1. Pe 2 februarie 2018, dnii Artur Gutium şi Vladimir Cernat, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, i-au adresat Curţii Constituţionale o sesizare pentru controlul constituţionalităţii textului „sau la momentul examinării cererii se află sub urmărire penală” din articolul 20 alin. (1) lit. c) şi a textului „prin ascunderea unui fapt pertinent” din articolul 23 alin. (1) lit. a) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024 din 2 iunie 2000.
A. Motivele sesizării
2. Motivele sesizării, aşa cum au fost prezentate de autorii acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.
4. Articolul 20 alin. (1) din această Lege reglementează motivele refuzului de a acorda cetăţenia Republicii Moldova, unul dintre acestea fiind aflarea persoanei sub urmărire penală la momentul examinării cererii de acordare a cetăţeniei.
5. Articolul 23 alin. (1) din aceeaşi Lege prevede situaţiile în care cetăţenia Republicii Moldova poate fi retrasă printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova, una dintre acestea fiind dobândirea cetăţeniei în mod fraudulos, prin ascunderea unui fapt pertinent.
7. De asemenea, autorii susţin că şi textul legal „prin ascunderea unui fapt pertinent” din articolul 23 alin. (1) lit. a) din Lege încalcă prevederile articolelor 1 alin. (3) şi 23 alin. (2) din Constituţie.
B. Legislația pertinentă
Articolul 20 Temeiurile refuzului de a acorda cetăţenie
„(1) Cetăţenia Republicii Moldova nu se acordă persoanei care:
a) a săvârşit crime internaţionale, militare sau crime împotriva umanităţii;
b) a fost implicată în activitate teroristă;
c) a fost condamnată la privaţiune de libertate pentru infracţiuni premeditate şi are antecedente penale sau la momentul examinării cererii se află sub urmărire penală;
d) desfăşoară activitate care periclitează securitatea statului, ordinea publică, sănătatea şi moralitatea populaţiei;
e) nu întruneşte integral condiţiile pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova, stabilite de prezenta lege.
(2) Prevederile alin. (1) lit. c) nu se aplică faţă de persoanele specificate la art. 12 alin.(2) în cazul când acestea nu sînt cetăţeni ai unui alt stat.”
Articolul 23 Retragerea cetăţeniei
„(1) Cetăţenia Republicii Moldova poate fi retrasă printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova persoanei care:
a) a dobândit cetăţenia Republicii Moldova în mod fraudulos, prin informaţie falsă sau prin ascunderea unui fapt pertinent;
b) s-a înrolat benevol în forţe armate străine;
c) a săvârşit fapte deosebit de grave prin care se aduc prejudicii esenţiale statului;
d) nu respectă condiţiile de efectuare şi menţinere a investiţiei, stabilite la art. 17 alin. (11) şi (6).
(2) Retragerea cetăţeniei nu se admite în baza temeiurilor prevăzute la alin. (1) dacă persoana va deveni apatrid, cu excepţia celor de la lit. a).
(3) Retragerea cetăţeniei Republicii Moldova persoanei nu produce nici un efect asupra cetăţeniei soţului şi copiilor ei.”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorilor sesizării
10. Autorii sesizării susţin că textul legal contestat din articolul 20 alin. (1) lit. c) din Lege, potrivit căruia cetăţenia Republicii Moldova nu se acordă dacă la momentul examinării cererii persoana se află sub urmărire penală, contravine principiului prezumţiei de nevinovăţie.
11. De asemenea, autorii pretind că textul legal contestat pune pe picior de egalitate persoana condamnată la pedeapsa închisorii pentru infracţiuni premeditate cu persoana care se află doar sub urmărire penală, nefiind specificate infracţiunile.
12. În concluzie, autorii sesizării pretind că textul legal contestat contravine articolelor 1 alin. (3), 4, 16 alin. (2), 17 alin. (2), 21, 54 din Constituţie.
13. Cu privire la textul articolului 23 alin. (1) lit. a) din Lege, potrivit căruia cetăţenia poate fi retrasă dacă a fost dobândită în mod fraudulos, prin ascunderea unui fapt pertinent, autorii susţin că acesta este formulat de o manieră neclară şi imprecisă, pentru că nu defineşte noţiunea de ascundere a unui fapt pertinent. Autorii susţin că acest text legal contravine articolelor 1 alin. (3) şi 23 alin. (2) din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
14. Examinând sesizarea sub aspectul admisibilităţii, Curtea constată următoarele.
15. În baza articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, a articolului 4 alin.(1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolului 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicției constituționale, Curtea exercită, sesizată fiind, controlul constituționalității legilor.
16. Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicţiei constituţionale îi conferă deputatului din Parlamentul Republicii Moldova prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.
17. Curtea menționează că obiectul controlului constituţionalităţii îl constituie textul „sau la momentul examinării cererii se află sub urmărire penală” din articolul 20 alin. (1) lit. c) şi textul „prin ascunderea unui fapt pertinent” din articolul 23 alin. (1) lit. a) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024 din 2 iunie 2000.
18. Examinând sesizarea, Curtea reiterează că cetăţenia reprezintă o problemă statală care este reglementată printr-o lege organică.
