Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul II
POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL TURISMULUI
Articolul 4. Politica autorităţilor publice în domeniul turismului
(1) Statul sprijină turismul, ca unul din domeniile prioritare ale economiei naţionale, prin mecanisme economice şi prin acţiuni de amenajare şi protecţie a patrimoniului turistic în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative, prin crearea de condiţii pentru dezvoltarea durabilă a turismului.
(2) În scopul realizării politicii de stat în domeniul turismului, Parlamentul stabileşte cadrul juridic pentru activitatea turistică în concordanţă cu legislaţia naţională şi cu normele internaţionale.
(3) Guvernul:
a) stabileşte politica de stat în domeniul turismului, aprobă strategia şi programele naţionale în domeniu;
b) asigură dezvoltarea durabilă a turismului;
c) stabileşte modalităţile de administrare a proprietăţii de stat în domeniul turismului;
d) asigură condiţiile pentru pregătirea şi perfecţionarea continuă a cadrelor pentru industria turismului, inclusiv prin crearea de întreprinderi de instruire şi producere;
e) asigură utilizarea raţională a resurselor turistice şi promovarea măsurilor de conservare şi protecţie a mediului înconjurător în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu;
f) contribuie la dezvoltarea industriei turismului prin investiţii directe în crearea şi construcţia de obiective ale infrastructurii generale şi a celei turistice;
g) asigură securitatea turiştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestora;
h) realizează colaborarea internaţională în domeniul turismului prin încheierea şi executarea tratatelor internaţionale;
i) instituie un regim favorabil de eliberare a vizelor de intrare în ţară pentru vizitatorii străini;
j) contribuie la amenajarea şi dotarea punctelor de trecere a frontierei de stat cu facilităţi turistice.
Articolul 5. Obiectivele Ministerul Economiei şi Infrastructurii
(1) Politica de stat în domeniul turismului este elaborată de Ministerul Economiei şi Infrastructurii
(2) Ministerul Economiei şi Infrastructurii are următoarele obiective în domeniul turismului:
a) dezvoltarea integrată , echilibrată şi durabilă a turismului intern şi internaţional;
b) promovarea pe plan internaţional a Republicii Moldova ca destinaţie turistică;
c) integrarea politicii de dezvoltare a turismului în politica de dezvoltare generală a ţării;
d) includerea în circuitul turistic internaţional a patrimoniului turistic naţional;
e) apărarea drepturilor consumatorilor produsului turistic;
g) asigurarea prestării unor servicii turistice care să corespundă standardelor internaţionale;
h) crearea unui climat investiţional favorabil pentru atragerea investiţiilor autohtone şi străine în domeniul turismului.
Articolul 6. Atribuţiile Ministerul Economiei şi Infrastructurii Ministerul Economiei şi Infrastructurii are următoarele atribuţii în domeniul turismului: substituit/exclus prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450
a) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, strategia şi programele naţionale în domeniul turismului şi poartă răspundere, în limita competenţei sale, pentru implementarea acestora;
b) coordonează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu asociaţiile obşteşti din domeniul turismului măsurile privind realizarea strategiei şi politicii de stat în domeniul turismului;
c) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, mecanismele economice de stimulare a dezvoltării turismului şi poartă răspundere, în limita competenţei sale, pentru implementarea acestora;
d) efectuează analize şi pronosticuri privind dezvoltarea turismului în ţară, furnizează, în limita competenţei sale, informaţii din domeniul turismului la solicitarea organelor ierarhic superioare;
e) elaborează acte normative în domeniul turismului, armonizate cu normele internaţionale;
f) organizează şi monitorizează activitatea turistică în zonele turistice naţionale;
g) organizează şi desfăşoară activitatea de promovare a imaginii Republicii Moldova ca ţară ce prezintă interes atît pentru turismul intern, cît şi pentru cel internaţional, organizează activităţi expoziţionale în domeniul turismului în ţară şi peste hotare;
h) reprezintă interesele statului în domeniul turismului în organismele internaţionale şi regionale, coordonează şi monitorizează colaborarea Republicii Moldova cu Organizaţia Mondială a Turismului şi cu alte organisme internaţionale din domeniu în conformitate cu legislaţia;
i) coordonează implementarea programelor de asistenţă tehnică acordată de Uniunea Europeană, de Organizaţia Mondială a Turismului şi de alte organisme internaţionale, precum şi a programelor de integrare europeană în domeniul turismului;
j) organizează ţinerea evidenţei patrimoniului turistic, asigură valorificarea şi protejarea acestuia în conformitate cu legislaţia;
k) avizează documentaţia de urbanism privind zonele şi staţiunile turistice, precum şi documentaţia referitoare la construcţiile din domeniul turismului;
m) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică şi a agenţilor economici din industria turismului, efectuează clasificarea structurilor respective şi exercită controlul asupra respectării criteriilor de clasificare;
n) elaborează norme metodologice privind instituirea rutelor turistice, şi aprobă rutele turistice conform legislaţiei;
o) colaborează cu diverse asociaţii şi organizaţii neguvernamentale în probleme ce ţin de domeniul turismului;
p) acordă asistenţă metodologică şi informaţională în probleme ce ţin de sfera turismului agenţilor economici din industria turismului, asociaţiilor obşteşti din domeniu, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale;
q) organizează şi supraveghează activitatea editorială şi de publicitate în domeniul turismului;
r) organizează pregătirea şi perfecţionarea continuă a cadrelor în domeniul turismului, coordonează activitatea Centrului Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului, aflat în subordinea sa;
t) elaborează modelul contractului de servicii turistice şi modelul voucherului turistic şi le prezintă Guvernului spre aprobare;
v) monitorizează circulaţia turistică;
x) ţine Registrul turismului;
exclus/substituit prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450
y) exercită alte atribuţii stabilite de lege.
