Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul II
POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL ORGANIZĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII JOCURILOR DE NOROC
Articolul 3. Politica de stat în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc
(1) Organizarea şi desfășurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția întreținerii cazinourilor, constituie monopol de stat şi au loc în condiţiile prezentei legi.
(2) Gestionarea activității în domeniul jocurilor de noroc ce constituie monopol de stat este realizată de către stat prin intermediul Loteriei Naționale a Moldovei.
(3) Activitatea organizatorului jocurilor de noroc ce constituie monopol de stat – Loteria Națională a Moldovei – nu este supusă licențierii.
(4) Scopul politicii de stat în domeniul jocurilor de noroc este crearea condițiilor optime pentru reducerea riscurilor sociale legate de organizarea și desfășurarea acestora, precum și asigurarea respectării de către organizatorii jocurilor de noroc a prevederilor legislației.
(5) Principiile politicii de stat în domeniul organizării şi desfășurării jocurilor de noroc sînt:
a) protecția drepturilor, intereselor legitime, vieții și sănătății cetățenilor;
b) asigurarea condițiilor de participare la jocul de noroc unice pentru toți jucătorii și a respectării acestora de către participanți;
c) asigurarea echității și obiectivității la desfășurarea activității în domeniul jocurilor de noroc;
d) asigurarea imposibilității influențării din exterior asupra rezultatelor jocului de noroc.
Articolul 4. Reglementarea, supravegherea și controlul de stat al activității în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc
(1) Reglementarea de stat a activității în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc se realizează de către Parlament, Guvern, Agenţia Servicii Publice (în continuare – autoritate competentă), alte autorități ale administrației publice centrale, în funcție de atribuțiile acestora.
(2) Reglementarea de stat, supravegherea de stat şi controlul de stat al activităţii în domeniul jocurilor de noroc se exercită de către autorităţile administraţiei publice abilitate cu dreptul de control şi supraveghere în limitele prevederilor Legii nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(3) Reglementarea de stat a activității în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc se realizează prin:
a) stabilirea modului de efectuare a activității de organizare și desfășurare a jocurilor de noroc și a restricțiilor corespunzătoare, a cerințelor obligatorii față de organizatorii jocurilor de noroc, localurile de joc, utilajul de joc, jucătorii, vizitatorii localurilor de joc;
b) eliberarea licențelor pentru efectuarea activității de organizare și desfășurare a jocurilor de noroc;
c) stabilirea organizatorului loteriilor;
d) efectuarea monitorizării de stat a jocurilor de noroc cu scopul de a controla achitarea integrală și în termen a impozitelor și a taxelor de către organizatorii jocurilor de noroc;
e) efectuarea supravegherii de stat în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc cu scopul de a preveni, depista și combate încălcările legislației privind organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc de către organizatorii jocurilor de noroc, cu antrenarea organismelor de evaluare a conformității acreditate de Organismul Național de Acreditare și recunoscute de Agenţia Servicii Publice;
f) recunoașterea organismelor de evaluare a conformității acreditate, care este efectuată în condițiile Legii nr. 235 din 1 decembrie 2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii.
Articolul 5. Atribuțiile în domeniul realizării politicii de stat
(1) Pentru realizarea politicii de stat în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc, Ministerul Finanțelor are următoarele atribuții:
a) elaborează și prezintă spre aprobare Guvernului condițiile de efectuare a activității în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc în cazinouri (condiții de licențiere);
b) prezintă Guvernului propuneri de perfecționare a legislației care reglementează activitatea în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc.
