Secţiunea a 2-a
Structuri de necesitate ale lanţului de comandă
7. La nivel central se creează următoarele structuri:
a) Celula de criză;
b) Centrul naţional de combatere a bolii;
c) Grupul naţional de experţi.
8. La nivel local se creează următoarele structuri:
a) Centrul local de combatere a bolii;
b) Grupul local de experţi.
9. Celula de criză pentru pesta porcină clasică este constituită din următorii membri:
a) ministrul agriculturii şi industriei alimentare – preşedinte;
b) directorul general al Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală – vicepreşedinte;
c) directorul general adjunct al Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală – secretar;
d) şeful Direcţiei finanţe şi contabilitate a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare;
e) un reprezentant al Ministerului Finanţelor;
f) un reprezentant al Agenţiei Transporturilor.
10. Celula de criză pentru pesta porcină clasică se reuneşte ori de cîte ori există o suspiciune a pestei porcine clasice şi rămîne operaţională pînă la ridicarea măsurilor de carantină şi repopularea exploataţiilor.
Împreună cu Centrul naţional de combatere a bolii, Centrul de criză are ca principală atribuţie stabilirea şi supravegherea modului de aplicare a măsurilor specifice şi nespecifice pentru combaterea pestei porcine clasice.
11. Şedinţele Celulei de criză se desfăşoară în incinta Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
12. Centrul naţional de combatere a bolii se instituie imediat după confirmarea bolii pe teritoriul Republicii Moldova.
Membrii Centrului se vor întruni în incinta Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
13. Directorul general adjunct al Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală este responsabil de convocarea promptă a Centrului naţional de combatere a bolii.
14. Membrii Centrului naţional de combatere a bolii sînt:
a) directorul general al Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală – preşedinte;
b) directorul general adjunct al Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală – vicepreşedinte;
c) directorul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar;
d) directorul adjunct al Centrului Republican de Diagnostic Veterinar –secretar;
e) un specialist epizootolog;
f) un specialist virusolog din cadrul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar;
g) un specialist morfopatolog din cadrul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar;
h) un specialist în igiena, protecţia şi bunăstarea animalelor.
15. Atribuţiile Centrului naţional de combatere a bolii sînt:
a) coordonarea implementării deciziilor adoptate de Comisia Antiepizootică Excepţională Republicană;
b) îndeplinirea cerinţelor Normei sanitare veterinare privind măsurile de control al pestei porcine clasice;
c) organizarea măsurilor de eradicare a focarului de pestă porcină clasică;
d) călăuzirea în activitatea sa după prevederile Legii privind activitatea sanitar-veterinară, ale prezentului Plan, precum şi ale altor acte normative din domeniu;
e) crearea unui Grup naţional de experţi, care va efectua expertiza şi va sprijini autorităţile relevante în procesul de pregătire pentru eradicarea bolii;
f) organizarea, dacă este necesar, a examinărilor clinice pe întreg teritoriul Republicii Moldova;
g) coordonarea deciziilor privitor la efectuarea sacrificării preventive;
h) localizarea, în caz de necesitate, a fiecărui animal expediat din zonele de focar cu minimum 21 zile înainte de apariţia infecţiei într-o exploataţie din zona de protecţie;
i) coordonarea deciziei de stabilire a interdicţiilor cu privire la tranzitul şi transportul animalelor, însămînţarea artificială, carnea proaspătă, produsele din carne, produsele provenite de la animale nereceptive la pesta porcină clasică, materialul seminal, embrionii, în zona de protecţie şi supraveghere;
j) formularea propunerilor şi coordonarea activităţilor de asistenţă internaţională, dacă este necesar, inclusiv cercetări de diagnostic adiţionale;
k) înaintarea propunerilor cu privire la acţiunile strategice ce vor fi aplicate în scopul controlului pestei porcine clasice;
l) coordonarea utilizării fondurilor de stat pentru eradicarea pestei porcine clasice;
m) efectuarea tuturor aranjamentelor necesare pentru introducerea vaccinării de necesitate;
n) coordonarea şi direcţionarea activităţilor Centrului local de combatere a bolii la nivel raional/municipal;
o) coordonarea implementării măsurilor de eradicare a bolii pe întreg teritoriul ţării şi controlul asupra îndeplinirii lor.