Articolul 7. Consiliul Consultativ pentru Turism
(1) Pe lîngă Ministerul Culturii şi Turismului funcţionează Consiliul Consultativ pentru Turism - organism de consultanţă în problemele promovării şi dezvoltării turismului din a cărui componenţă fac parte reprezentanţi ai agenţilor economici din industria turismului şi ai societăţii civile.
(2) Regulamentul Consiliului Consultativ pentru Turism şi componenţa nominală a acestuia se aprobă de Ministerul Culturii şi Turismului.
Articolul 8. Organizarea şi reglementarea activităţii turistice în teritoriu
(1) La nivel local, turismul se dezvoltă în interacţiune cu turismul naţional şi internaţional.
(2) Activitatea turistică în teritoriu este reglementată de Ministerul Economiei şi Infrastructurii în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii în domeniul turismului:
a) inventariază principalele resurse turistice;
b) participă la elaborarea rutelor turistice în conformitate cu programele de dezvoltare a turismului;
c) creează condiţii favorabile pentru activitatea în teritoriu a agenţilor economici din industria turismului şi a asociaţiilor obşteşti din domeniul turismului;
d) contribuie la renovarea, protecţia şi conservarea resurselor turistice prin reglementarea impactului antropic şi respectarea normelor de punere în valoare a acestora;
e) delimitează şi autorizează teritoriile pentru odihnă şi agrement;
f) întreprind acţiuni de amenajare turistică teritorială;
g) asigură dotarea teritoriilor autorizate cu indicatoarele turistice necesare;
h) contribuie la dotarea acestor teritorii cu facilităţi minime pentru vizitatori (locuri amenajate pentru prepararea şi servirea mesei, pentru acumularea deşeurilor, grupuri sanitare etc.);
i) contribuie la ameliorarea şi protecţia mediului prin elaborarea şi realizarea unor acţiuni şi programe speciale coordonate cu autoritatea centrală pentru resurse naturale şi mediu;
j) antrenează populaţia locală în activitatea turistică;
k) contribuie la dezvoltarea diferitelor forme de turism în teritoriu.
(4) Controlul calităţii serviciilor turistice prestate se efectuează de către Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, în baza petiţiilor şi a sesizărilor consumatorilor privind calitatea nesatisfăcătoare a serviciilor turistice prestate.
Articolul 9. Patrimoniul turistic
(1) Patrimoniul turistic constituie factorul principal care stă la baza ofertei turistice şi este format din bunuri proprietate publică şi bunuri proprietate privată, valorificate şi protejate în condiţiile legii.
(2) Evidenţa patrimoniului turistic se realizează de către Agenţia Servicii Publice.
(3) Evidenţa obiectivelor patrimoniului turistic se realizează prin înscrierea acestora în Registrul turismului.
(4) Criteriile de atribuire a statutului de obiectiv turistic naţional se elaborează de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.
(5) Lista obiectivelor turistice naţionale se aprobă de Guvern.
(6) Direcţiile de valorificare şi dezvoltare a patrimoniului turistic, inclusiv proprietate publică, se stabilesc de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.în conformitate cu programele de dezvoltare a turismului.
substituit/exclus prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450
(7) Dezvoltarea obiectivelor patrimoniului turistic este asigurată prin amenajarea turistică teritorială în conformitate cu principiile legale ale urbanismului şi amenajării teritoriului.
Capitolul III
ORGANIZAREA ŞI PROMOVAREA ACTIVITĂŢII TURISTICE
Articolul 10. Activitatea turistică Raporturile juridice între subiecţii activităţii turistice se reglementează prin contracte, în conformitate cu prevederile Codului civil al Republicii Moldova. modificat prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450
Articolul 101. Utilizarea voucherului turistic
(1) Modelul unic al voucherului turistic va fi utilizat în baza şi în conformitate cu contractele perfectate la:
a) turismul receptor;
b) turismul emiţător;
c) turismul intern;
d) deservirea cu excursii.
(2) Voucherul aplicat la turismul receptor se utilizează la primirea şi deservirea cetăţenilor străini pe teritoriul Republicii Moldova. Voucherul aplicat la turismul emiţător se utilizează la deservirea, în afara teritoriului Republicii Moldova, a cetăţenilor Republicii Moldova şi a persoanelor care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova. Voucherul aplicat la turismul intern se utilizează la deservirea turiştilor pe teritoriul republicii şi la organizarea traseelor turistice (pedestre, ecvestre, cu tracţiune, cicliste, acvatice, cu transport etc.), inclusiv la rute pentru zile de odihnă, precum şi la organizarea odihnei la baze turistice, în campinguri, moteluri, indiferent de forma de proprietate şi de amplasarea obiectivului de profil turistic (este vorba despre proprietatea amplasată peste hotarele Republicii Moldova). Voucherul turistic aplicat la deservirea cu excursii pe teritoriul Republicii Moldova se utilizează la organizarea excursiilor.
(3) Voucherul turistic poate fi: individual, pentru familie, pentru grup.
