Articolul 185
Controlul vamal şi formele lui
„(1) Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal şi constă în:
[...]
f) controlul depozitelor provizorii, antrepozitelor vamale, zonelor libere, magazinelor, barurilor şi restaurantelor duty-free, altor teritorii şi spaţii unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal sau unde se pot desfăşura activităţi supuse supravegherii vamale;
[...]
[în redacția Legii nr. 172 din 27 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative]
[...].”
31. Prevederile relevante ale Legii nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative sunt următoarele:
„[...]
Art. XXXIV. –
(1) Prin derogare de la prevederile articolului 7 alineatul (11) din Codul fiscal şi ale articolului 6 alineatul (21) din Codul vamal, prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2018, cu excepţia articolului I punctele 10, 12, 15, 17, 33 şi punctul 61 referitor la articolul 117 alineatul (12), care se pun în aplicare la 1 ianuarie 2019. Prevederile articolului 24 alineatul (151) din Codul fiscal ce intră în vigoare la 1 ianuarie 2018 se vor aplica pentru perioadele fiscale începând cu anul 2017. Prevederile articolului 92 alineatul (3) din Codul fiscal ce intră în vigoare la 1 ianuarie 2018 se vor aplica pentru perioadele fiscale începând cu anul 2018.
[...]
(3) Până la aducerea actelor legislative şi normative în concordanţă cu prezenta lege, sintagma “cota zero a T.V.A.” se va înţelege drept scutire de T.V.A. cu drept de deducere, iar sintagma “scutire de T.V.A.” – scutire de T.V.A. fără drept de deducere.
(4) La efectuarea inventarierii stocului țigaretelor fără filtru, conform art.1251 din Codul fiscal, importate până la 1 ianuarie 2018, subiecţii impunerii aplică cota ad valorem la preţul minim de vânzare cu amănuntul stabilit la data importului acestor ţigarete.”
ÎN DREPT
A. ADMISIBILITATEA
32. Prin Deciziile sale din 30 octombrie 2018 și, respectiv, 15 noiembrie 2018, Curtea a reținut că a fost sesizată să examineze constituționalitatea unor prevederi din Legea nr. 172 din 27 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative și din Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative. Verificarea constituționalității acestui tip de acte normative ține de competența sa ratione materiae, potrivit articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituție.
33. Conform articolelor 25 lit. a) și g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. a) și g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Președintele Republicii Moldova și deputații din Parlament posedă prerogativa sesizării Curții Constituţionale.
34. Cu privire la admisibilitatea sesizării nr. 142a/2018, Curtea observă că, deși articolul 103 alin. (910) și articolul 124 alin. (21) din Codul fiscal, adoptate de Parlament în redacția Legii nr. 172 din 27 iulie 2018, au fost acceptate parțial de către Guvern, la momentul adoptării prezentei hotărâri aceste norme sunt expuse în redacția Legii nr. 119 din 4 septembrie 2019, și textele contestate de autorul sesizării ca nefiind acceptate de către Guvern nu se mai regăsesc și necesitatea examinării constituționalității acestora a decăzut. Prin urmare, reieșind din faptul că prevederile contestate au fost abrogate, Curtea a dispus sistarea procesului în această parte a sesizării.
35. Cu privire la contestarea abrogării articolului 125 alin. (22) din Codul fiscal, care prevedea că suma accizelor achitată la importul anumitor mărfuri se restituie agenților economici importatori, Curtea observă că acesta a fost abrogat de către Parlament prin Legea nr. 172 din 27 iulie 2018, fără să fi fost acceptat de către Guvern. Totodată, prin Legea nr. 119 din 4 septembrie 2019, Parlamentul a stabilit o nouă redacție a articolului 124 alin. (21) din Codul fiscal, care prevede că importul mărfurilor menționate supra se scutesc de plata accizei. Prin urmare, norma privind restituirea accizelor plătite la import pentru aceleași mărfuri nu mai este aplicabilă. Guvernul a acceptat modificarea articolului 124 alin. (21) din Codul fiscal, nemaifiind necesară verificarea constituționalității acestei norme. Prin urmare, Curtea a dispus sistarea procesului în această parte a sesizării.
36. Cu privire la contestarea articolului 95¹ alin. (13) din Codul vamal, Curtea observă că Guvernul nu a acceptat redacția acestui alineat și s-a pronunțat expres că nu-l susține. Respectiv, Curtea consideră că constituționalitatea acestei norme urmează a fi verificată și în această parte cerința autorului sesizării se consideră ca fiind admisibilă.
