskopf et al. 2007). Prima metodă constă într-o abordare pe verticală/de sus în jos, care estimează numărul anual al pacienţilor trataţi prin adăugarea cazurilor prevalente la cele accidentale, minus cazurile indivizilor care s-au recuperat sau a celor decedaţi şi, cu o ajustare a asimilării preconizate a noului medicament. Cea de-a doua este o abordare de jos în sus, care îşi propune să estimeze numărul pacienţilor aflaţi sub un alt gen de tratament care va fi înlocuit cu noul medicament existent, dar şi numărul pacienţilor care vor fi propuşi pentru tratamentul cu noul medicament.

Posibilele surse de dovezi

21. În cazul medicamentelor folosite deja dar necompensate (not covered): Modificările anterioare în ceea ce priveşte consumul de medicamente ca urmare a includerii acestora în lista de rambursare a medicamentului din acelaşi grup terapeutic. În cazul medicamentelor noi: asimilarea medicamentelor similare în ţară sau asimilarea medicamentului supus evaluării în alte ţări.

Incertitudine

22. Incertitudinea afectează ambii parametri (aşa ca: indivizii eligibili ca pacienţi, costurile) şi structura modelului (aşa ca: modificarea scontată în ceea ce priveşte intervenţia complexă în timp). Impactul parametrului incertitudine asupra rezultatelor trebuie testat printr-o analiză a sensibilităţii (analiză deterministă şi probabilistică a sensibilităţii). Ipotezele structurale (de ex.: modificarea tratamentului complex în timp) trebuie testate printr-o analiză a scenariului. Aceasta poate include de asemenea evaluarea impactului aderenţei la şi persistenţei tratamentului la cost şi rezultate.

Surse ale dovezilor

23. Parametrul incertitudinii trebuie obţinut fie de la plătitor/contribuabil, studii actualizate sau din consultări cu medicii.

Validare

24. Două nivele de validare sunt necesare a fi aplicate. Primul, o discuţie în cadrul Secretariatului, cu participarea experţilor (invitaţi) în domeniu, va evalua în mod critic preluarea structurală a modelului. Cel de-a doilea, modelul prezentat de către producător va fi verificat cu atenţie, iar parametrii de intrare utilizaţi, verificaţi, de asemenea, vor fi verificate formulele utilizate. În acest scop, trebuie prezentat un model al impactului bugetar într-o formă în întregime executabilă.

Raportare

Introducere

• Obiective

• Epidemiologie şi managementul bolii

• Impactul clinic

• Impactul economic

Design-ul studiului şi metodele acestuia

• Pacienţii

• Complexul de intervenţii

• Intervalul de timp necesar

• Perspectiva

• Descrierea cadrului analitic

• Date de intrare/introduce/relevante

• Sursele datelor

• Colectarea datelor

• Analiza

• Incertitudine

Rezultate

Concluzii şi limitări

Grafice şi cifre

• Figura cadrului analitic

• Tabelul ipotezelor

• Tabelul datelor relevante (inputs)

• Tabelul realizărilor/rezultatelor

• Prezentarea schematică a analizei incertitudinii

Apendice şi referinţe

Glosar

25. Analiza impactului asupra bugetului: o analiză a impactului asupra bugetului (BIA) estimează modificările scontate în ceea ce priveşte cheltuielile sistemului de ocrotire a sănătăţii ca urmare a adoptării unei noi tehnologii sau intervenţii (Sullivan et al. 2014).

26. Analiza sensibilităţii: Introducerea în listă a noilor medicamente presupune efectuarea mai multor analize asupra sensibilităţii la acestea. Mai mult ca atît, adesea există un grad de incertitudine în ceea ce priveşte modelul parametrilor de asimilare (de ex.: eficacitate, costuri). În scopul testării impactului diferitor ipoteze asupra rezultatelor, există mai multe metode de efectuare a analizelor asupra sensibilităţii, care pot fi încadrate în două grupuri principale, analiză deterministă a sensibilităţii (analiza unidirecţională şi bidirecţională sensibilităţii) şi cea probabilistică.

27. Listare/compensare: Includerea în lista de compensare a medicamentelor în asistenţa ambulatorie sau includerea în lista centralizată de achiziţii.