(4) La călătoria individuală (excursie), voucherul se perfectează individual pentru fiecare persoană. La călătoria de familie (excursie) se perfectează un singur voucher turistic pentru întreaga familie, cu indicarea tuturor membrilor familiei participanţi la călătorie. La călătoria în grup (excursie), voucherul se perfectează pe numele conducătorului grupului de colaboratori ai unei întreprinderi, instituţii, organizaţii, de studenţi ai unei instituţii, de sportivi ai unui club sau ai unei federaţii, care întreprind o călătorie comună, cu condiţii strict planificate ce ţin de itinerar, durată, componenţă, calitate şi preţul egal al serviciilor. La voucherul pentru grup se anexează lista tuturor membrilor grupului, cu indicarea numărului de turişti. Călătoria se consideră în grup dacă acesta este format din cel puţin 6 turişti. La dorinţă, fiecărui membru al grupului poate fi perfectat un voucher individual.
(5) La formarea de către agentul economic a unui grup mixt din clienţi, care nu se referă la categoriile menţionate la alin.(4), sosiţi conform anunţului pentru o călătorie concretă pe un itinerar format în prealabil, fiecărui turist sau fiecărei familii de turişti i se perfectează un voucher individual sau pentru familie, voucherul fiind unicul document însoţitor al turistului, ce conţine informaţia despre numărul şi calitatea serviciilor prestate.
(6) Voucherul se perfectează pentru toate tipurile de turism organizat, cu excepţia cazurilor cînd grupuri de elevi pleacă peste hotare în baza unei invitaţii oficiale de participare la festivităţi, concursuri, competiţii etc., cheltuielile de călătorie fiind suportate de către organizatori.
(7) Voucherul serveşte drept temei pentru deservirea turiştilor şi este primit de orice agent economic care practică activitate de turism fără perceperea unei plăţi suplimentare. Toate decontările reciproce pentru serviciile notificate în voucher se efectuează între agenţii economici de sine stătător, în conformitate cu actele legislative în vigoare.
(8) Agenţii economici care practică activitate de turism, la perfectarea contractului cu parteneri străini, fac schimb de vouchere. La prezentarea voucherului partea primitoare este obligată să asigure nivelul adecvat de deservire, calitatea şi componenţa serviciilor notificate în el, fără perceperea unor plăţi suplimentare. O plată suplimentară poate fi percepută în cazul în care turistului i-au fost prestate, la cererea sa, servicii suplimentare, neindicate în voucher.
(9) Agenţii economici care prestează servicii turistice primesc spre deservire voucherele eliberate de către alţi agenţi economici.
Articolul 102. Tipărirea, evidenţa şi păstrarea voucherului touristic
(1) Agenţii economici care practică activitate de turism în Republica Moldova vor utiliza în activitatea lor, ca document de strictă evidenţă, formulare tipizate ale voucherelor turistice, tipărite conform modelului aprobat de Guvern. Alte tipuri de vouchere sau documente, ce le-ar substitui, nu sînt valabile.
(2) Agenţii economici care practică activitate de turism în Republica Moldova.sînt obligaţi:
a) să procure formularele tipizate ale voucherelor turistice la Întreprinderea de Stat Editura de Imprimate “Statistica”;
b) să prezinte Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei dări de seamă trimestriale privind utilizarea formularelor voucherelor turistice pînă la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune.
substituit prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450
(3) Agenţii economici care practică activitate de turism utilizează voucherul la achitarea cu clientul, precum şi la achitările reciproce între agenţii economici: transportatori, proprietarii locurilor de cazare, birourilor de excursii etc.
(4) Voucherul este compus din trei file de culoare diferită, care se autocopie.
(5) La completarea formularului statistic privind circulaţia turiştilor nr.1-tur, agenţii economici anexează o notă explicativă privind volumul de vînzări al serviciilor turistice, întru evitarea eronării datelor statistice.
(6) Agentul economic care practică activitate de turism poartă răspundere pentru corectitudinea şi veridicitatea perfectării, aplicării, evidenţei şi păstrării voucherelor.
Articolul 11. Turoperatorii Turoperatorii pot desfăşura următoarele activităţi:
a) contractarea de servicii turistice de la agenţii economici care prestează direct astfel de servicii (unităţi de cazare, unităţi de servire a mesei, agenţi transportatori, unităţi de prestare a serviciilor de agrement) şi formarea de pachete turistice;
b) comercializarea pachetelor turistice proprii prin intermediul agenţiilor de turism sau direct consumatorilor;
c) rezervarea şi comercializarea de bilete pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole şi pentru alte manifestări culturale;
d) organizarea de congrese, conferinţe, întruniri sportive şi culturale, dacă acestea implică prestarea serviciilor turistice.
Articolul 12. Agenţiile de turism Agenţiile de turism pot desfăşura următoarele activităţi:
a) comercializarea pachetelor turistice contractate de la turoperatori;
b) comercializarea serviciilor proprii, precum şi a serviciilor contractate de la alte agenţii de turism;
c) vînzarea serviciilor proprii altor agenţii de turism;
d) rezervarea şi comercializarea biletelor pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole şi pentru alte manifestări culturale.
Articolul 13. Drepturile turoperatorilor şi agenţiilor de turism Turoperatorii şi agenţiile de turism au dreptul:
a) să presteze servicii turistice în conformitate cu legislaţia;
b) să reclame de la turişti şi parteneri repararea prejudiciului cauzat de aceştia;
c) să beneficieze de asistenţă metodologică şi informaţională în domeniul turismului din partea Ministerului Culturii şi Turismului;
d) să participe la acţiunile de promovare a imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică şi să fie incluşi/incluse în cataloage, ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei turistice naţionale;
e) să fie incluşi/incluse, la solicitare, în programele de pregătire profesională iniţiate de Ministerul Culturii şi Turismului;
f) să beneficieze de înlesnirile acordate în condiţiile legii;
g) să creeze asociaţii profesionale în conformitate cu legislaţia.