37. Cu privire la admisibilitatea sesizării nr. 155a/2018, Curtea a observat că textul „barul şi restaurantul” de la articolul 93 alin. (2) și textul „barurile şi restaurantele” de la articolul 94 alin. (3) din Codul vamal în redacția Legii nr. 288 din 15 decembrie 2017 au fost adoptate de către Parlament fără a fi acceptate de către Guvern. Ulterior, prin Legea nr. 119 din 4 septembrie 2019, Parlamentul a stabilit o nouă redacție a normelor în discuție, pe care Guvernul a acceptat-o. În pofida modificării normelor contestate și acceptării acestora de către Guvern, Curtea reține că noua redacție a articolelor 93 alin. (2) și 94 alin. (3) din Codul vamal intră în vigoare pe 1 ianuarie 2020, iar la momentul examinării constituționalității normele contestate continuă să fie aplicabile. Din acest motiv, Curtea califică cerința de verificare a constituționalității acestor prevederi ca fiind admisibilă.
38. Cu privire la contestarea cuvintelor „și porturile”, „și navele” introduse în articolul 93 alineatul (1) din Codul vamal, Curtea a observat că acestea fie au fost acceptate condiționat, fie în general nu au fost acceptate de către Guvern și, respectiv, califică cerința autorilor sesizării în această parte ca fiind admisibilă pentru exercitarea controlului constituționalității.
39. Cu privire la cuvintele „bar și restaurant”, declinat în funcție de categoria gramaticală, din articolele 1 punctul 22 și 32, denumirea secțiunii a 14-a, denumirile articolelor 94, 95 și 95¹, în articolele 93 alin. (2), 94 alin. (1) și (2), 95 alin. (1) și (2), 95¹ alin. (3) lit. d), alin. (4), (6) și (9), 96 și 185 alin.(1) lit. f) din Codul vamal, precum și textele din articolul 93 alin. (1¹), din alin. (3) „precum și persoanelor care se află în străinătate – în cazul navelor”, articolul 95¹ alin. (12), alin. (3) litera f), în alin. (3¹) textul „precum şi pentru activitatea barurilor şi restaurantelor duty-free la bordul navelor, pentru comercializarea produselor alimentare gata cu consumare în local, vânzarea băuturilor cu consumare în local, cu sau fără program distractiv” din Codul vamal, despre care autorii sesizării afirmă că au fost introduse în textul Legii nr. 288 din 15 decembrie 2017 fără a fi acceptate de către Guvern. Curtea consideră aceste capete ale sesizării ca fiind admisibile.
40. Cu privire la contestarea textului „cu excepția articolului I punctele 10, 12, 15, 17, 33 şi punctul 61 referitor la articolul 117 alineatul (12), care se pun în aplicare la 1 ianuarie 2019” de la articolul XXXIV teza I alin. (1) și a articolului XXXIV alineatele (3) și (4) din Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, Curtea a observat că acestea nu pot fi examinate prin prisma acceptării lor de către Guvern, deoarece chiar Guvernul, prin Hotărârea nr. 796 din 11 octombrie 2017, le-a propus Parlamentului spre adoptare. Prin urmare, Curtea a reținut că acest capăt al sesizării este inadmisibil.
41. Cu privire la contestarea textului „pot fi înființate” de la articolul 95 alin. (1) din Codul vamal, Curtea observă că prin acest text legislatorul a înlocuit textul „poate fi înființat”. Astfel, modificarea introdusă prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017, în acest caz, reprezintă doar o ajustare gramaticală corespunzătoare contextului normei juridice, nu produce efecte asupra bugetului de stat, în sensul articolului 131 alin. (4) din Constituție, iar înțelesul normei reglementate poate fi determinat. Prin urmare, Curtea a reținut că acest capăt al sesizării este inadmisibil.
42. Curtea a reținut că prevederile contestate nu au mai fost anterior supuse controlului de constituționalitate.
43. Curtea a mai observat că autorii sesizărilor au susținut că prevederile contestate au fost adoptate fără a respecta dispozițiile articolului 131 alin. (4) din Constituție. De asemenea, Curtea consideră că trebuie să examineze sesizările în discuție și din perspectiva respectării articolului 6 din Constituție, cu privire la separația și colaborarea puterilor în stat.
44. Așadar, pentru a elucida aspectele abordate în sesizări, Curtea a considerat că trebuie să opereze cu prevederile articolelor 6 și 131 alin. (4) din Constituție.