16. Preşedintele Centrului naţional de combatere a bolii are întreaga responsabilitate pentru organizarea şi îndeplinirea tuturor atribuţiilor stabilite.
În special, el trebuie:
a) să organizeze şi să coordoneze activitatea Centrului naţional de combatere a bolii;
b) să organizeze şedinţele programate şi suplimentare ale Centrului naţional de combatere a bolii;
c) să coopereze cu autorităţile competente din alte ţări privitor la metodele de eradicare sau prevenire a maladiilor infecţioase ale animalelor;
d) să informeze Comisia Antiepizootică Excepţională Republicană şi alte instituţii statale privitor la focarul confirmat de pestă porcină clasică, la acţiunile pentru eradicarea bolii în concordanţă cu măsurile de protecţie a mediului şi la procesul de răspîndire a bolii.
17. Centrul naţional de combatere a bolii are dreptul:
a) să solicite informaţia despre capacităţile Centrului local de combatere a bolii şi despre măsurile de eradicare a focarului de boală, despre resursele tehnice, de personal şi de echipamente necesare;
b) să primească de la Centrul local de combatere a bolii informaţii privind focarele de boală şi măsurile aplicate pentru combaterea acesteia;
c) să înainteze propuneri şi recomandări Comisiei Antiepizootice Excepţionale Republicane şi altor instituţii interesate privind măsurile de eradicare a bolii;
d) să prezinte propuneri Guvernului privind coordonarea fondurilor de rezervă, utilizînd rezervele de stat;
e) să invite experţi şi consultanţi pentru organizarea şi coordonarea activităţilor Centrului naţional de combatere a bolii în perioada focarului de boală.
18. În caz de confirmare a pestei porcine clasice, autorităţile administraţiei publice locale creează Centrul local de combatere a bolii, coordonat cu Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală.
Din componenţa Centrului local de combatere a bolii fac parte:
a) şeful direcţiei raionale/municipale sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală;
b) un specialist virusolog;
c) un specialist epizootolog;
d) un specialist morfopatolog;
e) un specialist în igiena, protecţia şi bunăstarea animală;
f) un specialist responsabil de prelevarea şi transportul probelor la laborator;
g) un medic veterinar responsabil pentru identificarea animală;
h) un specialist în sănătatea animală;
i) alţi specialişti la nivel raional/municipal compatibili cu funcţia de expert al Centrului.
19. Autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile Legii nr.271-XIII din 9 noiembrie 1994 cu privire la protecţia civilă şi Legii nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, urmează:
a) să garanteze asigurarea Centrului local de combatere a bolii cu personal, încăperi şi echipamente disponibile;
b) să dispună de o structură organizatorică efectivă şi clară pentru a implementa măsurile de control al pestei porcine clasice şi de protecţie a mediului.
