Articolul 1. Obiectivele legii
Prezenta lege are drept obiective păstrarea purităţii şi ameliorarea calităţii aerului atmosferic - component al mediului, prevenirea şi reducerea efectelor nocive ale factorilor fizici, chimici, biologici, radioactivi şi de altă natură asupra atmosferei, cu consecinţe nefaste pentru populaţie şi/ sau mediul înconjurător.
Articolul 3. Noţiuni de bază
În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
aer - amestec unic de gaze (azot şi oxigen, mici cantităţi de argon, neon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid de carbon, hidrogen, vapori de apă şi diverse particule) de importanţă vitală majoră, în care pot vieţui organisme vii, cel mai mobil component al mediului, nedefinit prin hotare şi care, ca urmare a mişcării maselor sale, răspîndeşte urmările influenţei antropogene la distanţe imprevizibile;
calitate a aerului – ansamblu de caracteristici calitative şi cantitative ale aerului atmosferic, care determină starea acestuia;
poluant – orice substanţă în stare solidă, lichidă, gazoasă (de vapori) sau energie (radiantă, electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrantă), prezentă în aer, care poate avea o acţiune negativă asupra sănătăţii oamenilor şi/sau a mediului;
CMA de poluanţi – concentraţie maximă admisibilă a poluanţilor din atmosferă, permisă de reglementările în vigoare pentru anumite zone şi intervale de timp, care nu are acţiune negativă asupra mediului, normative de calitate a aerului localităţilor, criteriu de calitate a aerului;
ELA de poluanţi – emisie limitat admisibilă a poluanţilor evacuaţi, stabilită prin calculul dispersiei în aerul atmosferic de la suprafaţa solului de o sursă sau de un grup de surse de emisie, care nu depăşesc normativele calităţii aerului, prevăzute pentru populaţie, regnul animal şi vegetal;
raport privind normativele ELA – descriere a cantităţii de ELA, întocmită de laboratoare acreditate în modul stabilit;
autorizație pentru emisia în atmosferă a poluanților de la surse fixe de poluare – act eliberat de Agenția de Mediu în care se atestă dreptul titularului de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor autorizației;
modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632
ECP de poluanţi - emisii de poluanţi coordonate provizoriu, care, fiind evacuate şi dispersate în aerul atmosferic de la suprafaţa solului de o sursă sau de un grup de surse de emisie, depăşesc normativele calităţii aerului (CMA) şi pentru care este prevăzut, în volumul ELA, planul de măsuri de micşorare a nivelului de emisii;
CMN - condiţii meteorologice nefavorabile, perioadă în care condiţiile climaterice conduc la concentrarea emisiilor în aerul atmosferic de la suprafaţa solului, emisii care depăşesc normativele calităţii aerului (CMA).
nivel de poluare a aerului – concentraţie a poluanţilor din aerul atmosferic într-un punct sau zonă concretă, stabilită în baza unor măsurări sistematice şi analize comparative în raport cu anumite criterii (poluare de fond a aerului, CMA a poluanţilor, risc pentru sănătatea oamenilor şi/sau mediul înconjurător etc.);
poluare de fond a aerului – poluare a aerului atmosferic în zonele în care acţiunea surselor de poluare nu se manifestă direct;
poluare excepţională a aerului – situaţie în care:
1) concentraţia unuia sau a mai mulţi poluanţi în aerul atmosferic depăşeşte CMA:
a) de 20 – 29 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 48 ore;
b) de 30 – 49 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 8 ore;
c) de 50 ori şi mai mult;
2) nivelul de radiaţie în aer depăşeşte 0,2 Roentgen/oră;
noxă – agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismelor vii şi/sau a mediului înconjurător;
nocivitate – proprietate a unui poluant de a exercita acţiune dăunătoare asupra omului, a regnului animal şi vegetal;
impact antropic – poluare a aerului atmosferic în urma activităţii umane;
grad de influenţă – concentraţie minimă a unui poluant, capabilă să producă efecte negative asupra organismelor vii şi a bunurilor materiale;
monitorizare a poluării aerului – sistem de supraveghere sistematică a concentraţiilor de poluanţi din aerul atmosferic în scopul estimării nivelului de poluare a acestuia;
norme de protecţie a aerului – ansamblu de măsuri şi reglementări, prevăzute de legislaţie, de prevenire şi combatere a poluării aerului.