cu privire la contestația nr. CEC-10APN/1 din 27 februarie 2020 a Partidului Politic „Șor”

HOTĂRÂRE nr. 3792 din 04.03.2020 · COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ · publicat 27.03.2020
pe legis.md
Trimiteri: 41 legate · 4 nerezolvate · 1 fără țintă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (4)
  • pct. 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 52 alin. (9) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 2.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Anexa nr. 31 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (1)
  • Anexei nr. 31 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.

La 27 februarie 2020, Partidul Politic „Șor” a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație, înregistrată sub nr. CEC-10APN/1, referitoare la presupuse abateri de la prevederile legale în activitatea de finanțare a campaniei electorale a Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (în continuare – PSRM) pentru alegerile parlamentare noi din data de 15 martie 2020 în circumscripția uninominală nr. 38, municipiul Hâncești, prin care solicită:

1. Examinarea acesteia.

2. Verificarea fluxului financiar de pe contul PSRM, contul grupului de inițiativă înregistrat în susținerea domnului Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea PSRM și de pe contul cu mențiunea „Fond electoral” al acestuia.

3. Înaintarea unei solicitări Curții de Apel Chișinău privind anularea înregistrării domnului Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea PSRM.

4. Aplicarea față de concurentul electoral PSRM a sancțiunii sub forma lipsirii de alocații de la bugetul de stat pe un termen de un an.

5. Sesizarea organelor competente în vederea atragerii persoanelor vinovate la răspundere.

În motivarea contestației, autorul susține că, la data de 26 februarie 2020, domnul Iurie Rotaru, primar al comunei Onești, municipiul Hâncești, a pus la dispoziția domnului Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea PSRM, Casa de Cultură a comunei Onești. În timpul orelor de muncă, domnul Iurie Rotaru, primar al comunei Onești, împreună că domnul Ștefan Gațcan și cu domnul Grigore Novac, deputat din partea PSRM, au făcut agitație electorală în incinta unui bun din domeniul public al administrației publice locale.

Mai mult, locuitorilor comunei Onești le-au fost distribuite concomitent ziarul „Socialiștii” și anunțuri care conțineau mulțumiri anticipate adresate domnului Iurie Rotaru.

După cum afirmă contestatarul, Casa de Cultură a comunei Onești a fost folosită fără a fi achitată plata pentru chiria spațiului și în lipsa contractelor de locațiune, fiind astfel încălcate prevederile art. 52 din Codul electoral, potrivit căruia: „Candidații nu pot folosi mijloacele și bunurile publice (resursele administrative) în campaniile electorale, iar autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali”.

De asemenea, în contestație se mai arată că PSRM, având statut de concurent electoral, a creat, în incinta Centrului Medicilor de Familie din comuna Onești un centru medical improvizat, unde s-au acordat servicii de asistență medicală gratuită locuitorilor comunei, ceea ce constituie, în opinia contestatarului, „mită electorală”, făcându-se referire la art. 1811 din Codul penal al Republicii Moldova.

Astfel, potrivit declarației de avere și interese personale depuse la Consiliul electoral al circumscripției electorale uninominale nr. 38, domnul Ștefan Gațcan ar fi obținut un venit în mărime de 245,169 de lei de la locul său de muncă S.R.L. „Extramed”, iar potrivit listei de prețuri (publicate pe portalul http://extramed.md/tarife/), o consultație costă minim 100 de lei, iar o ecografie – de la 200 de lei. În acest context, autorul contestației conchide ca fiind necesară verificarea sub toate aspectele a actelor financiare ale PSRM, deoarece partidul ar fi acoperit cheltuielile pentru serviciile medicale acordate pacienților.

Prin referința înregistrată la Comisia Electorală Centrală cu nr. CEC-10APN/1/R din 2 martie 2020, reprezentantul cu drept de vot consultativ al PSRM la CEC, domnul Nicolae Fomov, califică contestația ca neîntemeiată și solicită respingerea acesteia. În motivarea solicitării, domnul Nicolae Fomov relevă următoarele.