Referinţe

Authority, H.l. and Q., 2010. Linii directoare pentru Analiza Impactului Bugetar al Tehnologiilor în Sănătate din Irlanda (Guidelines for the Budget Impact Analysis of Health Technologies in Ireland), Disponibil pe: http://www.hiqa.ie/publications/guidelines-budget-impact-analysis-health-technologies-ireland.

Mauskopf, J. et al., 2007. Principiile practicilor pozitive pentru analiza impactului asupra bugetului (Principles of good practice for budget impact analysis): raportul Grupului operativ al ISPOR (Societatea internaţională pentru cercetări farmaco-economice şi rezultate) al bunelor practici de cercetare analiza impactului asupra bugetului. Value Health, 10(5), pp.336-47.

Sullivan, S. et al., 2014. Analiza Impactului asupra bugetului-principiile bunelor practici (Budget impact analysis-principles of good practice): raportul Grupului opertiv II al ISPOR 2012 privind Analiza impactului asupra bugetului, Value in health:-Jurnalul Societăţii internaţionale pentru cercetări farmaco-economice şi rezultate (the journal of the International Society for Pharmacoeconomics and Outcomes Research), 17(1), pp.5-14. Disponibil pe: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24438712 [Accessed April 3, 2015].

Anexa nr.3 la Regulamentul privind mecanismul de includere/excludere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală

Structura de bază a raportului tehnic de evaluare a medicamentului propus pentru includere în Listă

Date generale cu privire la medicament
Denumire comună internaţională
Denumire comercială
Forma farmaceutică
Doza
Divizare
Cod ATC
Deţinător al Certificatului de Înregistrare
Țara deținătorului
Calea de administrare
Posologia
Indicaţia/indicaţiile terapeutice pentru care se solicită compensarea
Date cu privire la comparator/comparatori identificat pentru medicamentul propus spre compensare
Tipul şi calitatea metodologică a documentaţiei depuse conform nivelului de evidenţă:
revizie sistematică +/- metaanaliză
studiu clinic randomizat dublu-orb
studiu clinic randomizat
studiu de cohortă
studiu caz-control
serii de cazuri
studii de cazuri individuale
opinii de experţi, editorial
Rezultatele evaluării eficacităţii comparative:
Determinarea beneficiilor clinice:
DCI a primit clasificarea ABT I
DCI a primit clasificarea II din partea HAS
DCI a primit clasificarea ABT III
DCI a primit clasificarea IV din partea HAS
Analiza medicamentului:
medicament fără alternativă curentă;
medicament cu alternativă curentă
Analiza evidențelor:
a) Rezultatele studiilor literaturii științifice;
b) Rezultatele studiilor clinice comparative;
5) Eficacitate non-inferioară a Medicamentului propus spre compensare faţă de comparator/comparatori activ(i) sau placebo, dovedită prin studii cu cel mai înalt nivel de evidenţă disponibil la momentul depunerii cererii de includere pe Lista de compensare
6) Eficacitate inferioară a Medicamentului propus spre compensare faţă de comparator/comparatori activ(i) sau placebo, dovedită prin studii cu cel mai înalt nivel de evidenţă disponibil la momentul depunerii cererii de includere pe Lista de compensare
Rezultatele evaluării siguranţei comparative:
1) Reacţii adverse mai scăzute Medicamentului propus spre compensare faţă de comparator/comparatori activ(i) sau placebo, dovedite prin studii cu cel mai înalt nivel de evidenţă disponibil la momentul depunerii cererii de includere pe Lista de compensate
2) Reacţii adverse similare/egale ale Medicamentului propus spre compensare faţă de comparator/comparatori activ(i) sau placebo, dovedită prin studii cu cel mai înalt nivel de evidenţă disponibil la momentul depunerii cererii de includere pe Lista de compensare
3) Reacţii adverse superioare ale Medicamentului propus spre compensare faţă de comparator/comparatori activ(i) sau placebo, dovedită prin studii cu cel mai înalt nivel de evidenţă disponibil la momentul depunerii cererii de includere pe Lista de compensare
Rezultatele evaluării economice, costul comparativ al tratamentului:
Numărul estimativ al pacienților per an
Rezultatele analizei impactului bugetar din perspectiva plătitorului:
1) DCI al Medicamentului propus spre compensare care generează mai mult de 5% economii faţă de comparator la bugetul anual pentru care se face evaluarea alocată medicamentelor per pacient
2) DCI al Medicamentului propus spre compensare cu impact bugetar neutru faţă de comparator (+/- 5% din bugetul anual pentru care se face evaluarea alocat medicamentelor per pacient)
3) DCI al Medicamentului propus spre compensare cu impact bugetar mai mare de 5% faţă de comparator din bugetul anual pentru care se face evaluarea alocat medicamentelor per pacient
Statutul de compensare al Medicamentului (Denumirea Comercială) in statele membre UE
1) DCI compensat în minim 14 din statele membre aleUE
2) DCI compensat în 8-13 state membre ale UE
3) DCI compensat în 3-7 state membre ale UE
4)DCI compensat în mai puțin de 3 state membre ale UE
Concluzii