20. Centrul local de combatere a bolii are următoarele obligaţii:
a) să coopereze cu alte servicii şi cu autorităţile administraţiei publice locale pentru a garanta eradicarea cît mai rapidă a pestei porcine clasice;
b) să asigure efectuarea anchetelor epidemiologice de către medicii veterinari instruiţi;
c) să supravegheze circulaţia produselor şi a substanţelor provenite de la animalele receptive, colectate dintr-o exploataţie unde s-a confirmat pesta porcină clasică;
d) să identifice exploataţiile de contact şi să decidă ce măsuri trebuie aplicate într-o exploataţie suspectă de pestă porcină clasică pînă la momentul infirmării acesteia;
e) să dispună de informaţii adiţionale la fiecare 24 ore;
f) să organizeze inspecţia, examinarea clinică a animalelor, examinarea morfopatologică a cadavrelor, prelevarea şi expedierea probelor la laborator pentru a fi cercetate;
g) să organizeze înregistrarea, marcarea animalelor şi controlul mişcării lor;
h) să organizeze procesele de sacrificare şi distrugere a animalelor;
i) să organizeze şi să controleze procedurile de curăţare şi dezinfectare a exploataţiei contaminate;
j) să îndeplinească toate ordinele Centrului naţional de combatere a bolii;
k) să informeze Centrul naţional de combatere a bolii despre acţiunile întreprinse, să prezinte informaţii Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru siguranţa Produselor de Origine Animală despre restricţiile ce trebuie impuse, durata şi anularea lor;
l) să formeze grupuri de specialişti responsabili de anumite acţiuni în zona de supraveghere şi de protecţie;
m) după primirea informaţiei de la medicul veterinar oficial şi de la deţinătorul de animale despre cazuri suspecte de pestă porcină clasică, să organizeze măsurile de prevenire a răspîndirii virusului pestei porcine clasice;
n) să organizeze prelevarea probelor pentru cercetările de laborator, conform instrucţiunilor Centrului naţional de combatere a bolii sau ale grupului de experţi;
o) să organizeze înregistrarea şi inventarierea animalelor din exploataţiile din zona de protecţie şi de supraveghere, actualizînd informaţia permanent;
p) să organizeze periodic controlul tuturor exploataţiilor din zona de protecţie, în scopul evitării răspîndirii virusului pestei porcine clasice;
q) să organizeze şi să controleze sacrificarea şi uciderea animalelor;
r) să efectueze investigaţiile epidemiologice solicitate de Centrul naţional de combatere a bolii;
s) să informeze sistematic Centrul naţional de combatere a bolii despre lucrul efectuat;
t) să ducă o evidenţă strictă a personalului (medici veterinari oficiali, experţi etc.) care intră în focar şi să asigure cu echipament de protecţie individuală pentru toate persoanele menţionate.
21. Centrul local de combatere a bolii are următoarele drepturi:
a) să primească informaţii de la Centrul naţional de combatere a bolii despre situaţia epidemiologică şi măsurile aplicate pentru eradicarea focarelor de boală;
b) să înainteze propuneri şi recomandări Centrului naţional de combatere a bolii privind măsurile de combatere a pestei porcine clasice;
c) să apeleze la Centrul naţional de combatere a bolii pentru eliberarea fondurilor necesare în vederea controlului şi prevenirii pestei porcine clasice.
22. La nivelul Centrului local de combatere a bolii se organizează două grupuri de lucru:
1) postul de comandament fix, localizat la nivelul direcţiilor raionale/municipale sanitar-veterinare, cu următoarele atribuţii:
a) centralizarea tuturor informaţiilor, în special, a celor parvenite de la diferite instituţii şi organisme implicate în gestionarea focarului şi din anchetele epizootologice;
b) analizarea datelor şi identificarea punctelor critice;
c) evaluarea situaţiei şi a evoluţiei focarului;
d) definirea zonelor de protecţie şi de supraveghere, împreună cu posturile de dezinfecţie şi de control;
e) contactarea primăriei situate în zona de supraveghere pentru instituirea măsurilor de către postul de comandament operaţional;
f) executarea deciziilor autorităţilor administraţiei publice locale;
g) asigurarea transmiterii, urmăririi şi executării deciziilor Comisiei antiepizootice excepţionale raionale/municipale;
h) întocmirea raportului epizootic şi a altor rapoarte;
i) ţinerea evidenţei zilnice a mijloacelor materiale, financiare şi de personal angajate în focarul de boală;
2) postul de comandament operaţional, organizat în/lîngă exploataţia contaminată, cu următoarele atribuţii:
a) colectarea datelor privind amploarea focarului şi evoluţia bolii, evaluarea prejudiciilor produse de prezenţa acesteia;
b) organizarea şi dirijarea operaţiunilor veterinare şi de supraveghere, monitorizarea efectuării acestora;
c) asigurarea că echipele specializate (grupurile de experţi centrali şi locali) pot, la sfîrşitul zilei: să se decontamineze; să evalueze acţiunile întreprinse în timpul zilei; să primească informaţiile necesare pentru a doua zi;
d) aplicarea tuturor mijloacelor disponibile pentru eliminarea focarului;
e) solicitarea a noi mijloace de intervenţie;
f) furnizarea către postul de comandament fix a informaţiilor necesare, transmiterea solicitărilor de noi mijloace materiale, financiare şi de personal;
g) punerea în aplicare a deciziilor Comisiei excepţionale antiepizootice raionale/municipale, transmise prin intermediul postului de comandament fix.