Argumentul contestatarului potrivit căruia Casa de Cultură din comuna Onești a fost folosită fără să fie achitată plata pentru chiria spațiului și în lipsa contractelor de locațiune, fiind astfel încălcate prevederile art. 52 din Codul electoral, este unul declarativ. În acest sens, autorul referinței menționează că PSRM a depus o cerere prin care s-a solicitat acordarea sălii din incinta Casei de Cultură pentru ziua de 26 februarie 2020, iar ulterior a fost întocmit contractul de comodat, ținând cont de pct. 3 din Dispoziția primarului comunei Onești nr. 6 din 3 februarie 2020, potrivit căruia „Se oferă loc pentru desfășurarea întrunirilor cu alegătorii sala cu scaune din Casa de cultură Onești”.

Mai mult, în viziunea autorului referinței, obligația de a asigura concurenților electorali un minim de localuri pentru desfășurarea întâlnirilor cu alegătorii presupune ca acest serviciu să fie cu titlu gratuit pentru toți solicitanții.

Prin urmare, potrivit autorului referinței, contestatarul a interpretat eronat prevederile art. 52 din Codul electoral. În opinia sa, utilizarea bunurilor publice este permisă pe bază de contract, în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali, iar contestatarul nu menționează și nici nu probează faptul că PSRM ar fi fost favorizat la acordarea spațiului Casei de Cultură din comuna Onești, ori concurentului electoral Partidul Politic „Șor” i-ar fi fost refuzată utilizarea acestui bun.

Cu referire la pretinse acțiuni de corupere a alegătorilor, autorul referinței menționează că argumentele în acest sens sunt neîntemeiate, deoarece contestatarul nu a ținut cont de faptul că domnul Ștefan Gațan, pe lângă faptul că este candidat la o funcție electivă, este și medic de profesie, respectiv nu-i este interzisă consultarea populației în domeniul în care activează.

În context, chiar din materialul video publicat de contestatar rezultă că domnul Ștefan Gațcan delimitează clar activitatea de agitație electorală și activitatea profesională, în cadrul consultării nu se efectuează agitație electorală. Mai mult, din imaginile prezentate nu se observă vreun material de agitație electorală și nici unul din intervievați nu a confirmat faptul că ar fi fost îndemnați să voteze pentru un candidat sau altul.

În acest sens, autorul referinței citează definiția legală a noțiunii de agitație electorală prevăzută de art. 1 din Codul electoral, și anume: „agitația electorală – acțiuni de pregătire și difuzare a informației, care au scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau pentru alți concurenți electorali”. Prin urmare, acesta observă că prin prisma componenței de infracțiune prevăzute la art. 1811 din Codul penal, lipsește scopul: „determinarea alegătorilor să-și exercite dreptul electoral”.

Examinând argumentele invocate de părți, precum și probele prezentate, Comisia constată următoarele.

Potrivit art. 71 alin. (6) din Codul electoral, contestațiile privind finanțarea campaniilor electorale se adresează Comisiei Electorale Centrale, în cazul concurenților electorali în alegerile parlamentare și prezidențiale, sau consiliilor electorale de circumscripție, în cazul candidaților independenți în alegerile locale. Examinarea contestațiilor privind finanțarea campaniilor electorale ale partidelor politice nu se supune termenelor de prescripție prevăzute de art. 72 – 74 din Codul electoral.

Așadar, cu referire la pretinsa încălcare a legislației electorale privind utilizarea de către concurentul electoral PSRM a resurselor administrative în campania electorală (în speță Casa de Cultură a comunei Onești) fără a fi achitată plata pentru chiria spațiului și în lipsa unui contract de locațiune, Comisia reține prevederile art. 52 alin. (7) din Codul electoral, potrivit cărora „candidații nu pot folosi mijloace și bunuri publice (resurse administrative) în campaniile electorale, iar autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali”.

Totuși, Comisia în acest sens menționează că folosirea de către PSRM în campania electorală a Casei de Cultură a comunei Onești, municipiul Hâncești, în vederea desfășurării unei întâlniri cu alegătorii, urmează a fi examinată prin prisma prevederilor art. 52 alin. (9) din același cod, potrivit cărora „autoritățile administrației publice locale sunt obligate ca, în termen de 3 zile de la data începerii perioadei electorale, să stabilească și să garanteze un minim de locuri speciale de afișaj electoral, un minim de localuri pentru desfășurarea întâlnirilor cu alegătorii. Deciziile (dispozițiile) respective sunt afișate imediat la sediul acestor autorități și sunt aduse la cunoștința subiecților interesați prin intermediul mijloacelor de informare în masă, al altor mijloace de comunicare disponibile”.