Articolul 14. Condiţiile de activitate ale turoperatorilor şi agenţiilor de turism
(1) Turoperatorii şi agenţiile de turism au obligaţia:
c) să încheie contracte de colaborare cu structurile de primire turistică străine clasificate sau cu structurile de primire turistică din Republica Moldova clasificate;
d) să încheie contracte de servicii turistice conform modelului aprobat şi să elibereze vouchere turistice;
e) să presteze în totalitate serviciile prevăzute în contractul de servicii turistice;
f) să elaboreze, din punct de vedere metodologic, cel puţin o rută turistică internă şi să o asigure cu materiale ilustrativ-publicitare;
g) să pună la dispoziţia turiştilor informaţii exhaustive privind programul turistic propus, procedurile consulare, drepturile şi obligaţiile turiştilor, condiţiile de asigurare, modul de reparare a prejudiciilor şi condiţiile de renunţare la servicii;
h) să furnizeze turiştilor informaţii corecte, complete şi clare privind ţara de aflare temporară: actele normative ale acesteia, obiceiurile, valorile şi tradiţiile, precum şi alte particularităţi locale;
i) să repare prejudiciile cauzate turiştilor în cazurile de încălcare a clauzelor contractului de servicii turistice;
j) să întocmească o listă a serviciilor turistice şi să o afişeze la un loc accesibil;
k) să păstreze confidenţialitatea numelor şi adreselor clienţilor lor, cu excepţiile prevăzute de legislaţie;
l) să asigure exploatarea durabilă şi conservarea patrimoniului turistic, precum şi protecţia mediului;
m) să prezinte organelor de statistică şi Ministerului Culturii şi Turismului dări de seamă statistice şi financiare în termenele stabilite prin lege.
n) să notifice autoritatea administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu se va desfăşura activitatea turistică cu privire la iniţierea activităţii turistice.
Articolul 16. Evidenţa circulaţiei turistice Evidenţa circulaţiei turistice este realizată de către organul central de specialitate al administraţiei publice, numit de Guvern, prin colectarea şi prelucrarea datelor privind persoanele care traversează frontiera de stat, privind frecventarea structurilor de primire turistică, vizitarea destinaţiilor turistice, prestarea serviciilor turistice etc.
Articolul 17. Biroul de informare turistică
(1) Birourile de informare turistică pot fi create de Ministerul Economiei şi Infrastructurii, de asociaţiile profesionale sau de agenţii economici din industria turismului în conformitate cu legislaţia. Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din ţările în care se creează atare birouri le vor acorda asistenţa logistică necesară.
substituit/exclus prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450
(2) Birourile de informare turistică pot desfăşura următoarele activităţi:
a) promovarea produsului turistic naţional şi a agenţilor economici din industria turismului, inclusiv prin editarea şi distribuirea publicaţiilor informaţionale şi cartografice despre serviciile turistice, obiectivele şi localităţile turistice;
b) rezervarea spaţiilor de cazare, a biletelor pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole, manifestări sportive etc.
(3) Cerinţele privind prestarea serviciilor în cadrul biroului de informare turistică se stabilesc prin lege.
Articolul 18. Structurile de primire turistică
(1) Structurile de primire turistică se vor ghida în activitatea lor de Normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei, aprobate de Guvern.
(2) Structurile de primire turistică ce deţin mai mult de 10 spaţii de cazare (camere şi/sau apartamente) au dreptul să obţină certificatul de clasificare de la entitatea acreditată la nivel internaţional sau local.
(3) Toate structurile de primire turistică vor notifica autoritatea administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu se va desfăşura activitatea turistică şi Agenţia Servicii Publice cu privire la iniţierea activităţii turistice.
(4) Agenţia Servicii Publice va asigura ţinerea Registrului structurilor de primire turistică.
Articolul 181. Procedura de eliberare a certificat de clasificare a structurilor de primire turistică
(1) Agenţii economici care solicită clasificarea structurii de primire turistică prezintă la Agenţia Servicii Publice următoarele documente:
a) cerere;
c) confirmarea notificării privind iniţierea activităţii de comerţ depuse la autoritatea administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu se va desfăşura activitatea turistică;
d) schiţa privind amplasarea structurii de primire turistică, conform cerinţelor stabilite de Guvern;
e) structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor de servire a mesei, conform cerinţelor stabilite de Guvern;
f) fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare sau de servire a mesei pe categorii, conform modelului stabilit de Guvern;
g) schema de încadrare a personalului;
h) o copie a diplomei de studii superioare de licenţă/masterat în domeniul turismului sau o copie a certificatului de absolvire a cursurilor de perfecţionare profesională.
(2) Agenţia Servicii Publice examinează documentele prezentate şi verifică respectarea criteriilor minime de clasificare la faţa locului, în prezenţa reprezentantului structurii, întocmind nota de verificare, conform modelului stabilit de Guvern, în două exemplare. Un exemplar al notei se transmite solicitantului de clasificare.
(3) Agenţia Servicii Publice , în termen de 10 zile de la data primirii setului complet de documente specificate la alin.(1), va adopta decizia privind acordarea sau neacordarea categoriei sau va propune efectuarea unor modificări în dotări şi servicii pentru acordarea sau menţinerea categoriei solicitate de către structură. Certificatul de clasificare se consideră acordat sau, după caz, reconfirmat dacă Ministerul Culturii şi Turismului nu răspunde solicitantului în termenul prevăzut de prezentul alineat.
