de inadmisibilitate a sesizării nr. 63g/2017 privind excepția de neconstituționalitate a Art. III din Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative și a art. 32 alin. (3) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (recalcularea pensiei judecătorului)

DECIZIE nr. 52 din 27.06.2017 · CURTEA CONSTITUȚIONALĂ · publicat 24.11.2017
pe legis.md
Trimiteri: 95 legate · 5 fără țintăMonitorul Oficial: 3 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Fără țintă (5)
  • alin.(1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin.(1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Art. III Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • legii menționate Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • HCC nr. 9 din 30 mai 2004 Fără legătură: actul citat nu se află pe legis.md.

Curtea Constituțională, statuând în componența:

Dl Tudor PANȚÎRU, președinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 17 mai 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 iunie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a Art. III din Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative și a art. 32 alin. (3) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ridicată de Nina Cernat, parte în dosarul nr. 3-1501/16, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituțională la 17 mai 2017 de către judecătorul Nicolae Corcea, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se află cererea de chemare în judecată depusă de Nina Cernat împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care s-a solicitat recalcularea și achitarea pensiei.

4. În cadrul ședinței de judecată, Nina Cernat a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a Art. III din Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative.

5. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 25 aprilie 2017 s-a dispus ridicarea excepției de neconstituționalitate și remiterea sesizării Curții Constituţionale pentru soluţionare.

6. Adițional, la 22 mai 2017, Nina Cernat a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, o cerere prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate și în privința art. 32 alin. (3) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

7. Prin încheierea din 23 mai 2017, instanța de judecată a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 32 alin. (3) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

B. Legislația pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art. 140) sunt următoarele:

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia „(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[…]”

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială „(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi „(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

[…]”

9. Prevederile relevante ale Legii nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (republicat în M.O., 2013, nr.15-17, art. 63) sunt următoarele:

Articolul 32

Asigurarea cu pensie

„(1) Judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni a activat în funcţia de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exerciţiu.

(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi judecătorilor care au activat în instanţele internaţionale, luându-se în calcul salariul mediu lunar al judecătorului Curţii Supreme de Justiţie.

(3) Pensia pentru vechime în muncă stabilită în condiţiile alin.(1) se calculează şi se plăteşte doar judecătorilor demisionaţi şi judecătorilor eliberaţi din funcţie în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

(4) În cazul în care judecătorii demisionaţi sunt numiţi iarăşi în funcţia de judecător, plata pensiei se suspendă.”

10. Prevederile relevante ale Legii nr. 60 din 4 aprilie 2014 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (M.O., 2014, nr.115-119, art. 304) sunt următoarele:

„Art. III. – Judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcţia de judecător vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că prin Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014 a fost modificată Legea cu privire la statutul judecătorului, inclusiv în partea ce ține de asigurarea cu pensie a judecătorilor. Astfel, judecătorii care au realizat dreptul la pensie până la intrarea în vigoare a legii menționate (16 mai 2014) beneficiază de pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a legii, fără posibilitatea recalculării acesteia.

12. În viziunea autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile contestate contravin principiului neretroactivității legii, limitează dreptul la pensie dobândit anterior, precum și aduc atingere dreptului de proprietate.

13. În acest sens, autorul excepției de neconstituționalitate pretinde că dispozițiile Art. III din Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014, potrivit cărora judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a legii, sunt contrare articolelor 6, 16, 43, 46, 47, 54 și 116 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor ține de competența Curții Constituționale.

16. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de Nina Cernat, parte în dosarul nr. 3-1501/16, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

17. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin. (1) lit. g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

18. Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Art. III din Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative și art. 32 alin. (3) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

19. Curtea observă că autorul excepției susține că prevederile Art. III din Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014, potrivit cărora judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a Legii nr. 60 din 4 aprilie 2014, sunt contrare art. 6, 16, 43, 46, 47, 54 și 116 din Constituție.

20. În acest sens, cu referire la invocarea articolului 6 din Constituție, Curtea reține că prevederile acestui articol comportă un caracter generic şi constituie imperative de ordin general-obligatoriu, care stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate.

