În scopul imunoprofilaxiei maladiilor contagioase, în conformitate cu Legea Republicii Moldova nr.1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei şi cu obiectivele Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Guvernul Republicii Moldova hotărăşte:
2. Pentru organizarea şi realizarea la nivel republican a Programului Naţional de Imunizări, Ministerul Sănătăţii:
va asigura aprovizionarea instituţiilor sanitare cu vaccinuri eficiente, conforme cu standardele mondiale de calitate, înfiinţînd în acest scop în cadrul Centrului Republican de Igienă şi Epidemiologie o secţie specială;
va desfăşura cercetări şi studii ştiinţifico-teoretice şi cu aplicarea practică, rezultatele cărora vor fi puse în dezbateri la diverse conferinţe şi simpozioane pe problemele imunoprofilaxiei, inclusiv la nivel internaţional;
va colabora cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alte organisme statle şi publice internaţionale în vederea realizării Programului Naţional de Imunizări în baza acordurilor şi contractelor bilaterale şi multilaterale;
va examina anual executarea în termen a obiectivelor Programului Naţional de Imunizări şi va face corectivele necesare, informînd Guvernul în modul stabilit.
3. Ministerul Finanţelor va prevedea anual, începînd cu anul 1995, în bugetul republican la capitolul "Ocrotirea sănătăţii" sursele necesare pentru finanţarea adecvată a acţiunilor Programului Naţional de Imunizări.
4. Organele autoadministării locale:
vor elabora şi vor aproba în termen de 2 luni măsurile ce le revin în realizarea Programului Naţional de Imunizări, precizînd sursele de asigurare financiară şi materială a instituţiilor sanitare autorizate să le deruleze;
vor crea condiţii optime de păstrare şi utilizare a vaccinurilor.
5. Compania de Stat "Teleradio-Moldova", agenţiile şi organele de presă vor familiariza pe larg publicul cu avantajele şi eficienţa medicală, economică şi socială a imunoprofilaxiei maladiilor contagioase în vederea antrenării lui în susţinerea acestor acţiuni.
Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.574 din 3 august 1994
PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI I. Principii generale
Prin imunizarea sistematică a populaţiei se realizează o scădere substanţială a morbidităţii, mortalităţii şi invalidităţii survenite în urma bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinare, precum şi a pierderilor economice cauzate de aceste boli. În ultimii 10-12 ani morbiditatea prin difterie şi tetanos s-a redus faţă de perioada prevaccinală cu 99%, prin rujeolă - cu 85%, prin poliomielită şi tuse convulsivă - cu 95-97%.
Programul Naţional de Imunizări marchează o nouă etapă în organizarea, desfăşurarea, perfecţionarea supravegherii şi dirijarea prevenirii bolilor prin vaccinări, care se vor efectua conform Legii Republicii Moldova din 16 iunie 1993 nr.1513-XII privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei. El corespunde Programului Extins de Vaccinări al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S), acceptat de Adunarea Mondială a Sănătăţii, Fondul Naţiunilor Unite pentru copii (U.N.I.C.E.F.), Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Consfătuirea mondială la nivel înalt pe problemele ocrotirii sănătăţii copiilor şi profilaxiei bolilor transmisibile, prevenibile prin vaccinări, şi reflectă politica statului în acest domeniu, politica ce garantează copiilor şi tuturor cetăţenilor ţării acordarea asistenţei de imunizare gratuită cu vaccinuri, calitatea cărora va corespunde standardelor mondiale şi cerinţelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Scopul Programului Naţional de Imunizări este ca, începînd cu anul 2000, să se obţină eradicarea, eliminarea sau reducerea cazurilor de boli infecţioase şi deceselor din cauza lor, prin acoperirea vaccinală la nivel naţional, începînd cu anul 1995, a 95-98% din populaţia de vîrstele respective, prin modernizarea întregii infrastructuri a serviciului de imunizări, precum şi prin supravegherea epidemiologică sistematică şi minuţioasă a acestor maladii.
II. Boli prevenibile prin vaccinare sistematică
Poliomielita
a) Situaţia epidemiologică
Morbiditatea prin poliomielită a scăzut faţă de era prevaccinală cu 95%. Actualmente se înregistrează cazuri sporadice de poliomielită vaccinasociată sau indeterminată.
b) Obiectiv de morbiditate
Pînă în anul 1997, ipotetic chiar mai înainte, în Republica Moldova va fi eradicată poliomielita indigenă, cauzată de tulpinile sălbatice.
c) Sarcini operative
Începînd cu anul 1995 la nivel naţional se va atinge o acoperire vaccinală cu 3 doze vaccin poliomielitic (VPO) a copiilor pînă la vîrsta de un an de minimum 98%.
Difteria
a) Situaţia epidemiologică
Morbiditatea prin difterie s-a micşorat faţă de era prevaccinală cu 99%. Din 1991, sub influenţa epidemiilor de difterie din Rusia şi Ucraina, situaţia epidemiologică din Republica Moldova a început să se agreveze, actualmente fiind apreciată ca preepidemică.
b) Obiectiv de morbiditate
Începînd cu anul 2000 se perconizează eradicarea cazurilor de difterie ondigenă.
c) sarcini operative
Începînd cu anul 1995 la nivel naţional acoperirea vaccială cu 3 doze vaccin-tetanic-pertusis (DTP) a copiilor pînă la vîrsta de un an, cu cea de a 4-a doză pînă la vîrsta de 3 ani şi cu celelalte raporturi cu vaccin difterotitanic (DT) la vîrstele respective va fi de minimum 95%.