(4) Pentru confirmarea categoriei acordate, Agenţia Servicii Publice, în termen de 10 zile de la data emiterii deciziei privind acordarea categoriei de clasificare, va elibera certificatul de clasificare conform modelului stabilit de Guvern.
(5) După expirarea termenului stabilit la alin.(3) şi (4) pentru acordarea categoriei şi în lipsa unei comunicări scrise din partea Agenţia Servicii Publice, certificatul de clasificare se consideră emis.
(6) În cazul în care constată neregularităţi în documentele depuse, Agenţia Servicii Publice i va notifica acest fapt solicitantului certificatul de clasificare cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (3) pentru emiterea certificatului de clasificare. Agenţia Servicii Publice va preciza, totodată, şi modul de remediere a neregularităţilor constatate.
substituit/exclus prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450
(7) Structurii i se acordă categoria în care se încadrează toate spaţiile ei. Pentru spaţiile de cazare sau de servire a mesei, care se încadrează la o categorie mai superioară decît cea a structurii, va fi emisă o anexă la certificatul de clasificare, conform modelului stabilit de Guvern, cu menţiunea categoriei respective a fiecărui spaţiu.
(8) În termen de 30 de zile de la data eliberării certificatului de clasificare, structurile de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei sînt obligate să deţină şi să afişeze placheta, cu înscrierea categoriei, conform modelului stabilit de Guvern.
(9) Certificatul de clasificare se eliberează gratis, pe termen nedeterminat. Structura de primire turistică se va adresa Agenţiei Servicii Publice pentru reconfirmarea actului cu cel puţin 10 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate.
(10) Certificatul de clasificare se afişează la un loc vizibil pentru toţi clienţii structurii. În cazul pierderii sau deteriorării certificatului de clasificare, agentul economic este obligat să solicite Agenţia Servicii Publice un duplicat al acestuia.
(11) În cazul modificării dotărilor şi serviciilor structura este obligată să solicite o nouă clasificare în termen de 10 zile de la apariţia modificărilor.
Articolul 182. Declasificarea şi anularea certificatul de clasificare
(1) Structura de primire turistică ce deţine certificatul de clasificare;este obligată să respecte, pe toată perioada de funcţionare, criteriile ce au stat la baza clasificării.
(2) Agenţiei Servicii Publice va verifica respectarea criteriilor ce au stat la baza clasificării structurii. În cazul în care, după obţinerea de către titular a certificatului de clasificare, se va constata neîndeplinirea unor condiţii importante prevăzute pentru eliberarea actului de clasificare, Agenţiei Servicii Publice nu-i va putea anula certificatul de clasificare, dar îi va notifica neregularităţile constatate, modul de remediere a tuturor deficienţelor identificate, termenul în care titularul trebuie să respecte această obligaţie şi care nu poate fi mai mic de 30 de zile.
(3) Agenţiei Servicii Publice va anula certificatul de clasificare dacă va constata o gravă atingere interesului public, securităţii naţionale, ordinii sau sănătăţii publice ce nu poate fi remediată sau dacă deficienţele identificate nu au fost remediate în termenul stabilit la alin.(2).
(4) Procedura de declasificare se aplică de către Agenţiei Servicii Publice în cazul în care structura nu mai corespunde categoriei de clasificare acordate anterior. Structura declasificată are dreptul să obţină un nou certificat de clasificare pentru categoria la care a fost declasificată.
Capitolul IV
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE TURIŞTILOR. ASIGURAREA DE CĂLĂTORIE ŞI SECURITATEA TURIŞTILOR
Articolul 19. Drepturile turiştilor Turiştii au dreptul:
a) la totalitatea serviciilor prevăzute în contractul de servicii turistice;
b) la securitate personală, la protecţia vieţii şi sănătăţii;
c) la apărarea drepturilor de consumatori ai serviciilor turistice;
d) la asistenţă medicală în conformitate cu prevederile asigurării de călătorie;
e) la înlăturarea imediată a încălcării clauzelor contractului de servicii turistice, încălcare depistată în timpul călătoriei;
f) la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin nerespectarea clauzelor contractului de servicii turistice;
g) la informaţii privind licenţa agentului economic;
h) la acces liber în obiectivele turistice pentru vizitarea şi folosirea cărora nu sînt stabilite restricţii legale;
i) la informaţii corecte, complete şi clare privind ţara de aflare temporară: actele normative ale acesteia, obiceiurile, valorile şi tradiţiile, precum şi alte particularităţi locale.
substituit/exclus prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450
Articolul 20. Obligaţiile turiştilor Turiştii sînt obligaţi:
a) să respecte clauzele contractului de servicii turistice;
b) să respecte legislaţia ţării de aflare temporară, obiceiurile şi tradiţiile locale;
c) să respecte regulile vamale, regulile de trecere a frontierei de stat şi termenul de şedere legal;
d) să repare toate prejudiciile aduse agentului economic în cazul încălcării clauzelor contractului de servicii turistice;
e) să repare prejudiciile aduse ţării de aflare temporară;
f) să respecte normele de protejare a patrimoniului turistic şi a mediului în locul vizitat.
Articolul 21. Asigurarea de călătorie
(1) Asigurarea de călătorie a turiştilor este obligatorie şi se efectuează de către agenţii economici din industria turismului prin încheierea contractelor cu companiile de asigurare abilitate să efectueze acest gen de asigurare. Cheltuielile pentru asigurare sînt incluse în preţul pachetului turistic.
(2) Asigurarea de călătorie trebuie să prevadă acoperirea cheltuielilor pentru acordarea de asistenţă medicală turistului în locul de aflare temporară.