21. De asemenea, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 16 din Constituție, autorul excepției de neconstituționalitate nu a demonstrat în ce măsură dispozițiile contestate aduc atingere dreptului la egalitate, limitându-se la o simplă invocare a acestuia.

22. Totodată, Curtea constată lipsa unei legături de cauzalitate între normele contestate și articolul 43 din Constituție, care garantează dreptul la muncă și la protecția muncii.

23. În ceea ce privește criticile de neconstituţionalitate a dispozițiilor contestate în raport cu articolele 46, 47, 54 și 116 din Constituție, Curtea reține următoarele.

24. În Hotărârea nr. 27 din 20 decembrie 2011 Curtea a subliniat că măsurile prin care se diminuează asigurarea materială şi socială a judecătorilor sunt interpretate de Curte ca ingerinţe în independenţa judecătorilor. Astfel, este absolut inadmisibil de a diminua protecția juridică a statutului judecătorului în procesul adoptării unor legi noi.

25. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, la determinarea temeiurilor juridice, condițiilor de stabilire şi plată a pensiilor, modalităților de calculare a cuantumului pensiei, legiuitorul are obligația de a ține cont de faptul că asigurările sociale stabilite anterior nu pot fi anulate fără a fi substituite prin măsuri echivalente. Noile prevederi legale se vor aplica numai pentru viitor și numai față de persoanele care au solicitat acordarea pensiei după intrarea acestora în vigoare, fără a se aduce atingere drepturilor de pensie stabilite anterior (HCC nr. 9 din 30 mai 2004, §4).

26. În speță, Curtea observă că, în condițiile Art. III din Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014, judecătorii care au beneficiat de plata pensiei până la 16 mai 2014, dar continuă să activeze în funcția de judecător vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a Legii nr. 60 din 4 aprilie 2014.

27. Prin urmare, Curtea nu poate reține alegațiile autorului excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora dispozițiile contestate afectează principiului neretroactivității legii, astfel limitând și dreptul la pensie dobândit, întrucât prin textul legal, ce face obiectul excepției, nu se diminuează mărimea pensiei obținute anterior. Mai mult, Curtea menționează că, având în vedere prevederile art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului, judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, pensia se va recalcula ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu.

28. În partea ce ține de pretinsa neconstituționalitate a art. 32 alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului [în redacția Legii nr.60 din 4 aprilie 2014], potrivit căruia pensia pentru vechime în muncă se calculează şi se plăteşte doar judecătorilor demisionaţi şi judecătorilor eliberaţi din funcţie în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, Curtea observă că autorul excepției nu a indicat dispozițiile din Constituție cu care prevederile criticate ar intra în contradicție. Dacă ar proceda la examinarea sesizării formulate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care, prin prisma articolului 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele, să expună normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă între norma contestată şi argumentele invocate.

29. Mai mult, Curtea constată că prevederile art. 32 alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului [în redacția Legii nr.60 din 4 aprilie 2014] nu au incidență la soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti în cadrul căreia a fost invocată, întrucât obiectul litigiului principal îl constituie recalcularea pensiei care a fost stabilită până la data intrării în vigoare a legii menționate.

30. Așadar, Curtea notează că, în această parte, excepția de neconstituționalitate vizează o abordare in abstracto, care nu are legătură cu fondul litigiului principal, fiind inoperabilă în cadrul rezolvării excepţiilor de neconstituţionalitate, spre deosebire de controlul ordinar al constituţionalităţii normelor.

31. În același timp, Curtea subliniază că, potrivit Hotărârii nr. 2 din 9 februarie 2016, instanţei de judecată îi revine obligaţia de a verifica dacă excepţia întruneşte condiţiile necesare pentru a sesiza Curtea Constituţională, inclusiv dacă norma a cărei neconstituționalitate se invocă este incidentă la soluţionarea fondului cauzei, ceea ce s-a omis în respectiva speță.

32. Ținând cont de cele menționate, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și al pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a Art. III din Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative și a articolului 32 alineatul (3) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ridicată de Nina Cernat, parte în dosarul nr. 3-1501/16, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Tudor PANȚÎRU

Nr. 52. Chişinău, 27 iunie 2017.