45. Prin urmare, Curtea a constatat că unele cerințe din sesizări urmează a fi examinate, deoarece nu pot fi respinse ca inadmisibile şi că nu există niciun alt motiv de sistare a acestora, în conformitate cu prevederile articolului 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
B. FONDUL CAUZEI
I. Pretinsa încălcare a articolelor 6 și 131 alin. (4) din Constituţie
1. Argumentele autorilor sesizărilor
46. În motivarea sesizării nr. 142a/2019, autorul ei susține că prevederile contestate au fost adoptate de către Parlament în contextul în care Guvernul a emis, prin Hotărârea nr. 768 din 25 iulie 2018, un aviz negativ în privința acestora. Astfel, autorul sesizării menționează că prevederea contestată de la alineatul (13) al articolului 951 din Codul vamal produce un impact negativ asupra economiei statului, deoarece permit deschiderea unor noi magazine duty-free în care vor fi vândute mărfuri importate scutite de la plata T.V.A. și a accizelor. În acest sens, autorul sesizării menționează că Parlamentul a încălcat articolul 131 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia respectarea avizului Guvernului este obligatorie în materie de modificare a legislației care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare. În fine, autorul sesizării face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale (HCC nr. 29 din 22 mai 2001; HCC nr. 5 din 18 februarie 2011; HCC nr. 2 din 28 ianuarie 2014; HCC nr. 6 din 13 februarie 2014), prin care Curtea a interpretat articolul 131 alin. (4) din Constituție, și susține că în prezenta cauză nu a fost respectat avizul negativ al Guvernului în privința normei contestate.
47. În motivarea sesizării nr. 155a/2018, autorii acesteia susțin că prevederile contestate au fost adoptate de către Parlament fără să se țină cont de avizul Guvernului expus în Hotărârea nr. 1040 din 5 decembrie 2017, iar altele nici nu au fost expediate Guvernului spre avizare. De asemenea, autorii sesizării menționează că prevederile contestate au un impact asupra veniturilor bugetare ale statului și, din acest motiv, ele trebuiau adoptate doar dacă erau acceptate în prealabil de către Guvern. Făcând trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, autorii sesizării susțin că, întrucât este lipsa avizului Guvernului, prevederile contestate au fost adoptate prin încălcarea articolului 131 alin. (4) din Constituție.
2. Argumentele autorităţilor
Cu privire la sesizarea nr. 142a/2018
48. În opinia prezentată, Guvernul menționează că prevederile Legii nr. 172 din 27 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative, contestate de către autorul sesizării, au fost avizate negativ de către Guvern prin Hotărârea nr. 768 din 25 iulie 2018 și, prin urmare, acestea nu puteau fi adoptate de către Parlament.
Cu privire la sesizarea nr. 155a/2018
49. Parlamentul Republicii Moldova consideră că dispozițiile Legii nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, contestate de către autorii sesizării, nu acordă facilități fiscale pentru unitățile comerciale stabilite de lege, ci reglementează regimul vamal al acestora. Au fost stabilite facilități fiscale pentru unitățile comerciale în discuție printr-o altă lege, i.e. prin Legea nr. 172 din 27 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative. În acest sens, Parlamentul menționează că pentru reglementarea regimului vamal al unităților comerciale nu este obligatorie obținerea avizului Guvernului.
50. În opinia prezentată de către Președintele Republicii Moldova se menționează că, prin avizul adoptat prin Hotărârea nr. 1040 din 5 decembrie 2017, Guvernul a susținut acordarea dreptului de desfășurare a activității magazinelor duty-free la bordul navelor, cu specificarea tipului navei, şi anume a celei implicate în transportul maritim internațional, deoarece, în formula propusă, magazinele duty-free pot funcționa și la bordul celor fluviale de transport intern. Totodată, Guvernul nu a susținut modificarea referitoare la desfășurarea activității magazinelor duty-free în porturi. De asemenea, Guvernul nu s-a pronunțat cu privire la propunerea de a acorda barurilor și restaurantelor dreptul de a activa în regim duty-free, insistând, concomitent, asupra lichidării acestui regim pentru magazinele amplasate până la punctul de control al pașapoartelor, în zona intrării pe teritoriul vamal al Republicii Moldova și a celor aflate pe teritoriul republicii. Prin urmare, Președintele consideră că articolele 93-96 din Codul vamal au fost modificate prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 contrar articolului 131 alin. (4) din Constituție.