Tusea convulsivă
a) Situaţia epidemiologică
Morbiditatea prin tusea convulsivă s-a micşorat faţă de era prevaccinală cu 97% şi actualmente constituie 10-12 cazuri la 100 mii populaţie.
b) Obiectiv de morbiditate
Începînd cu anul 1995 morbiditatea prin tusea convulsivă se va situa sub 3% faţă de nivelul erei prevaccinale.
c) Sarcini operative
Începînd cu anul 1995 la nivel naţional acoperirea vaccinală cu 3 doze vaccin DTP pînă la vîrsta de un an şi cu cea de a 4-a doză pînă la vîrsta de 3 ani va fi de minimum 95%.
Tetanos şi tetanosul nou-născuţilor
a) Situaţia epidemiologică În Republica Moldova tetanosul nou-născuţilor a fost eliminat. Ultimul caz s-a înregistrat în 1966. Au loc cazuri unice de tetanos la vîrstnici.
b) Obiectiv de morbiditate
Menţinerea şi pe viitor a situaţiei existente.
c) Sarcini operative
Începînd cu anul 1995 la nivel naţional acoperirea vaccinală cu 3 doze vaccin DTP pînă la vîrsta de un an, cu cea de a 4-a doză pînă la vîrsta de 3 ani şi cu celelalte rapeluri cu vaccin DT la vîrstele respective va fi de minimum 95%
Rujeola
a) Situaţia epidemiologică
Morbiditatea prin rujeolă s-a redus faţă de era prevaccinală cu 85%
b) Obiectiv de morbiditate
Începînd cu anul 2000 în Republica Moldova nu se vor mai înregistra cazuri de decese prin rujeolă acută, morbiditatea anuală se va situa sub limită de 5% faţă de era prevaccinale, iar indicile medii multianual nu va depăşi 40-50 cazuri la 100 mii populaţie.
c) Sarcini operative
Începînd cu anul 1995 la nivel naţional acoperirea vaccinală cu vaccin rujeolos (V RUJ.) a copiilor pînă la vîrsta de doi ani va fi de minim 98%.
Parodita epidemică
a) Situaţia epidemiologică
Morbiditatea prin parotidită epidemică în ultimii 6 ani a scăzut faţă de era prevaccinară cu 73% şi este în continuă descreştere.
b) Obiectiv de morbiditate
Începînd cu anul 2000, ipotetic chiar mai înainte, în Republica Moldova morbiditatea prin parotidită epidemică va fi sub 5 % faţă de nivelul erei prevaccinale, iar indicile mediu multianulă nu va depăşi 10-15 cazuri la 100 mii populaţie.
c) Sarcini operative
Începînd cu anul 1995 la nivel naţional acoperirea vaccinală cu vaccin parotiditiv (V Par.) a copiilor pînă la vîrsta de 2 ani va fi de minim 98%.
Tuberculoza
a) Situaţia epidemiologică
Nivelul morbidităţii prin tuberculoză depinde de mulţi factori. Actualmente situaţia epidemiologică este gravă.
b) Obiectiv de morbiditate
Utilizarea vaccinului tuberculos (BCG) previne îmbolnăvirile la copii.
c) Sarcini operative
Începînd cu anul 1995 la nivel naţional acoperirea vaccinală cu vaccin BCG pînă la vîrsta de un an va fi de minimum 98%.
Hepatita virală B
a) Situaţia epidemiologică a hepatitei virale B este gravă, iar nivelul portajului de antigeni la populaţie este cel mai înalt din lume.
b) Obiectiv de morbiditate
Vaccinarea va reduce considerabil portajul şi morbiditatea prin hepatită virală B şi D, prin hepatite cronice şi cancer primar al ficatului.
c) Sarcini operative
Se preconizează, începînd cu anul 1994, vaccinarea contra hepatitei B. Acoperirea vaccinală cu 3 doze de vaccin hepatită virală B (HVB) a copiilor pînă la vîrsta de un an va fi de (98%)
III. Supravegherea bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinări
Supravegherea bolilor cuprinse în programul Naţional de Imunizări se va întemeia pe:
utilizarea definiţiilor standard de caz, adoptate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii;
clasificarea cazurilor de îmbolnăvire ca indigene sau de import;
analiza sistematică a morbidităţii, aprecierea situaţiei epidemiologice şi de risc, a eficacităţii măsurilor profilactice şi antiepidemice;
controlul selectiv al nivelului imunităţii prin metode serologice;
studierea circulaţiei virusurilor poliomielitei în modul exterior, depistarea şi tipizarea lor;
raporatarea tuturor cazurilor de paralizie acută falsă;
modernizarea şi computerizarea sistemului de înregistrare şi evidenţă a vaccinelor;
atestarea şi licenţierea instituţiilor şi personalului serviciului de imunizări.
IV. Aprovizionarea cu vaccine şi seringi
Aprovizionarea cu vaccine şi seringi se va efectua centralizat prin intermediul Centrului Republican de Ingienă şi Epidemiologie al Ministerului Sănătăţii.
V. Finanţatrea Programului de Imunizări
Finanţarea Programului Naţional de Imunizări se va efectua din bugetul republican.