Anexa nr.4 la Regulamentul privind mecanismul de includere/excludere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală

COMPONENŢA grupului de consultanţi a Consiliului pentru medicamente compensate

Nr.
d/o
Funcţia
1.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în medicină de familie
2.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în pediatrie
3.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în cardiologie
4.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în endocrinologie
5.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în psihiatrie
6.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în neurologie
7.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în oncologie
8.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în dermatovenerologie
9.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în gastroenterologie
10.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în hepatologie
11.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în obstetrică şi ginecologie
12.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în oftalmologie
13.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în reumatologie
14.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în nefrologie
15.reprezentantul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii în urologie

anexa nr.5

Anexa nr.6 la Regulamentul privind mecanismul de includere/excludere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală

INSTRUCŢIUNI de elaborare a raportului cu privire la accesul populaţiei la medicamente compensate

1. Metodologia de calcul al accesului populaţiei la medicamente compensate, presupune determinarea accesibilităţii economice şi fizice a medicamentelor incluse în lista de compensare pentru anul precedent, precum şi disponibilitatea produselor compensate în cadrul farmaciilor comunitare contractate de CNAM în Republica Moldova.

2. Accesibilitatea economică va fi determinată în baza:

a) Mediana preţului pentru fiecare Denumire Comună Internaţională (DCI) la diferită concentraţie şi formă farmaceutică eliberată din farmaciile contractate de către CNAM în baza coplăţii pacientului.

b) Salariul zilnic: se va determina salariul minim zilnic al unui lucrător necalificat din sfera bugetară şi salariul zilnic mediu pe economie, pentru anul precedent.

c) Durata curei de tratament: pentru fiecare DCI va fi determinată durata tratamentului, pentru medicamentele indicate în maladii cronice, conform recomandărilor, ea constituie 30 de zile; pentru medicamentele utilizate în maladii acute în mediu se va utiliza durata de 10-14 zile în funcţie de medicament şi indicaţie terapeutică.

d) Numărul de unităţi pentru tratament: se vor analiza ghidurile şi protocoalele clinice standardizate de tratament, din care se vor extrage datele cu privire la doză şi numărul de unităţi necesare de a fi administrate pe zi.

e) Preţul medianic pentru tratament va fi constituit din numărul de unităţi pentru tratament/zi, mediana preţului medicamentului şi durata curei de tratament.

f) Zile din salariu necesare pentru achitarea tratamentului se va calcula ca raport al preţului medianic pentru tratament şi salariul zilnic.

g) Impactul compensării asupra accesibilităţii economice se va calcula ca diferenţa dintre preţul medianic pentru tratament şi preţul medianic pentru tratament în baza coplăţii pacientului.

3. Se consideră disponibil tratamentul, costul căruia constituie 1 sau mai puţin de 1 din salariul zilnic.

4. Accesibilitatea fizică va fi calculată în baza colectării rapoartelor semestriale din cadrul farmaciilor contractate. Raportul va cuprinde prezenţa fizică nemijlocită a medicamentului din lista de medicamente compensate în ziua îndeplinirii raportului. Ca rezultat al acestor rapoarte va fi calculat coeficientul integrat al disponibilităţii medicamentelor compensate (Cd) al asortimentului pentru o anumită perioadă de timp conform formulei:

unde:

O1…On – numărul de medicamente absente la momentul verificării;

n – numărul de verificări;

a – numărul de medicamente incluse în lista de medicamente compensate pe perioada evaluării.