51. Guvernul a prezentat o opinie similară cu cea a Președintelui Republicii Moldova, menționând că prin Hotărârea nr. 1040 din 5 decembrie 2017, acesta a susținut acordarea dreptului de desfășurare a activităţii magazinelor duty-free la bordul navelor, cu specificarea tipului navei, şi anume a celor implicate în transportul maritim internaţional. Totodată, Guvernul nu a susținut modificarea referitoare la desfășurarea activității magazinelor duty-free în porturi. În fine, Guvernul consideră că dispozițiile contestate din Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 au fost adoptate contrar articolului 131 alin. (4) din Constituție.
3. Aprecierea Curţii
3.1. Principii generale
52. Curtea menționează că în Hotărârea nr. 11 din 25 martie 2014 a stabilit principiile generale care se referă la respectarea articolului 6 coroborat cu articolul 131 alin. (4) din Constituție, principii relevante și pentru prezenta cauză:
„35. [...] potrivit articolului 6 din Constituţie, în Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.
36. [...] autoritățile care reprezintă aceste trei puteri sunt învestite cu anumite prerogative, potrivit prevederilor Constituţiei, nici una dintre ele neavând posibilitatea de a uzurpa atribuţiile celeilalte sau de a le transmite exercitarea acestora.
37. [...] conţinutul şi sensul teoriei separării puterilor prezumă un echilibru al puterilor şi o independență relativă a acestora, un sistem „checks and balances”, care ar influența reciproc autorităţile, nepermiţându-le depășirea limitelor stabilite de Constituţie în exercitarea atribuțiilor (HCC nr. 3 din 9 februarie 2012).
38. [...] divizarea funcțiilor în stat, sau, altfel spus, a puterii în legislativă, executivă şi judecătorească, implică o colaborare şi un control reciproc şi, implicit, instituie principiul independenţei acestora.
39. [...] legiuitorul constituant a stabilit mai multe prevederi constituţionale care implică o colaborare directă între puteri, iar un exemplu elocvent al transpunerii în practică a principiului separării şi colaborării puterilor în stat, exprimat prin intercalarea competenţelor puterii legislative şi a celei executive, îl reprezintă şi dispoziţiile articolului 131 alin. (4) din Constituţie (HCC nr. 6 din 13 februarie 2014).
40. [...] potrivit articolului 131 alin.(4) din Constituţie: „Orice propunere legislativă sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de către Guvern”.
41. Prin norma constituțională citată supra, legiuitorul constituant a urmărit necesitatea obținerii acceptului obligatoriu din partea Guvernului în privința oricăror propuneri legislative sau amendamente care implică majorarea sau reducerea veniturilor, cheltuielilor sau împrumuturilor.
42. [...] prevederile alineatului (4) din articolul 131 al Legii Supreme consacră obligativitatea existenței acceptului prealabil al Guvernului în privinţa amendamentelor sau propunerilor legislative care implică majorarea sau reducerea cheltuielilor, veniturilor sau împrumuturilor drept o condiţie imperativă, de la care nu poate deroga legislativul în procesul aprobării bugetului public naţional, nerespectarea căreia constituie o încălcare a procedurii stabilite de Constituţie în materie de legiferare în domeniul bugetar. Acest principiu constituțional este incident procedurii bugetare (HCC nr. 2 din 28 ianuarie 2014).
43. [...] „Condiţia imperativă privind controlul a priori al autorității executive asupra procesului bugetar este determinată de dreptul şi obligațiunea Guvernului de a asigura realizarea politicii interne şi externe a statului, expusă în programul său de activitate, acceptat de Parlament” (HCC nr. 29 din 22 mai 2001).
44. [...] limitarea modului de exercitare a iniţiativei legislative şi condiţionarea restrictivă a procedurii legislative în domeniul bugetar are la bază rațiunea competențelor de ordin executiv ale Guvernului, care, în virtutea articolului 96 din Constituţie, asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
[...]
46. […] prin prevederile articolului 131 alin. (4) din Constituţie se urmărește asigurarea reală a executării bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat reprezentate sub formă de venituri şi cheltuieli. Condiţia cuprinsă în norma constituțională, care prevede că propunerea legislativă sau amendamentul care atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare poate fi adoptată numai după ce este acceptată de Guvern, are drept scop menținerea echilibrului bugetar (Hotărârea nr. 29 din 22 mai 2001).