23. Postul de comandament operaţional este situat în zona de supraveghere a focarului şi conlucrează strîns cu echipele de experţi ce activează în zona de protecţie a focarului.
24. Autoritatea publică centrală de supraveghere sanitar-veterinară creează un grup de experţi operaţional, compus din epizootologi, oameni de ştiinţă, medici veterinari şi virusologi, în proporţii egale, pentru menţinerea expertizei şi asigurarea pregătirii împotriva unui focar de pestă porcină clasică.
25. Atribuţiile grupului naţional de experţi sînt următoarele:
1) în caz de suspiciune de pestă porcină clasică:
a) evaluarea tabloului clinic şi a situaţiei epidemiologice;
b) formularea de recomandări referitoare la prelevarea de probe şi la analizele necesare pentru diagnosticarea bolii, precum şi la măsurile suplimentare ce trebuie puse în aplicare;
2) în caz de confirmare a pestei porcine clasice:
a) efectuarea în fiecare caz concret, dacă este necesar la faţa locului, a unei evaluări a tabloului clinic şi a unei analize a anchetei epizootologice pentru colectarea de date necesare pentru determinarea originii infecţiei,
datei introducerii agentului infecţios şi posibilei răspîndiri a bolii şi raportarea către Centrul naţional de combatere a bolii;
b) acordarea de consultaţii privind depistarea, prelevarea de probe, procedurile de testare, măsurile de combatere, strategia de implementare şi vaccinarea de necesitate;
c) supravegherea şi orientarea anchetei epidemiologice;
d) suplimentarea datelor epidemiologice cu informaţii geografice, meteorologice şi cu orice alte informaţii necesare;
e) analiza datelor epizootologice şi evaluarea riscurilor la intervale regulate;
f) acordarea asistenţei pentru asigurarea prelucrării carcaselor şi a deşeurilor de animale cu efecte nocive minime pentru mediu.
26. Grupul naţional de experţi are următoarea componenţă:
a) directorul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar;
b) directorul adjunct al Centrului Republican de Diagnostic Veterinar;
c) specialistul virusolog – şeful secţiei virusologie a Centrului Republican de Diagnostic Veterinar;
d) un specialist morfopatolog;
e) un specialist epizootolog;
f) un specialist în diagnosticarea pestei porcine clasice;
g) un specialist în probleme de biosecuritate;
h) un specialist în igiena, protecţia şi bunăstarea animalelor;
i) un specialist responsabil de monitorizare;
j) alţi specialişti existenţi la nivel naţional, care pot exercita competenţele de expert al grupului (reprezentanţi ai Institutului de Zootehnie şi Medicină Veterinară, Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Universităţii Agrare de Stat din Moldova).
27. Grupurile locale de experţi sînt constituite din specialişti din cadrul direcţiilor raionale/municipale sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală, serviciile veterinare locale ce execută activităţi de liberă practică şi alte persoane, specializate în diferite domenii.