5. Pentru estimarea accesului populaţiei la medicamente compensate prin intermediul farmaciei comunitare, se va determina numărul de populaţie ce revine la o farmacie contractată de CNAM pentru fiecare raion al RM, concomitent se va calcula ponderea mediului rural vs mediul urban.

6. Pentru evaluarea cotei de populaţie ce este acoperită cu medicamente compensate, se va calcula consumul de medicamente în Doze zilnice definite (DDD) pentru fiecare categorie: tratamentul maladiilor cardiovasculare; tratamentul maladiilor tractului digestiv; tratamentul bolilor endocrine; tratamentul astmului bronşic; tratamentul diabetului zaharat etc. Aceste date vor fi extrapolate la prevalenţa maladiei. Consumul de medicamente, va fi prezentat ca numărul de DDD/1000 populaţie/zi.

7. Datele cu privire la vînzările medicamentelor prezentate sub formă de DDD/1000 populaţie/zi oferă o estimare aproximativă a cotei de populaţie într-o zonă definită trataţi zilnic cu anumite medicamente. De exemplu, numărul de 10DDD/1000 populaţie/zi, indică că 1% din populaţia în mediu administrează un asemenea tratament zilnic. Utilizarea medicamentului, exprimată în DDD/1000 populaţie/zi, poate fi obţinut prin calcularea consumului total de medicament pentru o anumită perioadă (de exemplu an), şi raportarea lui la DDD, înmulţit la numărul de populaţie şi numărul de zile în această perioadă.

8. Colectarea şi publicarea datelor cu privire la consumul de medicamente, este un element esenţial în cadrul procesului de îmbunătăţire a prescrierii, eliberării şi utilizării raţionale a medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Anexa nr. 4 la ordinul MS și CNAM nr. 600/320-A din 24.07.2015

Metodologia de calcul a sumelor fixe compensate pentru medicamentele selectate pentru a fi incluse în Lista medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală

1. Pentru medicamentele propuse a fi incluse în Listă se verifică:

1) înregistrarea acestora în Republica Moldova după Denumirea Comună Internaţională (DCI), doza şi forma farmaceutică solicitată;

2) dacă sînt fabricate conform Regulilor de Bună Practică de Fabricaţie (Good Manufacturing Practices – GMP) şi înregistrate de Agenţia Europeană a Medicamentelor (European Medicines Agency – EMA) sau în una din ţările Spaţiului Economic European (Comisia Europeană) sau Elveţia, SUA, Canada, Japonia, Australia.

2. Se selectează toate denumirile comerciale (DC) înregistrate în Republica Moldova conform Nomenclatorului de stat de medicamente curent, care corespund criteriilor specificate în subpunctul 2) la punctul 1 al Metodologiei şi se perfectează lista pentru colectarea preţurilor.

3. Preţurile cu amănuntul, inclusiv TVA, se colectează de la un număr reprezentativ de farmacii (50), plătitoare de TVA, pentru toate DC-le prezente pe piaţă la momentul colectării şi pentru toate tipurile de ambalaj.

4. În baza informaţiei colectate despre preţul cu amănuntul, se selectează preţul minim, maxim şi se calculează mediana.

5. Ulterior, se va calcula costul mediu cu amănuntul pentru o unitate de măsură în dependenţă de doză – mediana*, indiferent de forma farmaceutică, divizare şi denumirea comercială.

6. Din preţul mediu cu amănuntul se calculează valoarea sumei compensate, conform ratei de compensare stabilite de Ministerul Sănătăţii.

7. Din suma fixă compensată se extrage TVA 8%. Se va prezenta concomitent suma fixă compensată cu TVA şi fără TVA.

*mediana - reprezintă valoarea ce divizează în două şirul ordonat de date. Astfel, jumătate din valorile variabile sunt mai mari decît mediana şi altă jumătate sunt mai mici. Dacă setul de date conţine un număr par de valori, mediana este media valorilor de mijloc.

Exemplul de calcul:

Se consideră listă şirul: 1,2,3,2,3,2,4.......

Prin ordonare lista se transformă în (1,2,2 (2), 3,3,4).

Mediana reprezintă valoarea din mijlocul listei.... „2”