47. […] În general, soluțiile bugetare şi fiscale au implicații social-economice considerabile. Ele creează condiții pentru creșterea economiei şi, implicit, a nivelului de viaţă al populației sau, dimpotrivă, provoacă blocaje economice, șomaj, sărăcie. O economie sănătoasă duce la consolidarea finanțelor publice, şi invers. Este motivul pentru care articolul 131 alin. (4) din Constituţie prevede avizarea de către Guvern a inițiativelor legislative privind modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat (HCC nr. 5 din 18 februarie 2011).
48. […] realizarea principiului separării şi colaborării puterilor în stat în domeniul procesului bugetar se exprimă prin delimitarea strictă a competențelor şi atribuțiilor ce revin reprezentanților puterii executive şi celei legislative şi prin asigurarea de către legiuitorul constituant a unui echilibru constituțional just, care să tempereze marja largă de apreciere a legiuitorului în domeniul bugetar-fiscal şi să asigure posibilitatea efectivă a puterii executive de a exercita competențele constituţionale conexe.”
3.2. Aplicarea principiilor enunțate în prezenta cauză
53. Având competența de a asigura realizarea principiului separării puterilor în stat, Curtea Constituțională va verifica, în baza articolului 134 alin. (3) din Constituție, respectarea dispozițiilor constituționale de către autoritatea legislativă la adoptarea normelor contestate.
54. În prezenta cauză, Curtea trebuie să verifice în primul rând dacă prevederile contestate de către autorii sesizărilor au fost adoptate de către Parlament cu respectarea procedurii prevăzute de articolul 131 alin. (4) din Constituție. În funcție de constatarea respectării sau a nerespectării procedurii în discuție, Curtea va putea aprecia și dacă au fost încălcate prevederile articolului 6 din Constituție referitoare la separația și colaborarea puterilor în stat.
55. Pentru a stabili dacă Parlamentul a respectat procedurile prevăzute de articolul 131 alin. (4) din Constituție, Curtea trebuie să constate dacă au fost îndeplinite următoarele condiții: (1) dacă propunerea legislativă sau amendamentul a avut sau nu ca efect majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, și (2) dacă propunerea legislativă sau amendamentul adoptat de către Parlament a fost acceptat în prealabil de către Guvern.
(1) Dacă propunerea legislativă sau amendamentul a avut ca efect majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare
56. Cu privire la respectarea acestei condiții, Curtea reține că, în principiu, ea nu are competența de a constata dacă adoptarea prevederilor contestate de către autorii sesizărilor a avut sau nu ca efect majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, cu excepția cazurilor în care efectul în discuție este evident sau rezultă din opinia Guvernului.
- Sesizarea nr. 142a/2018
57. După cum a menționat la etapa admisibilității, Curtea observă că, în baza articolului 951 alin. (13) din Codul vamal, magazinele duty-free pot fi amplasate în zona de control vamal. Altfel spus, în afară de spațiul situat în spatele punctului de control al pașapoartelor în zona plecării de pe teritoriul Republicii Moldova, reglementat de articolul 95¹ alineatul (1), modificările propuse extind teritoriul de amplasare a magazinelor duty-free, fapt care poate conduce la majorarea numărului acestor magazine și, implicit, la majorarea cantității de mărfuri scutite de taxele de import. Plasarea și comercializarea mărfurilor în magazinele duty-free se scutește de T.V.A. fără drept de deducere [articolul 103 alin. (6) din Codul fiscal] și de plata accizelor [articolul 124 alin. (5) și (9) din Codul fiscal]. Astfel, Curtea reține că prin adoptarea prevederilor contestate efectul reducerii veniturilor bugetare este evident.
- Sesizarea nr. 155a/2018
58. Curtea observă că prin dispozițiile Legii nr. 288 din 15 decembrie 2017, contestate de către autorii sesizării menționate, legislatorul a extins regimul vamal duty-free, și anume asupra barurilor și restaurantelor care pot fi înființate pentru a activa la bordul navelor [articolul 951 alin. (12) din Codul vamal]. De asemenea, prin modificările contestate, legislatorul a stabilit că magazinele duty-free pot fi amplasate în porturile internaționale, precum și la bordul navelor. Acest fapt presupune că numărul de magazine duty-free se va majora, la care se adaugă barurile și restaurantele care eventual se vor deschide, iar mărfurile comercializate în ele urmează a fi exceptate de la perceperea drepturilor de import [articolul 93 alin. (2) din Codul vamal]. Exceptarea de la perceperea drepturilor de import presupune scutirea de taxele care trebuie plătite statului la importul de mărfuri [articolul 1 pct. 26) din Codul vamal].
59. Prin urmare, Curtea reține că sesizările examinate întrunesc prima condiție stabilită prin articolul 131 alin. (4) din Constituție.
(2) Dacă propunerea legislativă sau amendamentul adoptat de către Parlament au fost acceptate de către Guvern
- Sesizarea nr. 142a/2018
60. Pentru a răspunde la această întrebare, Curtea va examina modul în care Parlamentul a adoptat alineatul (13) al articolului 951 din Codul vamal prin Legea nr. 172 din 27 iulie 2018, contestată de către autorul sesizării. Astfel, după ce proiectul de lege înaintat de către Guvern a fost aprobat în prima lectură (a se vedea § 12 din prezenta Hotărâre), dl deputat Vladimir Cernat a formulat amendamentul la proiect prin care a solicitat completarea Codului vamal, inter alia, cu articolul 951 alineatul (13) (a se vedea § 13 din prezenta Hotărâre). Elementul-cheie în acest proces constă în faptul că amendamentul deputatului în partea ce ține de articolul 951 alineatul (13) din Codul vamal a fost avizat negativ de către Guvern prin Hotărârea nr. 768 din 25 iulie 2018 (a se vedea § 14 din prezenta Hotărâre).
61. În acest sens, Curtea observă că, în pofida faptului că Guvernul nu a acceptat redacția articolului 951 alineatul (13) din Codul vamal, pe 27 iulie 2018 acest amendament a fost supus dezbaterilor în a doua lectură și votat de către Parlament (a se vedea § 16 din prezenta Hotărâre). În acest context, Curtea reamintește că nerespectarea avizului Guvernului constituie o încălcare a procedurii stabilite de Constituţie în materie de legiferare în domeniul bugetar (HCC nr. 11 din 25 martie 2014, § 42).
62. Curtea observă că prezenta sesizare diferă de cele examinate anterior. Astfel, într-o serie de hotărâri anterioare (HCC nr. 2 din 28 ianuarie 2014, § 50-78, HCC nr. 11 din 25 martie 2014, § 49-72, și HCC nr. 6 din 13 februarie 2014, § 55-75), Curtea a constatat încălcarea articolului 131 alin. (4) din Constituție, în situația în care Guvernul a emis un aviz după adoptarea proiectului de lege de către Parlament. În acest sens, Curtea a menționat că acceptul Guvernului trebuie să preceadă adoptarea proiectelor de legi cu impact bugetar în lectură finală.
63. De asemenea, în Hotărârea nr. 6 din 13 februarie 2014, § 76-86, Curtea a constatat încălcarea articolului 131 alin. (4) din Constituție în situația în care avizul Guvernului nu era unul explicit. În acest caz, Curtea a reținut că acceptul prealabil al Guvernului trebuie să fie expres şi lipsit de echivoc. Astfel, raportat la normele constituţionale enunțate, prin avizul aprobat Guvernul nu poate lăsa la discreția Parlamentului adoptarea proiectelor de lege care au repercusiuni directe asupra bugetului public naţional. Guvernul trebuie să se pronunțe în mod clar fie în favoarea proiectului de lege, cu identificarea mijloacelor bugetare necesare, fie în defavoarea acestuia.
64. Deosebirea dintre prezenta sesizare și cele examinate anterior constă în faptul că Guvernul a aprobat un aviz negativ în privința articolului 95¹ alineatul (13) din Codul vamal în termenul stabilit de Regulamentul Parlamentului [cel mult 15 zile lucrătoare conform articolului 58 alin. (4)] (a se vedea § 13, în contrast cu § 14 din prezenta Hotărâre; a se compara cu HCC nr. 2 din 28 ianuarie 2014, §§ 50-78, HCC nr. 11 din 25 martie 2014, § 49-72, și HCC nr. 6 din 13 februarie 2014, § 55-75, cu privire la avizul post factum).
65. De asemenea, Curtea constată că avizul negativ al Guvernului în privința normei contestate este explicit (a se vedea § 14 din prezenta Hotărâre; a se compara cu HCC nr. 6 din 13 februarie 2014, §§ 76-86, cu privire la avizul lipsit de un caracter explicit), menționând că „propunerile cu privire la completarea art.951 din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000 nu se susţin” (Hotărârea nr.768 din 25 iunie 2018).