Articolul 22. Protecţia şi securitatea turiştilor
(1) Protecţia şi securitatea turiştilor pe teritoriul Republicii Moldova sînt garantate de stat.
(2) Protecţia şi salvarea turiştilor care s-au confruntat cu situaţii excepţionale se efectuează de subdiviziunile specializate ale Departamentului situaţii excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne.
(3) În scopul asigurării securităţii turiştilor, agenţii economici din industria turismului sînt obligaţi:
a) să informeze turiştii despre eventualele pericole cu care se pot confrunta în timpul călătoriei;
b) să asigure turiştii cu echipamentul şi inventarul necesar pentru forma de turism practicată;
c) să asigure acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor accidentate în timpul călătoriei;
d) să informeze operativ autorităţile administraţiei publice locale şi persoanele interesate despre situaţiile excepţionale cu care s-au confruntat turiştii şi despre persoanele dispărute.
(4) În cazul situaţiilor excepţionale, statul întreprinde măsuri de protecţie a turiştilor cetăţeni ai Republicii Moldova aflaţi în străinătate, inclusiv evacuarea acestora din ţara de aflare temporară.
Capitolul VII
ZONELE TURISTICE NAŢIONALE
Articolul 27. Crearea zonelor turistice naţionale
(1) În scopul dezvoltării turismului intern şi receptor, în Republica Moldova, prin atragerea investiţiilor autohtone şi străine, se creează, pe o durată de 50 de ani, zone turistice naţionale, denumite în continuarezone.
(2) Zonele sînt create, la propunerea Guvernului, prin lege organică care le delimitează convenţional hotarele şi le stabileşte direcţiile prioritare de activitate, condiţiile şi particularităţile de funcţionare.
(3) Termenul de funcţionare a zonei poate fi prelungit.
(4) Statul stimulează, prin acordarea de înlesniri în conformitate cu legea, tinerii specialişti pentru activitatea ulterioară în zone.
Articolul 28. Criteriile şi procedura de creare a zonei
(1) Crearea zonei se consideră lucrare pentru cauză de utilitate publică de interes naţional.
(2) Crearea zonei se va baza pe următoarele criterii principale:
a) geografic;
b) de atractivitate peisagistică;
c) de structură, volum, concentrare şi valoare a resurselor turistice;
d) de funcţionalitate pentru turism.
(3) Iniţiatori ai creării zonei pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici şi diverse instituţii interesate.
(4) Iniţiatorii creării zonei vor prezenta Ministerul Economiei şi Infrastructurii:
introdus/substituit prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450
a) studiul de fezabilitate privind crearea zonei;
b) proiectul planului de amenajare a zonei.
(5) Studiul de fezabilitate privind crearea zonei trebuie să includă:
a) delimitarea hotarelor zonei;
b) caracteristica potenţialului turistic al zonei;
c) fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei;
d) volumul investiţiilor necesare;
e) oportunitatea (raţionalitatea) şi eficacitatea creării zonei.
(6) În cazul în care propunerea privind crearea zonei va fi considerată oportună şi va fi acceptată, Ministerul Economiei şi Infrastructurii va prezenta Guvernului, spre aprobare, proiectul de lege respectiv.
(7) Zona se consideră creată după intrarea în vigoare a legii corespunzătoare.
(8) După crearea zonei şi delimitarea în natură a hotarelor ei, terenurile proprietate publică ale unităţii administrativ-teritoriale, aflate în perimetrul zonei, se transmit, cu titlu gratuit, în proprietatea publică a statului, în modul stabilit de lege, şi trec în gestiunea Ministerul Economiei şi Infrastructurii .
(9) În cazul în care crearea infrastructurii în zonă va necesita traversarea unor terenuri aflate în proprietate privată, statul va răscumpăra aceste terenuri în modul stabilit de lege.
(10) Crearea şi amenajarea infrastructurii generale (căi de acces, reţele electrice, termice, de gaze naturale, de alimentare cu apă şi de canalizare) pînă la hotarele zonei se efectuează din mijloacele bugetului de stat, conform programelor de stat.
Articolul 29. Rezidenţii zonei
(1) Rezident al zonei, denumit în continuare rezident, poate fi orice persoană fizică sau juridică înregistrată, în modul stabilit de lege, în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova, selectată prin concurs, care a încheiat cu Ministerul Economiei şi Infrastructurii un contract privind desfăşurarea activităţii în zonă în conformitate cu prezenta lege.
(2) Concursul este organizat de Ministerul Economiei şi Infrastructurii , la selectarea rezidenţilor ţinîndu-se cont de volumul şi caracterul investiţiilor planificate. Anunţul privind organizarea concursului se publică, cu 3 luni înainte de desfăşurarea acestuia, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Ministerul Economiei şi Infrastructurii este obligat să prezinte, la cererea agentului economic, informaţii exhaustive privind organizarea şi desfăşurarea concursului.
(3) Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului se aprobă de Guvern.
(4) Criteriile de selectare a rezidenţilor se stabilesc prin legea privind crearea zonei.
(5) Persoana fizică sau juridică care intenţionează să obţină statutul de rezident va depune la Ministerul Economiei şi Infrastructurii o cerere, ce va conţine informaţii privind:
a) activitatea ce urmează să fie desfăşurată;
b) suprafaţa terenului necesar pentru desfăşurarea activităţii.
(6) La cerere se va anexa:
a) copia de pe certificatul de înregistrare;
b) copiile de pe documentele de constituire;
c) planul de afaceri, conform modelului stabilit de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.
(7) Ministerul Economiei şi Infrastructurii examinează documentele prezentate în conformitate cu alin.(5) şi (6) în termen de 30 zile lucrătoare de la data depunerii acestora şi adoptă una din următoarele decizii:
substituit/exclus prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450
a) privind acordarea statutului de rezident şi încheierea contractului pe un termen ce nu-l depăşeşte pe cel indicat la art.27 alin.(1); ori
b) privind refuzul de a acorda statutul de rezident şi de a încheia contractul, indicîndu-se motivul refuzului.
(8) Cererea de acordare a statutului de rezident este respinsă dacă:
a) la cerere nu au fost anexate documentele menţionate la alin.(6);
b) pe teritoriul zonei nu există un teren liber ce ar corespunde condiţiilor indicate în cerere;
c) pe teritoriul zonei nu este permisă desfăşurarea activităţii planificate;
d) planul de afaceri nu corespunde condiţiilor indicate în cerere.
(9) Persoana fizică sau juridică care a obţinut dreptul de înregistrare în calitate de rezident încheie cu Ministerul Economiei şi Infrastructurii un contract privind desfăşurarea activităţii în zonă, denumit în continuarecontract.
Articolul 30. Clauzele contractului
(1) În contract se indică:
a) suprafaţa terenului ce urmează a fi arendat;
b) termenul de finalizare a lucrărilor de proiectare şi de prezentare a proiectului, spre avizare, Ministerul Economiei şi Infrastructurii ;
c) lucrările ce urmează să fie efectuate de către rezident în zonă;
d) volumul investiţiilor preconizate;
e) termenele de finalizare a lucrărilor conform proiectului;
f) drepturile şi obligaţiile rezidentului şi ale Ministerul Economiei şi Infrastructurii;
g) înlesnirile acordate rezidentului;
h) responsabilităţile părţilor în caz de încălcare a obligaţiilor contractuale;
i) termenul contractului;
j) alte aspecte, conform înţelegerii dintre părţi.
(2) Rezidentul se obligă, pe parcursul valabilităţii contractului, să desfăşoare pe teritoriul zonei activitatea stipulată în contract, iar Ministerul Economiei şi Infrastructurii se obligă să dea în arendă, pe termenul indicat în contract, terenul aflat în perimetrul zonei.
(3) Rezidentul nu este în drept să transmită drepturile şi obligaţiile sale contractuale altei persoane.
Articolul 31. Înregistrarea rezidentului
(1) În termen de 3 zile de la data semnării contractului, Ministerul Economiei şi Infrastructurii va înscrie rezidentul în Registrul rezidenţilor zonei turistice naţionale şi va elibera certificatul de înregistrare. Modelul certificatului este aprobat de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.
(2) Ministerul Economiei şi Infrastructurii va comunica Serviciului Fiscal de Stat datele despre rezidentul înregistrat în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării.
Articolul 32. Modificarea şi încetarea acţiunii contractului
(1) În cazul în care rezidentul intenţionează să modifice clauzele contractului, acesta va prezenta Ministerul Economiei şi Infrastructurii un nou plan de afaceri conţinînd modificările preconizate. În termen de 10 zile de la data prezentării planului, ministerul va lua decizia privind acceptarea sau neacceptarea modificării clauzelor contractului. Clauzele respective nu pot fi modificate în sensul reducerii volumului investiţiilor.
(2) Acţiunea contractului încetează în cazul:
a) expirării termenului contractului;
b) rezilierii contractului;
c) acordului ambelor părţi.
(3) În cazul încălcării de către una dintre părţi a clauzelor contractului, acesta poate fi reziliat la cererea celeilalte părţi.
(4) Temeiuri pentru rezilierea contractului de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii se consideră următoarele încălcări comise de către rezident:
substituit prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450
a) încălcarea termenului de prezentare a documentaţiei de proiect, spre coordonare, ministerului;
b) desfăşurarea în zonă a unor activităţi neprevăzute în contract;
c) nerespectarea normelor de securitate a turiştilor, fapt soldat cu consecinţe grave pentru viaţa şi sănătatea acestora;
d) încălcarea legislaţiei privind protecţia monumentelor şi mediului;
e) încetarea activităţii stipulate în contract.
(5) Temei pentru rezilierea contractului de către rezident poate servi neonorarea de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii a obligaţiei contractuale de a construi infrastructura generală pînă la hotarele zonei.
(6) În contract pot fi prevăzute şi alte temeiuri pentru reziliere.
Articolul 33. Răspunderea pentru nerespectarea clauzelor contractului
(1) Persoana fizică sau juridică parte la contract îşi pierde statutul de rezident de la data rezilierii contractului şi nu poate presta servicii turistice în zonă.
(2) Pierderea statutului de rezident conduce la rezilierea contractului de arendă a terenului şi/sau de concesiune a obiectivului turistic în condiţiile prevăzute de lege.
(3) În cazul rezilierii contractului în temeiurile prevăzute la art.32 alin.(4) şi (6), cheltuielile suportate de către fostul rezident în legătură cu executarea contractului nu vor fi compensate, acesta fiind obligat să plătească o amendă în cuantumul prevăzut de contractul în cauză.
(4) În cazul rezilierii contractului în temeiul prevăzut la art.32 alin.(5), Ministerul Economiei şi Infrastructurii va compensa cheltuielile justificate suportate de către fostul rezident în legătură cu executarea obligaţiilor contractuale.
(5) Neplasarea investiţiilor în volumul şi/sau termenele prevăzute în contract atrage aplicarea, în cote progresive, a unei amenzi al cărei cuantum minim este egal cu suma plăţii de arendă, determinată conform tarifelor pentru calcularea preţului normativ al pămîntului (pentru o unitate grad/hectar).
