Articolul 11. Accesul la testare
(1) Cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini şi apatrizilor care au domiciliul sau se află temporar pe teritoriul Republicii Moldova li se asigură dreptul la examen medical gratuit (inclusiv anonim) în scopul depistării precoce a virusului HIV şi a maladiei SIDA.
(2) Testarea la marcherii HIV se efectuează, la adresarea persoanelor, conform regulilor de examinare şi supraveghere medicală elaborate şi aprobate de Ministerul Sănătăţii în corespundere cu prezenta lege.
Articolul 12. Laboratoarele şi centrele de consiliere şi testare
(1) Prestarea serviciilor de consiliere pre- şi posttestare se efectuează în instituţiile medico-sanitare publice şi private abilitate şi acreditate, precum şi în cadrul serviciilor de sănătate pentru tineret acreditate în modul stabilit de lege. Consilierii trebuie să posede un nivel de competenţă adecvat standardelor stabilite de Ministerul Sănătăţii.
(2) Testarea sîngelui la marcherii HIV se efectuează în laboratoarele instituţiilor medico-sanitare publice şi în cele ale centrelor de medicină preventivă ale Ministerului Sănătăţii acreditate în modul stabilit de lege.
Articolul 13. Consimţămîntul pentru testarea la marcherii HIV
(1) Testarea la marcherii HIV se face doar în baza consimţămîntului scris, benevol şi informat, al persoanei.
(2) În cazul unui minor, consimţămîntul scris, benevol, pentru testare la marcherii HIV urmează a fi exprimat atît de minor, cît şi de reprezentantul legal al acestuia. În cazul în care este imposibil de a obţine consimţămîntul reprezentantului legal al minorului şi dacă efectuarea testării este necesară pentru minor, este suficient consimţămîntul scris, benevol, al acestuia din urmă.
(3) În cazul unei persoane cu retard mintal, pentru efectuarea testării la marcherii HIV este necesar consimţămîntul scris al acesteia.
(4) În cazul unei persoane lipsite de discernămînt internate într-o instituţie medicală specializată, responsabil de luarea deciziei privind testarea la marcherii HIV este reprezentantul ei legal.
Articolul 14. Confidenţialitatea
(1) Dreptul la confidenţialitate al persoanei care solicită testarea la marcherii HIV sau al celei diagnosticate cu HIV este garantat.
(2) Rezultatul testului HIV este confidenţial şi poate fi eliberat numai următoarelor persoane:
a) persoanei testate;
b) părintelui sau tutorelui minorului testat;
c) reprezentantului legal al persoanei lipsite de discernămînt;
d) conducătorului instituţiei medico-sanitare la care a fost colectată proba de sînge;
e) conducătorului instituţiei medico-sanitare publice de la locul de trai al persoanei testate (medicului de familie);
f) judecătorului care a emis hotărîrea de testare obligatorie în condiţiile art.15.
(3) Persoanele cu statusul HIV pozitiv stabilit sînt avizate în scris de către instituţia medico-sanitară asupra necesităţii respectării regulilor de prevenire a răspîndirii infecţiei HIV/SIDA, precum şi asupra răspunderii penale pentru punerea intenţionată în pericol de contaminare a altei persoane sau pentru infectarea intenţionată a acesteia.
(4) Orice persoană HIV pozitivă este obligată să comunice statusul său soţului (soţiei) sau partenerului.
(5) Personalul medical poate iniţia notificarea soţului (soţiei) sau partenerului de statusul HIV pozitiv al pacientului doar după examinarea circumstanţelor fiecărui caz în parte, prin prisma eticii medicale şi a confidenţialităţii, dacă:
a) persoana HIV pozitivă a beneficiat de consilierea cuvenită;
b) consilierea oferită persoanei HIV pozitive nu a avut drept rezultat schimbări comportamentale pozitive în direcţia reducerii pericolului de infectare;
c) persoana HIV pozitivă a refuzat să-şi comunice statusul său soţului (soţiei) sau partenerului sau să-şi dea acordul la notificarea respectivă;
d) există un pericol real de transmitere a infecţiei HIV;
e) a expirat termenul rezonabil oferit persoanei HIV pozitive, anunţate în prealabil, pentru a-şi comunica statusul său.
(6) Personalul medical şi alte persoane care, în virtutea obligaţiilor de serviciu, deţin informaţii privind rezultatele examenelor medicale în ce priveşte infecţia HIV (maladia SIDA) sînt obligate să păstreze secretul acestor informaţii. Pentru divulgarea lor, ei sînt traşi la răspundere administrativă în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul 15. Interzicerea testării obligatorii la marcherii HIV
(1) Testarea obligatorie la marcherii HIV ca precondiţie pentru angajare, călătorii, acces la servicii medicale, admitere într-o instituţie de învăţămînt este interzisă, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Sînt interzise toate formele de testare ascunsă.
(2) Testarea la marcherii HIV este obligatorie:
a) la donarea sîngelui, lichidelor, ţesuturilor şi organelor;
b) în baza hotărîrii instanţei de judecată, în cazuri de viol şi punere intenţionată în pericol de infectare a altei persoane, atunci cînd acuzatul nu îşi dă consimţămîntul la testare după consilierea cuvenită.
Articolul 16. Testarea de santinelă
(1) Testarea de santinelă este testarea la marcherii HIV a probelor de sînge colectate în alte scopuri legitime sau nemijlocit de la persoane aparţinînd unor grupuri specifice, cum ar fi femeile însărcinate, utilizatorii de droguri intravenoase, deţinuţii, pentru identificarea tendinţelor procesului epidemic al infecţiei HIV asociat cu anumite comportamente sau practici de risc.
(2) Înainte de testare, orice informaţie care permite identificarea persoanei testate va fi exclusă. Autorităţile medicale vor fi informate doar despre numărul de cazuri cu HIV, fără notificarea acestora.