Art.4. -
(1) Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unităţi administrativ-teritoriale: raioane, oraşe şi sate.
(2) Statutul satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de Parlament, şi se aprobă de consiliul local.
(3) Statutul special de autonomie al localităţilor din stînga Nistrului şi al unor localităţi din sudul ţării se stabileşte prin legi organice, potrivit art.111 din Constituţia Republicii Moldova.
(4) Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele (comunele), sectoarele şi oraşele (municipiile) constituie nivelul întîi, raioanele , municipiul Chişinău şi municipiul Bălţi, constituie nivelul al doilea.
Art. 51. –
(1) Comuna este o unitate administrativ-teritorială, alcătuită din două sau mai multe sate, care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și tradiții, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice.
(2) Satul în care își are sediul consiliul comunal este numit sat-reședință.
(3) Comuna poartă denumirea satului-reședință.
Art. 6. -
(1) Orașul este o unitate administrativ-teritorială în care majoritatea resurselor de muncă este ocupată în activități neagricole cu un nivel diversificat de dotare și echipare, exercitînd o influență socioeconomică semnificativă asupra zonei înconjurătoare.
(2) În condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii.
Art. 10. -
(1) Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) şi oraşe, unite prin teritoriu, relaţii economice şi social-culturale.
(2) Oraşul în care îşi are sediul consiliul raional este numit oraş-reşedinţă .
(3) Raionul poartă denumirea oraşului-reşedinţă.
(4) Hotarele administrative ale raionului reprezintă perimetrul suprafeţei localităţilor incluse în componenţa acestuia şi care coincide cu hotarele dintre localităţile raionului dat şi localităţile raionului limitrof.
Art. 11. -
(1) Satelor şi oraşelor care, datorită condiţiilor climaterice, balneologice şi înzestrării lor edilitar-gospodăreşti, prezintă o importanţă deosebită pentru sănătatea şi odihna populaţiei li se atribuie, prin hotărîre a Guvernului, statut de staţiune balneoclimaterică.
(2) Satelor şi oraşelor care au o importanţă deosebită în domeniul economiei naţionale, precum şi pentru istoria sau cultura statului, prin hotărîre a Guvernului, li se poate atribui statut de nod feroviar, centru istoric, centru cultural.