2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, la 28
noiembrie 2017, de către judecătorii Colegiului Penal din cadrul Curții de Apel Chișinău (Svetlana Balmuș,Xenofon Ulianovschi și Sergiu Furdui), în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, din 26 decembrie 2016, Vitalie Țaulean a fost achitat de învinuirea adusă privind săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.287 alin. (1) din Codul penal din motivul că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.
4. Sentința instanței de judecată a fost atacată de către procuror la Curtea de Apel Chișinău, care a solicitat casarea acesteia.
5. În cadrul şedinţei de judecată din 10 noiembrie 2017, inculpatul Vitalie Țauleana solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 415 alin.(2/1) din Codul de procedură penală.
6. Prin încheierea instanței din aceeași dată,s-a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, suspendarea procesului şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.
B. Legislația pertinentă
Articolul 16 Egalitatea
,,[…]
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.
Articolul 415 Decizia instanței de apel
,,[…]
(21) Judecând apelul declarat împotriva sentinţei de achitare, instanţa de apel nu este în drept să pronunţe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum şi a martorilor acuzării solicitaţi de părţi. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declaraţiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanţial condamnarea inculpatului.
[…]”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate
9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul a invocat că norma contestată facilitează condamnarea persoanelor achitate legal, prin obligarea instanței de apel, în mod necondiționat, să dispună rejudecarea cauzelor penale în lipsa unor temeiuri legale de drept și de fapt.
10. La fel, autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin audierea martorilor acuzării instanța de apel este obligată să dea apreciere probelor din dosar înainte de începerea examinării cauzei penale, ceea ce încalcă principiul prezumției nevinovăției.
11. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate contravin articolelor 16 alineatul (2),20 alineatul (1) și21 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speță a Codului de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.
14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Vitalie Țaulean, în dosarul nr.1a-323/17, pendinte la Curtea de Apel Chișinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.
15. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.
16. Curtea reține că obiectul excepției de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului 415 alineatul (21) din Codul de procedură penală, potrivit cărora:
„Judecând apelul declarat împotriva sentinţei de achitare, instanţa de apel nu este în drept să pronunţe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum şi a martorilor acuzării solicitaţi de părţi. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declaraţiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanţial condamnarea inculpatului”
17. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale contestate încalcă articolele 16 alin. (2), 20 alin. (1) și 21din Constituţie.
18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia susține în esență că prevederile contestate obligă instanța de apel să dispună rejudecarea cauzelor penale în lipsa unor temeiuri legale de drept și de fapt.
19. În acest sens, Curtea reține că, potrivit prevederilor Codului de procedură penală,instanţa de apel, judecând apelul, verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanţă, conform materialelor din cauza penală, şi în baza oricăror probe noi prezentate instanţei de apel (art.414 alin. (1)).
20. Curtea menționează că apelul constituie o continuare a judecării fondului cauzei, în acest sens legea prevede posibilitatea instanţei de a da o nouă apreciere probelor administrate la judecarea în prima instanţă (art. 414 alin. (4) CPP).
21. Curtea menționează că, potrivit principiilor procesului penal, concluziile despre vinovăţia persoanei de săvârșirea infracţiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.
22. De altfel, în cauza Botten v. Norvegia, Curtea Europeană a statuat că modul de aplicare a garanţiilor unui proces echitabil în cadrul procedurilor în fața curților de apel depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor în cauză, urmând să se țină cont de totalitatea procedurilor și a rolului curții de apel în ordinea juridică internă (hotărârea din 19 februarie 1996, § 39).
23. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a statuat că atunci când o instanţă de recurs este competentă să analizeze atât situaţia de fapt, cât şi chestiunile de drept şi să studieze în ansamblu problema vinovăţiei, ea nu poate, din motive ce ţin de echitatea procedurii, să tranşeze asupra chestiunilor respective fără o apreciere nemijlocită a declaraţiilor persoanei care susţine că nu a comis actul considerat ca infracţiune (a se vedea Ekbatani v. Suedia, hotărârea din 26 mai 1988, §32, Popovici v. Republica Moldova, hotărârea din 27 noiembrie 2007, §68).
24. Mai mult,în cauza Dan v. Republica Moldova, Curtea Europeană a stabilit că instanțele de apel, responsabile să decidă asupra vinovăției sau nevinovăției unui acuzat,trebuie, în principiu, să poată audia martorii în persoană și să evalueze credibilitatea acestora. Evaluarea încrederii față de un martor este o sarcină complexă, care, de obicei, nu poate fi realizată printr-o simplă lectură a declarațiilor (hotărârea din 5 iulie 2011, §33).
25. Ținând cont de cele menționate supra și având în vedere lipsa unor argumente concludente care ar susține neconstituționalitatea prevederilor contestate, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și al pct. 28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1.Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 415 alineatul (21) din Codul de procedură penală al Republici Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003, ridicată de către avocatul Vitalie Țaulean, în dosarul nr.1a-323/17, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Tudor PANŢÎRU
Nr. 118. Chişinău, 15 decembrie 2017