19. Având în vedere că cetăţenia constituie o problemă statală, Curtea subliniază că statul deţine privilegiul suveran de a stabili cadrul juridic al raporturilor legate de cetăţenia Republicii Moldova, inclusiv privilegiul de a reglementa prin legislaţia sa modurile de acordare şi de retragere a cetăţeniei. Prin urmare, fiecare stat îşi poate stabili propriile condiţii pentru acordarea sau retragerea cetăţeniei unui cetăţean străin.
20. Acest privilegiu al statului este recunoscut şi de articolul 3 alin. (1) al Convenţiei europene cu privire la cetăţenie, care stabileşte că „fiecare stat este în drept să determine prin legislaţia sa care îi sunt cetăţenii”.
21. Cu privire la criticile autorilor potrivit cărora textul legal contestat, care prevede că cetăţenia nu se acordă persoanei care la momentul examinării cererii se află sub urmărire penală, contravine articolului 21 din Constituţie, Curtea menţionează următoarele.
22. Prin stabilirea unei astfel de condiţii, autoritatea competentă în materie de acordare a cetăţeniei nu se pronunţă cu privire la vinovăţia sau la nevinovăţia persoanei, ci doar constată existenţa unei acuzaţii.
23. Scopul dreptului de a fi prezumat nevinovat reclamă în primul rând ca echitatea procesului penal să fie protejată de influenţele nepotrivite. Totuşi, în situaţiile reglementate de Legea cetăţeniei nu se poate vorbi despre existenţa unui proces penal sau despre o acuzație care ar putea conduce la inițierea unui proces penal. Când refuză acordarea cetățeniei sau când retrag cetățenia unei persoane care a dobândit-o, autoritățile Republicii Moldova nu înaintează o acuzație în materie penală și nici nu judecă un proces penal. Refuzul de acordare a cetăţeniei din acest motiv sau retragerea cetăţeniei din aceeaşi cauză nu produce efecte pentru eventualele proceduri penale desfăşurate împotriva solicitantului sau persoanei căreia i s-a retras cetăţenia într-o altă ţară.
24. Curtea constată că argumentele autorilor, potrivit cărora Legea cetăţeniei nu prevede un remediu împotriva refuzului de acordare a cetățeniei sau retragerii cetăţeniei atunci când persoana este scoasă ulterior de sub urmărire penală sau achitată, nu constituie o problemă de constituţionalitate.
25. Mai mult, Curtea relevă că impunerea condiţiei de a nu se afla sub urmărire penală este aplicabilă numai la momentul examinării cererii de acordare a cetăţeniei. Prin urmare, în cazul scoaterii de sub urmărire penală sau al achitării, persoana poate solicita în mod repetat acordarea cetăţeniei.
26. Cu privire la pretinsa încălcare a principiului egalităţii, Curtea reiterează că tratamentele diferenţiate nu implică în mod automat o încălcare a articolului 16 din Constituţie, mai ales că, în astfel de cazuri, statul beneficiază de o marjă largă de discreţie în reglementarea unei asemenea politici.
27. Cu privire la criticile autorilor referitoare la lipsa de claritate şi de previzibilitate a textului legal contestat, potrivit căruia cetăţenia poate fi retrasă dacă a fost dobândită în mod fraudulos, prin ascunderea unui fapt pertinent, Curtea va face trimitere inclusiv la jurisprudența sa constantă.
28. O normă este clară, accesibilă şi previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, astfel încât să-i permită oricărei persoane să-şi corecteze conduita şi să poată, cu ajutorul unei consilieri adecvate, să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele pe care le poate produce o normă juridică (a se vedea hotărârea Curții Europene Navalnyye v. Rusia, 17 octombrie 2017, § 56).
29. În general, conţinutul legilor nu poate manifesta o precizie absolută. Una dintre tehnicile tip de reglementare constă în recurgerea la categorii generale, decât la liste exhaustive. De asemenea, foarte multe legi utilizează formule mai mult sau mai puţin vagi, pentru a evita o rigiditate excesivă şi pentru a se putea adapta la schimbările de situaţie (a se vedea HCC nr. 21 din 22 iulie 2016, § 64; HCC nr. 33 din 7 decembrie 2017, § 62, dar și hotărârea Curții Europene Sekmadienis Ltd. v. Lituania, 30 ianuarie 2018, § 64).
30. Curtea menţionează că destinatarii acestei legi pot să aprecieze care sunt faptele pertinente ce trebuie aduse la cunoştinţa autorităţii competente. O dispoziţie legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate acţiona în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziţii legale incidente.
31. Prin urmare, motivele refuzului de acordare a cetăţeniei prevăzute la articolul 20 din Lege, inclusiv faptul aflării persoanei sub urmărire penală, constituie, cu certitudine, fapte pertinente pentru refuzul acordării sau pentru retragerea cetăţeniei.
32. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea reține că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituționalității și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea dlor Artur Gutium şi Vladimir Cernat, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, privind controlul constituţionalităţii textului „sau la momentul examinării cererii se află sub urmărire penală” din articolul 20 alin. (1) lit. c) şi a textului „prin ascunderea unui fapt pertinent” din articolul 23 alin. (1) lit. a) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024 din 2 iunie 2000.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREȘEDINTE Mihai POALELUNGI
Nr. 23. Chişinău, 29 martie 2018.