28. Un grup local de experţi este constituit din 5 subgrupuri de experţi:
a) subgrupul de epizootologi;
b) subgrupul de screening;
c) subgrupul de trasabilitate;
d) subgrupul de stamping-out şi de evaluare;
e) subgrupul de instruire şi informare.
29. Subgrupul de epizootologi este format din:
a) medicul epizootolog de la nivelul direcţiilor raionale/municipale sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală;
b) un medic veterinar oficial;
c) medicul veterinar responsabil de exploataţia respectivă.
30. Subgrupul de epizootologi lucrează împreună şi sub coordonarea grupului naţional de experţi, evaluează eficienţa acţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie şi asistă postul de comandament operaţional la:
a) stabilirea posibilei origini a infecţiei;
b) stabilirea perioadei iniţiale de contaminare a exploataţiei;
c) determinarea punctelor de risc din exploataţia contaminată şi a nivelului de risc pentru exploataţiile din apropiere;
d) determinarea limitelor de posibilă răspîndire a agentului pestei porcine clasice.
31. Subgrupul de screening este format din specialişti veterinari din cadrul direcţiilor raionale/municipale sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală şi activează în trei etape:
a) screeningul de inventariere se efectuează la începutul fazei de prealertă, pentru a avea o evaluare exactă a răspîndirii virusului în zona de protecţie, cît de repede posibil, şi pentru inventarierea numărului de animale receptive din această zonă;
b) screeningul în perioada de suspiciune şi control se efectuează pentru a avea o situaţie exactă despre animalele moarte, ucise, suspecte de boală, suspecte de contaminare şi despre animalele nereceptive din zona de protecţie;
c) screeningul final este cel serologic în fermele din zonele de protecţie şi de supraveghere. Acesta este obligatoriu pentru motivarea ridicării măsurilor de carantină.
32. Subgrupul de trasabilitate realizează, în funcţie de circulaţia animalelor vii, produselor de origine animală, persoanelor, furajelor şi altor materii şi materiale ce pot constitui purtători de virus al pestei porcine clasice şi în funcţie de perioada maximă a posibilei contaminări:
a) trasabilitatea exploataţiei contaminate, în timp şi în spaţiu, pentru a evalua posibilele contacte ale exploataţiei înainte de perioada de contaminare, în perioada de incubaţie şi după suspiciunea bolii în exploataţie;
b) ţinerea sub observaţie a exploataţiilor „de contact“ şi a tuturor exploataţiilor suspecte pînă la eliminarea suspiciunii de pestă porcină clasică;
c) recoltarea probelor necesare examenului de laborator şi utilizarea probelor prelevate din exploataţia contaminată pentru determinarea originii virusului pestei porcine clasice prin metode biotehnologice şi duratei în timp între contaminare, suspiciune şi diagnostic.
33. Subgrupul de stamping-out şi de evaluare are următoarele atribuţii:
a) coordonarea uciderii animalelor receptive din exploataţia contaminată;
b) determinarea valorii animalelor, furajelor, ustensilelor şi altor materiale supuse distrugerii;
c) determinarea valorii produselor de origine animală ce se distrug;
d) supravegherea dezinfecţiei primare, dezinfecţiilor periodice şi controlul eficienţei dezinfecţiei şi dezinsecţiei finale.
34. Subgrupul de instruire şi informare realizează instruirea personalului din focar privind depistarea şi aplicarea măsurilor de control al bolii.
35. Subgrupul de informare are următoarele atribuţii:
a) centralizarea tuturor informaţiilor referitoare la situaţia din focar;
b) preluarea apelurilor populaţiei şi furnizarea informaţiei pentru mass-media.
36. Grupul local de experţi realizează, de asemenea:
a) întocmirea, împreună cu grupul naţional de experţi, a raportului epizootic periodic;
b) avizarea recoltărilor de probe în zonele de protecţie şi de supraveghere.
37. Componenţa nominală a structurilor din lanţul de comandă va fi aprobată prin ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare, la propunerea directorului general al Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală.