din Hotărîrea nr. 518/24 din 1 august 2017 cu privire la modificarea Regulamentului privind stabilirea gradelor de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare civile, penale şi contravenţionale și actualizării Nomenclatorului gradelor de complexitate, parte componentă a acestuia

EXTRAS nr. 518/24 din 01.08.2017 · CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII · publicat 08.09.2017
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa
pe legis.md
Trimiteri: 2 legate · 5 nerezolvate

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (5)
  • punctul 16 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 16 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 16 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 16 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 16 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat

Examinînd chestiunea cu privire la modificarea Regulamentului privind stabilirea gradelor de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare civile, penale şi contravenţionale și actualizarea Nomenclatorului gradelor de complexitate, parte componentă a acestuia, luînd act de informaţia doamnei Vera Toma, Consiliul Superior al Magistraturii

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă operarea modificărilor, propuse de grupul de lucru, în Regulamentul privind stabilirea gradelor de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare penale, contravenţionale şi civile, aprobat prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 165/6 din 18 februarie 2014.

2. Se aprobă Nomenclatorul gradelor de complexitate în versiunea actualizată, parte componentă a prezentului Regulament.

3. Modificările din prezentul regulament vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta hotărîre se remite Agenției de administrare judecătorească, tuturor instanţelor judecătoreşti pentru informare şi aplicare, se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE ȘEDINȚEI
PLENULUI CONSILIULUI SUPERIOR
AL MAGISTRATURII Victor MICU

REGULAMNT privind stabilirea gradelor de complexitate, unice naţionale a cauzelor judiciare penale, contravenționale și civile,

aprobat prin hotărîrea CSM nr.165/6 din 18 februarie 2014

Modificat şi completat prin Hotărîrea CSM nr.518/24 din 1 august 2017

I.

DISPOZIŢII GENERALE

1. Concepția privind finanțarea sistemului judecătoresc, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.39 din 18.03.2010, prevede, inter alia, implementarea unor reglementări obiective și transparente de stabilire a bugetelor operaționale ale instanțelor, prin prisma analizei ponderate a sarcinii de dosare examinate în fiecare instanță de judecată pe parcursul unei perioade determinate de timp. O astfel de analiză ponderată va permite eficientizarea alocărilor bugetare, compararea între instanțe a volumului de muncă efectuat, stabilirea volumului optim de activitate al unui judecător, optimizarea și redistribuirea posturilor de judecător și personal auxiliar în sistem, dar și repartizarea aleatorie mai echitabilă a sarcinii de dosare per judecător în diferite instanțe judecătorești.

2. Analiza ponderată a sarcinii de dosare se va efectua atît în baza numărului de cauze examinate, cît și a complexității acestora, dat fiind faptul că nivelul efortului depus de către judecători la examinarea cauzelor diferă de la o cauză la alta. Astfel, a apărut necesitatea stabilirii, prin prezentul Regulament, a unor grade de complexitate unice naționale a cauzelor judiciare penale, contravenționale și civile.

3. Gradele de complexitate unice naționale sunt stabilite în Nomenclatorul gradelor de complexitate a cauzelor judiciare penale, contravenționale și civile care este parte integră a acestui Regulament (vezi Anexa). Cauzelor judiciare noi apărute în urma modificării legislației pînă la operarea modificărilor în anexă, li se va stabili o complexitate provizorie medie determinată pentru fiecare compartiment în parte, fiind incluse în nomenclator fără obiect sau articol, dar sub indicele de „Alte categorii noi apărute”.

II.

APRECIEREA GRADELOR DE COMPLEXITATE

4. Gradele de complexitate a cauzelor reflectă nivelul efortului intelectual, psihic și moral al judecătorului, durata de timp necesară soluționării unei cauze, precum și circumstanțele cauzei (mai multe obiecte, mai multe părți, mai multe volume ș.a.).

5. În scopul menținerii într-o formă actualizată a Nomenclatorului tuturor categoriilor de cauze penale, contravenționale și civile, Consiliul Superior al Magistraturii prezintă, după necesitate, îmbunătățiri ținîndu-se cont de modificările din legislația Republicii Moldova.
Aprecierea gradelor de complexitate a dosarelor incluse în Nomenclator este prezentată pe o scală de la 1 la 10 puncte (1 reprezentînd complexitatea minimă, iar 10 – complexitatea maximă).
Consiliul Superior al Magistraturii poate modifica gradele de complexitate ale Nomenclatorului, la solicitarea motivată de situația apărută în practica instanțelor de judecată cu privire la unele cauze pentru care s-ar justifica majorarea sau diminuarea gradului de complexitate, precum și în cazul modificărilor din legislație.

III.

COMPLEXITATEA INIȚIALĂ, INTERMEDIARĂ ȘI FINALĂ A CAUZELOR

6. Complexitatea dosarului în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) se stabilește prin îmbinarea unei componențe fixe cu o componență variabilă a cauzei.
Complexitatea inițială fixă a cauzei – este punctajul acordat unei cauze în mod automat de PIGD la momentul înregistrării în program, în funcţie de obiectul principal, complexitatea acestuia fiind o valoare întreagă între 1 și 10 puncte, care se păstrează pentru toate stadiile procesuale.

7. Atunci cînd cauza parvenită în instanță are un singur obiect (capăt de acuzare), un singur volum și două părți, punctajul acordat de PIGD cauzei la momentul înregistrării va corespunde punctajului prevăzut pentru obiectul respectiv în Nomenclatorul gradelor de complexitate, cu excepția situațiilor prevăzute în prezentul regulament. După înregistrarea cauzei în PIGD, cauza se va repartiza automat-aleatoriu judecătorului selectat de PIGD.

8. În cazul în care cauza parvenită în instanță are mai multe obiecte (capete de acuzare), în PIGD se va înregistra mai întîi obiectul principal al cauzei, urmat de înregistrarea obiectelor secundare, după care cauza va fi repartizată automat-aleatoriu judecătorului selectat de PIGD.

9. În sensul prezentului Regulament, PIGD va calcula drept obiect principal al cauzei obiectul pentru care Nomenclatorul gradelor de complexitate prevede cel mai înalt punctaj.

10. Obiectul secundar al cauzei este obiectul care are un punctaj mai mic față de punctajul obiectului principal al cauzei conform Nomenclatorului gradelor de complexitate.

11. Astfel, o cauză cu un obiect principal și cîteva obiecte secundare, la momentul înregistrării în PIGD, va avea o complexitate inițială care va fi calculată în mod automat de PIGD conform formulei indicate în punctul 16 infra.

12. Dacă o cauză, în momentul înregistrării în PIGD, are un obiect principal, obiectele secundare, dar și mai multe părți și volume, complexitatea inițială a cauzei va fi calculată în mod automat de către PIGD conform formulei indicate în punctul 16 infra, după care cauza va fi repartizată aleatoriu judecătorului selectat de PIGD.

13. În cazul în care, pe parcursul examinării cauzei, au apărut mai multe obiecte, părți sau volume, acestea se vor înregistra în PIGD de către persoana responsabilă. PIGD, în mod automat, va adăuga punctaj adițional cauzei conform formulei indicate în punctul 16 infra. Astfel, o cauză aflată în procedură va căpăta complexitate intermediară.

14. Complexitatea intermediară a cauzei aflate în procedura unui judecător se va lua în calcul de către PIGD la repartizarea viitoarelor cauze spre examinare judecătorului respectiv.

15. Complexitatea finală a cauzei este punctajul de complexitate acumulat de o cauză în momentul pronunțării hotărîrii de către judecător. Complexitatea finală nu va influența distribuirea dosarelor prin PIGD judecătorului respectiv, însă se va utiliza la calcularea volumului de muncă (punctajul acumulat) de judecător la examinarea cauzei respective.

16. PIGD va determina complexitatea cauzelor în mod automat prin îmbinarea componenței fixe cu cea variabilă în baza următoarei formule:

Complexitatea dosarului =

complexitatea obiectului principal +

[complexitatea obiectelor secundare x 10%] +

[complexitatea obiectului principal x (număr părți x 5%)] +

[complexitatea obiectului principal x (număr volume x 20%)] +

[complexitatea obiectului principal x (număr martori x 2%)] +

[complexitatea obiectului principal x (număr încheieri x 2%) +

[complexitatea obiectului principal x (dispozitiv hotărîre x 2%)] +

[complexitatea obiectului principal x (hotărîre integrală x 20%)] –

[complexitatea obiectului principal x (încheiere soluționare mediere x 25%)] –

[complexitatea obiectului principal x (încheiere refuz mediere x 50%)] +

[complexitatea obiectului principal x (acțiune civilă (categorie secundară în dosare penale) x 50%)] +

[complexitatea obiectului principal x (dosar conexat x 50%)] –

[complexitatea obiectului principal x (încheiere refuz/restituire/strămutare x 50%)] –

[complexitatea obiectului principal x (încheiere scoatere de pe rol/încetarea procesului x 75%)] –

[complexitatea obiectului principal x (dosar conexat cu Statut de Conexat x 50%)].

_______________________________

Notă: Complexitatea dosarului se calculează conform formulei, care este formată din:

• Complexitatea obiectului principal - valoarea complexității atribuite categoriei principale a dosarului;

• Complexitatea obiectului secundar - valoarea complexității atribuite categoriei secundare a dosarului;

• Număr părți - numărul participanților din dosar (fără martori);

• Număr volume - numărul volumelor care formează dosarul. Se consideră 1 volum – 250 file;

• Număr martori - numărul participanților la proces salvați în PIGD cu calitatea procesuală de martor;

• Număr încheieri - numărul încheierilor salvate în dosar cu statut de Final;

• Dispozitiv hotărîre – documentul salvat în dosar cu statut de Final de tip Dispozitiv;

• Hotărîre integrală – documentul salvat în dosar cu statut de Final de tip Hotărîre;

• Încheiere soluționare mediere – documentul salvat în dosar cu statut de Final de tip Încheiere soluționare mediere;

• Încheiere refuz mediere – documentul salvat în dosar cu statut de Final de tip Încheiere refuz mediere;

• Acțiune civilă (categorie secundară în dosare penale) - valoarea complexității atribuite categoriei secundare a dosarului penal de tip acțiune civilă;

• Dosar conexat - numărul de dosare care se conexează. Valoarea complexității atribuite categoriei principale a dosarului care se conexează;

• Încheiere refuz/restituire/strămutare – documentul salvat în dosar cu statut de Final de tip Încheiere refuz, Încheiere restituire, Încheiere strămutare;

• Încheiere scoatere de pe rol/încetarea procesului – documentul salvat în dosar cu statut de Final de tip Încheiere scoatere de pe rol, Încheiere încetarea procesului;

• Dosar conexat cu Statut de Conexat - valoarea complexității atribuite categoriei principale a dosarului care se conexează.

La primirea în procedură a cauzei, judecătorul va primi 100% din gradul de complexitate final al cauzei electronice, iar în celelalte cazuri va primi 50%.

La adăugarea în PIGD a unei încheieri, gradul de complexitate se va mări cu 0,25 puncte, iar la adăugarea unei hotărîri/decizii, gradul de complexitate a cauzei se va majora cu 0,50 puncte.

În cazul conexării a două sau mai multe cauze aflate deja pe rol, gradul de complexitate a cauzei se determină în mod automat de către PIGD, conform formulei indicate în punctul 16, cu condiția că în PIGD au fost reflectate toate acțiunile ce țin de conexarea dosarelor.

În cazul disjungerii cauzelor, gradele de complexitate se determină în mod automat de către PIGD în baza formulei indicate în punctul 16, cu condiția că în PIGD au fost reflectate toate acțiunile ce țin de disjungerea cauzelor (gradele de complexitate a cauzei inițiale se vor repartiza între cauzele disjunse).

Complexitatea cauzelor judecate în apel şi recurs

17. La judecarea cauzelor în ordine de apel sau recurs, gradul inițial de complexitate atribuit în mod automat de către PIGD va reprezenta 75% pentru cauzele ce urmează a fi examinate în ordine de apel și, respectiv, 65% pentru cauze în ordine de recurs, acestea fiind calculate din gradul de complexitate pentru cauza respectivă stabilit de Nomenclatorul gradelor de complexitate conform regulilor stabilite pentru prima instanță.

18. În cazul rejudecării în fond a cauzei, de către instanța de apel, persoana responsabilă de înregistrarea dosarului în PIGD va selecta Casarea hotărîrii pentru rubrica Dosarul primit din Date generale. Astfel, PIGD va atribui gradul inițial de complexitate prevăzut pentru cauza respectivă în Nomenclatorul gradelor de complexitate conform regulilor stabilite pentru prima instanță.

IV.

DISPOZIȚII FINALE

19. Determinarea gradelor de complexitate iniţiale, intermediare şi finale ale cauzelor va avea loc în mod automat, prin intermediul PIGD. În caz de nefuncționare temporară, în zilele de odihnă sau de sărbătoare a echipamentului sau a PIGD, înregistrarea cauzelor și determinarea gradului de complexitate conform formulei, se va efectua în prima zi de lucru sau la înlăturarea defecțiunilor care au produs nefuncționarea echipamentului sau a PIGD.

20. Gradele de complexitate ale cauzelor stabilite în Nomenclatorul gradelor de complexitate vor fi încorporate în modulul repartizării aleatorii a cauzelor din PIGD, pentru a asigura o repartizare echilibrată a volumului de muncă între judecători şi a optimiza activitatea instanţelor. Indicii categoriilor din PIGD vor fi în conformitate cu indicii categoriilor indicate în Nomenclator.

21. Gradele de complexitate ale cauzelor stabilite în Nomenclatorul gradelor de complexitate vor fi utilizate şi în scopul calculării şi recomandării volumului optim de muncă a judecătorilor, precum şi a formulării şi implementării politicilor publice în justiţie.

Anexa