În acest sens, partea ale cărei acțiuni se contestă a prezentat Comisiei în calitate de probe în copie:

- dispoziția primarului comunei Onești nr. 6 din 3 februarie 2020 „Cu privire la stabilirea locului de afișaj electoral și locul pentru desfășurarea întrunirilor cu concurenții electorali”, prin care sala din Casa de Cultură a comunei Onești a fost acordată concurenților electorali în calitate de loc pentru desfășurarea întrunirilor cu alegătorii;

- cererea PSRM, înregistrată la Primăria comunei Onești sub nr. 12 din 26 februarie 2020, prin care se solicită asigurarea accesului în Casa de Cultură cu ocazia desfășurării unei întruniri cu alegătorii;

- contractul de comodat nr. 1 din 26 februarie 2020 încheiat între Primăria comunei Onești (comodant) și PSRM (comodatar). Potrivit pct. 2.1. și 2.2. din contractul respectiv, comodantul acordă comodatarului în folosință sala din Casa de Cultură din comuna Onești pentru data de 26 februarie 2020, în intervalul orelor 13:00 – 14:00, pentru întrunirea cu locuitorii comunei. Comodatul se oferă cu titlu gratuit.

Ținând cont de înscrisurile prezentate Comisiei, se atestă faptul că acțiunile concurentului electoral PSRM nu contravin art. 52 alin. (9) din Codul electoral, în același timp autorul contestației nu prezintă probe care ar demonstra că s-ar fi aflat în condiții de inegalitate față de alți solicitanți sau i s-ar fi refuzat folosirea Casei de Cultură a comunei Onești pentru organizarea evenimentelor electorale.

Mai mult ca atât, folosirea sălii Casei de Cultură a comunei Onești a fost reflectată în Raportul privind veniturile și cheltuielile din campania electorală a alegerilor parlamentare noi din 15 martie 2020 a concurentului electoral PSRM (săptămâna a III-a), înregistrat la Comisie sub nr. CEC-04/55 din 28 februarie 2020 (link: https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/parties_financial_reports/APN%2015.03.2020/PSRM%20sapt_3.pdf).

În context, potrivit pct. 15 din Regulamentul privind finanțarea campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3352/2015, cu modificările ulterioare (regulament aplicabil pentru alegerile parlamentare noi, până la expirarea mandatului Parlamentului de legislatura a X-a), „Împreună cu raportul financiar, concurentul electoral prezintă și lista donațiilor în mărfuri, obiecte, lucrări sau servicii pentru perioada de raportare respectivă, conform Anexei nr. 31”.

Astfel, Comisia constată că în Anexa nr. 31 concurentul electoral PSRM a reflectat (la poziția nr. 1) serviciul de folosire a sălii Casei de Cultură a comunei Onești în baza contractului de comodat nr. 1 din 26 februarie 2020.

Cu referire la pretinsele acțiuni de corupere a alegătorilor, Comisia relevă următoarele.

În conformitate cu art. 76 alin. (2) din Codul electoral, „președinții organelor electorale și alte persoane cu funcție de răspundere sunt obligați să informeze, cel târziu a doua zi lucrătoare din momentul constatării, organele procuraturii sau organele afacerilor interne despre acțiunile ce conțin elemente constitutive ale unei infracțiuni privind finanțarea campaniilor electorale”.

Astfel, prin adresa nr. CEC-8/1994 din 28 februarie 2020, Comisia a transmis Inspectoratului de Poliție Hâncești și Inspectoratului General al Poliției contestația Partidului Politic „Șor”, menționând despre acțiunile domnului Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat din partea PSRM, care ar fi acordat servicii de asistență medicală gratuită mai multor locuitori ai comunei Onești într-un centru medical improvizat.

În context, Comisia a solicitat organelor poliției să stabilească dacă, prin acțiunile în cauză, persoanele care au beneficiat de asistență medicală gratuită au fost îndemnate să voteze pentru un anumit concurent electoral, a fost sau nu abordat subiectul alegerilor parlamentare noi din 15 martie curent și dacă prestarea serviciilor medicale a fost sau nu condiționată de preferințele politice ale pacienților.