66. Prin urmare, Curtea reține că, prin ignorarea avizului negativ al Guvernului, articolul 951 alineatul (13) din Codul vamal a fost adoptat cu încălcarea procedurii prevăzute de articolul 131 alin. (4) din Constituție. Având în vedere acest fapt, Curtea constată că a fost încălcat și articolul 6 din Constituție, care obligă autoritățile statului să-și exercite în mod separat atribuțiile în limitele rigorilor stabilite de Constituție, fără a interveni în atribuțiile altor autorități, dar, totodată legislatorul fiind obligat să țină cont de punctul de vedere al Guvernului atunci când Constituția îl impune.
- Sesizarea nr. 155a/2018
67. Pentru a vedea dacă prevederile contestate din Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 au fost sau nu acceptate de către Guvern, Curtea va examina de asemenea, modul în care acestea au fost adoptate de către Parlament.
68. Cu titlu preliminar, Curtea observă că prevederile contestate se referă la două aspecte: (i) posibilitatea amplasării magazinelor duty-free în porturile internaționale și la bordul navelor; (ii) barurile şi restaurantele duty-free. Curtea va examina fiecare aspect separat pentru a vedea dacă Parlamentul a respectat avizul Guvernului atunci când a adoptat prevederile contestate.
69. Astfel, Curtea constată că atât în proiectul inițial al Guvernului (a se vedea § 19 supra), cât și în cel supus dezbaterilor în prima lectură (a se vedea §§ 20 și 21 supra) nu conțineau prevederile contestate de către autorii sesizării.
70. Propunerea de a reglementa posibilitatea amplasării magazinelor duty-free în porturile internaționale și la bordul navelor, inclusă în articolul 93, a fost înaintată de către un deputat (a se vedea § 22 supra). În privința acestei propuneri, Guvernul a adoptat un aviz prin Hotărârea nr. 1040 din 5 decembrie 2017 (a se vedea § 23 supra).
71. Astfel, Curtea observă că Guvernul a menționat în mod expres că nu susține amendamentul cu privire la amplasarea magazinelor duty-free în porturi. Totodată, cu privire la amendamentul de a amplasa magazinele duty-free la bordul navelor, Guvernul și-a exprimat susținerea condiționată de faptul că este necesar să se specifice tipul navei, avându-le în vedere pe cele utilizate în transportul maritim internațional (a se vedea § 23 supra).
72. În pofida faptului că Guvernul a avizat negativ amendamentul ce ține de amplasarea magazinelor duty-free în porturi și a avizat condiționat amendamentul privind amplasarea magazinelor duty-free la bordul navelor, aceste prevederi au fost introduse în proiectul de lege prezentat Parlamentului pentru examinare în a doua lectură (a se vedea § 24 supra), care a și fost votat pe 15 decembrie 2017 (a se vedea § 25 supra). În acest context, Curtea reamintește că nerespectarea avizului Guvernului constituie o încălcare a procedurii stabilite de Constituție în materie de legiferare în domeniul bugetar (HCC nr. 11 din 25 martie 2014, § 42).
73. Cu privire la prevederile contestate care reglementează barurile și restaurantele duty-free, Curtea observă că acest capăt al sesizării diferă de celelalte examinate supra prin faptul că dispozițiile normative în discuție au fost introduse în proiectul de lege de către Comisia economie, buget și finanțe după 10 zile de la adoptarea de către Guvern a avizului cu privire la amendamentele formulate de către deputați (a se vedea § 23, în contrast cu § 24 supra). Mai mult, Curtea constată că Parlamentul nu a solicitat avizul Guvernului, iar Guvernul nu ar fi avut suficient timp pentru a prezenta un aviz cu privire la amendamentele introduse în proiectul de lege de către Comisie, deoarece acesta a fost votat în aceeași zi de către Parlament.
74. Pe de o parte, Curtea reține că, în contextul pregătirii proiectului de lege pentru dezbatere în a doua lectură, legea îi permite comisiei permanente, inclusiv deputaților și fracțiunilor parlamentare, să prezinte amendamente [articolul 65 alin. (2) teza I din Legea nr. 797 din 2 aprilie 1996 cu privire la adoptarea Regulamentului Parlamentului]. Pe de altă parte, legea obligă comisia permanentă sesizată în fond să-i transmită Guvernului spre avizare amendamentele care presupun majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum și majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare [articolul 58 alin. (3) din Legea citată]. Obligația în discuție nu se limitează doar la etapa la care proiectul de lege este examinat în comisie până a fi trimis spre examinare în prima lectură, ci este valabilă și pentru etapa dezbaterii în a doua lectură (articolul 58 alin. (3) din Legea citată face trimitere atât la articolul 59, cât și la articolul 65). Prin urmare, Curtea constată că amendamentul Comisiei economie, buget și finanțe cu privire la includerea prevederilor contestate în proiectul de lege nu a fost avizat de către Guvern, deși acesta ar avea ca efect reducerea veniturilor bugetare.