Articolul 34. Modul de atribuire a terenurilor în zonă
(1) Terenurile proprietate publică a statului situate în perimetrul zonei pot fi atribuite rezidenţilor în folosinţă temporară, în exclusivitate în baza contractului de arendă, pe un termen de pînă la 50 de ani, la un preţ stabilit prin legea privind crearea zonei respective.
(2) În cazul în care termenul de funcţionare a zonei va fi prelungit, contractele de arendă vor fi reperfectate, ţinîndu-se cont de eficienţa realizării contractelor semnate iniţial.
(3) Rezidenţii nu au dreptul să cesioneze terenul unor terţe persoane, precum şi să gajeze dreptul de arendă sau să-l depună în calitate de aport în capitalul social al unor agenţi economici. Se interzice utilizarea terenului şi a dreptului asupra acestuia în alte scopuri decît cele prevăzute în contract.
(4) Rezidenţii care au arendat terenuri în perimetrul zonei şi au construit pe ele imobile au dreptul să răscumpere, după expirarea termenului de funcţionare a zonei, terenurile ocupate de imobilele respective, în conformitate cu legea.
Articolul 35. Avizarea construcţiilor în zonă
(1) Pentru construcţia fiecărui element de infrastructură turistică, rezidentul este obligat să obţină avizul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile, în conformitate cu cadrul normativ.
substituit prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450
(2) Avizul va fi eliberat dacă vor fi respectate următoarele condiţii:
a) păstrarea caracterului irepetabil şi deosebit al zonei naturale, care îi conferă specificul de unicat (construcţiile trebuie să cadreze cu contururile naturale ale landşaftului);
b) utilizarea la maxim a materialelor naturale şi reducerea la minim a folosirii materialelor nocive la construcţia structurilor turistice;
c) utilizarea la construcţii a elementelor tradiţionale de arhitectură populară în scopul sporirii atractivităţii turistice a zonei;
d) racordarea liniei acoperişurilor la contururile landşaftului şi vegetaţiei zonei;
e) asigurarea unui nivel al dotării cu aparatură şi/sau cu utilaje specifice, corespunzător gradului de confort preconizat;
f) asigurarea nivelului corespunzător de decorare şi de amenajare interioară, de finisaj şi dotare cu mobilier;
g) utilizarea în elaborarea designului construcţiilor a materialelor locale şi a manoperei meşterilor populari locali.
(3) Ministerul Culturii şi Turismului poate refuza să elibereze avizul dacă:
a) prin arhitectura, dimensiunile, aspectul exterior şi finisajele viitoarelor construcţii, se va modifica caracterul zonei în care acestea vor fi amplasate sau vor fi încălcate prevederile actelor normative;
b) prin amplasament, structură sau prin profil funcţional, noile construcţii sau instalaţii pot compromite cadrul natural existent sau pot aduce prejudicii mediului, resurselor naturale, salubrităţii şi/sau securităţii publice;
c) construcţiile noi nu se încadrează în parametrii funcţionali de valorificare raţională a resurselor naturale;
d) interese majore de ordin edilitar de perspectivă impun anumite restricţii de care nu s-a ţinut seama.
(4) Ministerul Economiei şi Infrastructurii, în termen de 10 zile de la data primirii solicitării de aviz, va verifica respectarea de către rezident a condiţiilor stipulate la alin.(1) şi va adopta decizia privind eliberarea sau neeliberarea avizului sau va propune efectuarea unor acţiuni ce ar duce la respectarea condiţiilor stipulate la alin.(1). Avizul se consideră acordat în cazul în care Ministerul Culturii şi Turismului nu răspunde rezidentului în termenul prevăzut de prezentul alineat
substituit/exclus prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450
Articolul 36. Activitatea desfăşurată în zonă
(1) Rezidentul este în drept să desfăşoare doar activităţile stipulate în contractul privind desfăşurarea activităţii în zonă.
(2) În zonă pot fi desfăşurate următoarele activităţi:
a) construcţia şi exploatarea comercială a structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare, indiferent de categoria de confort a acestora: hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă, tabără de vacanţă;
b) construcţia şi exploatarea comercială a structurilor de primire turistică cu funcţii de servire a mesei: restaurant de orice tip, bar de orice tip, fast-food, cofetărie, patiserie;
c) crearea, amenajarea şi exploatarea comercială a structurilor de agrement turistic: cluburi, cazinouri şi instalaţii specifice agrementului turistic;
d) construcţia şi exploatarea comercială a structurilor de tratament balnear;
e) reconstrucţia, reparaţia, amenajarea obiectivelor turistice din zonă;
f) crearea şi exploatarea comercială a centrelor de confecţionare şi/sau comercializare a articolelor de artizanat;
g) construcţia şi exploatarea comercială a parcărilor;
h) crearea şi exploatarea comercială a birourilor de informare turistică.
(3) În zonă sînt interzise activităţile ce pot conduce la degradarea patrimoniului turistic şi a mediului.
(4) Evidenţa rezultatelor activităţii desfăşurate în zonă de către rezident este ţinută separat de evidenţa activităţii desfăşurate în afara acesteia.
(5) Controlul asupra activităţii rezidenţilor se efectuează în condiţiile prevăzute de lege.
Articolul 37. Regimul fiscal al zonei
(1) Impozitarea rezidenţilor zonei se efectuează în conformitate cu legea.
(2) Pentru a atrage investiţii în infrastructura turistică din zonă, statul acordă rezidenţilor înlesniri fiscale în conformitate cu legea.