Prin adresa nr. 34/36-1974 din 2 martie 2020, înregistrată la Comisie cu nr. CEC-7/7324, Inspectoratul de Poliție Hâncești a remis Comisiei materialele acumulate în baza contestației Partidului Politic „Șor” (procese-verbale privind actele de constatare), potrivit cărora toate persoanele interogate au menționat că în cadrul consultației medicale acordate de domnul Ștefan Gațcan acțiuni de agitație electorală nu au avut loc, iar consultația a fost prestată cu titlu gratuit.

Ulterior, prin adresa nr. 34/36-2080 din 3 martie 2020, înregistrată la Comisie cu nr. CEC-7/7346 din 4 martie 2020, Inspectoratul de Poliție Hâncești a remis Comisiei Încheierea despre rezultatul verificării materialului pe informația înregistrată în Registrul nr. 2 de evidență a informațiilor, prin care s-a constatat că în cazul examinat lipsesc elementele și semnele constitutive ale vreunei infracțiuni sau contravenții.

Cu toate acestea, Comisia reține prevederile art. 2701 din Codul de procedură penală, conform căruia exercitarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 1811 din Codul penal (coruperea alegătorilor) este de competența Procuraturii Anticorupție, motive pentru care contestația Partidului Politic „Șor”, actele prezentate de acesta în susținerea contestației, precum și actele întocmite de IP Hâncești, în partea ce ține de posibila infracțiune de corupere a alegătorilor, vor fi transmise, conform competenței, Procuraturii Anticorupție care urmează să decidă asupra faptei în cadrul unui proces penal.

În același timp, ținând cont de normele sus-menționate, Comisia conchide că autorul contestației nu a prezentat probe care să demonstreze încălcarea de către concurentul electoral PSRM sau de către domnul Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat desemnat de PSRM, a legislației prin acțiuni de utilizare abuzivă a resurselor administrative sau că s-a încălcat legislația privind finanțarea campaniei electorale, motiv pentru care contestația urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, în această privință, întrucât potrivit pct. 26 lit. b) din Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3353 din 20 iulie 2010, cu modificările ulterioare, organul electoral, după examinarea contestației, este în drept să respingă contestația ca fiind neîntemeiată, din lipsă de probe.

Din același raționament, se resping și solicitările contestatarului de a înainta o solicitare Curții de Apel Chișinău privind anularea înregistrării domnului Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea PSRM și aplicarea față de concurentul electoral PSRM a sancțiunii sub forma lipsirii de alocații de la bugetul de stat pe un termen de un an, întrucât nu a fost prezentată nici o probă care să demonstreze existența vreunui temei pentru anularea înregistrării concurentului electoral sau aplicarea sancțiunii pretinse.

Pentru motivele arătate și în temeiul art. 18 alin. (2) și (5), art. 22 alin. (2) lit. e), art. 71 alin. (1) și (6) din Codul electoral nr. 1381/1997 și pct. 26 lit. b) din Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3353 din 20 iulie 2010, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ș t e:

1. Se respinge ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10APN/1 din 27 februarie 2020 a Partidului Politic „Șor” în partea referitoare la finanțarea campaniilor electorale și utilizarea abuzivă a resurselor administrative de către concurentul electoral PSRM și candidatul Ștefan Gațcan.

2. Se remite Procuraturii Anticorupție contestația nr. CEC-10APN/1 din 27 februarie 2020 a Partidului Politic „Șor” în partea referitoare la posibila existență a infracțiunii de corupere a alegătorilor comise de concurentul electoral PSRM și candidatul Ștefan Gațcan, precum și toate actele acumulate în procesul de investigare.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și poate fi contestată în decurs de 3 zile calendaristice de la data adoptării, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău (adresa: mun. Chișinău, str. Teilor, nr. 4).

PREȘEDINTELE

COMISIEI ELECTORALE CENTRALE Dorin CIMIL

SECRETARUL

COMISIEI ELECTORALE CENTRALE Maxim LEBEDINSCHI

Nr. 3792. Chișinău, 4 martie 2020.