75. În concluzie, Curtea reține că în cazul dispozițiilor referitoare la amplasarea magazinelor duty-free în porturile internaționale și la bordul navelor Parlamentul nu a respectat avizul Guvernului adoptat prin Hotărârea nr. 1040 din 5 decembrie 2017. Cât privește dispozițiile referitoare la barurile şi restaurantele duty-free, Curtea menționează că în acest caz avizul Guvernului lipsește cu desăvârșire, or, amendamentele propuse nu au fost aduse la cunoștința executivului țării.
76. Curtea reamintește că existența acceptului prealabil al Guvernului în privința amendamentelor sau a propunerilor legislative care implică majorarea sau reducerea cheltuielilor, a veniturilor sau a împrumuturilor constituie o condiție imperativă, de la care legislatorul nu poate deroga în procesul aprobării bugetului public național (a se vedea HCC nr. 11 din 25 martie 2014, § 42). Curtea accentuează că această condiție se aplică în procesul adoptării tuturor actelor legislative care implică majorarea sau reducerea cheltuielilor și a veniturilor bugetare sau a împrumuturilor.
77. Așadar, Curtea reține că în lipsa avizului Guvernului, prevederile contestate din Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 au fost adoptate cu încălcarea procedurii prevăzute de articolul 131 alin. (4) din Constituție. Având în vedere acest fapt, Curtea constată că a fost încălcat și articolul 6 din Constituție, care obligă autoritățile statului să-și exercite în mod separat atribuțiile, în limitele rigorilor stabilite de Constituție, fără a interveni în competențele altor autorități.
În baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit. a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
HOTĂRĂŞTE:
1. Se admit parțial sesizările nr. 142a/2018, depusă de către dl Igor Dodon, Președinte al Republicii Moldova, și nr. 155a/2018, depusă de către dnii Tudor Deliu și Lilian Carp, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.
2. Se sistează procesul privind sesizarea nr. 142a/2018 în partea ce ține de controlul constituționalității articolelor 103 alin. (910), 124 alin. (21), 125 alin. (22) din Codul fiscal, în redacția Legii nr. 172 din 27 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative.
3. Se declară inadmisibilă sesizarea nr. 155a/2018 în partea ce ține de controlul constituționalității următoarelor prevederi:
- textul „cu excepţia articolului I punctele 10, 12, 15, 17, 33 şi punctul 61 referitor la articolul 117 alineatul (12), care se pun în aplicare la 1 ianuarie 2019” de la Art. XXXIV alin. (1) teza I și alin. (3) și (4) din Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative;
- textul „pot fi înființate” de la articolul 95 alin. (1) din Codul vamal.
4. Se declară neconstituționale prevederile din Codul vamal , adoptat prin Legea nr. 1149 din 20 iulie 2000, în redacția Legii nr.288 din 15 decembrie 2017, după cum urmează:
- cuvintele „și porturile”, „și navele” din articolul 93 alineatul (1);
- cuvintele „bar și restaurant”, declinate în funcție de categoria gramaticală, din articolele 1 punctul 22 și 32, din denumirea secțiunii a 14-a, din denumirile articolelor 94, 95 și 951, din articolele 93 alineatele (2) și (3), 94 alineatele (1), (3) și (4), 95 alineatele (1) și (2), 951 alineatele (3) lit. d), (4), (6) și (9), 96 și 185 alineatul (1) litera f);
- prevederile alineatului (11) și textul din alineatul (3) „precum și persoanelor care se află în străinătate – în cazul navelor” din articolul 93;
- prevederile alineatelor (12), (13) și litera f) din alineatul (3) și textul din alineatul (31) „precum şi pentru activitatea barurilor şi restaurantelor duty-free la bordul navelor, pentru comercializarea produselor alimentare gata cu consumare în local, vânzarea băuturilor cu consumare în local, cu sau fără program distractiv” din articolul 951.
5. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTE Vladimir ȚURCAN
Nr. 23. Chişinău, 10 octombrie 2019.