(2) Pentru realizarea politicii de stat în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc, Agenția Servicii Publice are următoarele atribuții:
a) prezintă Ministerului Finanțelor propuneri de perfecționare a legislației care reglementează activitatea în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc;
b) îndeplinește funcțiile organului de licențiere în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc, inclusiv decide asupra eliberării licențelor prevăzute de prezenta lege organizatorilor jocurilor de noroc;
c) stabilește procedura de prezentare, volumele și formularele rapoartelor (rapoartelor electronice) cu privire la desfășurarea jocurilor de noroc, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
d) ține evidența registrelor jocurilor de noroc;
e) aprobă și ține Registrul organizatorilor de jocuri de noroc în cazinouri, Registrul mijloacelor de joc de bază, alte registre;
f) coordonează și înregistrează regulile de desfășurare a jocurilor de noroc;
g) conlucrează cu autoritățile administrației publice centrale și locale, organizații publice și alte organizații în procesul exercitării atribuțiilor sale;
h) stabilește lista standardelor internaționale și criteriile de corespundere în conformitate cu care are loc certificarea programelor informatice și/sau a utilajului de joc, precum și organizează inspectarea programelor informatice și a utilajului de joc aflat în folosință și/sau în exploatare;
i) stabilește cerințele față de instituțiile specializate care prestează servicii de certificare, de inspecție a programelor informatice și/sau a utilajului de joc, cu ulterioara recunoaștere a acestora;
j) elaborează criteriile cărora trebuie să corespundă sistemul unic electronic de monitorizare de stat a jocurilor de noroc, care include și activitățile instituțiilor specializate de certificare și inspecție;
k) administrează sistemul electronic unic de monitorizare de stat a jocurilor de noroc sau determină persoana corespunzătoare (administratorul) care va exercita această atribuție;
l) exercită alte atribuții prevăzute de prezenta lege și de alte acte normative.
substituit/in redacție prin LP80 din 05.05.17, MO162-170/26.05.17 art.284
Articolul 6. Activităţile din domeniul jocurilor de noroc
(1) Este considerată activitate în domeniul jocurilor de noroc:
a) întreținerea cazinourilor;
b) organizarea şi desfăşurarea loteriilor;
c) organizarea funcţionării sălilor de joc cu automate de joc cu cîştiguri băneşti;
d) organizarea şi desfăşurarea pariurilor pentru competiţiile/evenimentele sportive;
e) organizarea jocurilor de noroc prin intermediul rețelelor de comunicaţii electronice.
(2) Jocurile de noroc sînt delimitate, după riscul social, în:
a) jocuri de noroc cu risc social sporit (precum jocurile de noroc din cazinouri, automatele de joc cu cîştiguri băneşti, indiferent de modul lor de organizare);
b) jocuri de noroc cu risc social scăzut (precum loteriile şi pariurile la competiţiile/evenimentele sportive).
(3) Următoarele genuri de activități nu cad sub incidenţa prezentei legi:
a) tombolele organizate de către instituţiile de învăţămînt, alte persoane juridice ce nu practică activitatea de întreprinzător (inclusiv autorităţi publice), care au un caracter distractiv, fără profit și neregulat, iar costul total al biletelor de participare emise spre realizare nu depăşeşte 10000 de lei;
b) jocurile de tip distractiv desfăşurate prin intermediul unor maşini, automate, dispozitive de orice fel şi care nu presupun cîştiguri bazate pe elemente aleatorii, avînd ca scop testarea forţei, inteligenţei sau dexterităţii participantului, în cadrul cărora cîştigul maxim acordat unui participant nu depăşește suma de 2000 de lei, iar suma totală a cîştigurilor ce urmează a fi acordate în cadrul respectivelor jocuri nu este mai mare de 10000 de lei;
c) acţiunile organizate de agenţii economici, denumite loterii publicitare, în cadrul cărora fondul de cîştiguri se formează exclusiv din venitul propriu al acestora, iar scopul acestor loterii este stimularea activităţii de bază, şi care nu presupun careva taxe de participare ori cheltuieli suplimentare din partea participanţilor şi nici majorarea preţului pe care produsul l-a avut anterior desfăşurării acţiunii publicitare.
(4) Jocurile de noroc ce nu corespund cerinţelor prezentei legi sînt interzise, inclusiv:
a) pariurile încheiate pe rezultatele unor concursuri clandestine;
b) jocurile ale căror rezultate pot fi influenţate prin dexteritatea organizatorului de joc, a mînuitorului mijloacelor de joc (precum cauciucurile cu timbre, capacele cu bile etc.);
c) jocurile de tip pariu, indiferent de forma de organizare şi mijloacele de joc utilizate, care folosesc ca suport (obiect) de joc rezultatele loteriilor, indiferent de modul în care se organizează aceste jocuri şi în care participanţii au posibilitatea să indice (pronosticheze) rezultatele acestor evenimente;
d) alte jocuri de noroc care nu sînt prevăzute de prezenta lege.
Capitolul IV
PRINCIPIILE ȘI CERINȚELE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA JOCURILOR DE NOROC
Articolul 10. Principiile de organizare și desfășurare a jocurilor de noroc
(1) Principiul liberului consimțămînt presupune independența și libertatea luării deciziei de către jucător cu privire la participarea la un joc de noroc. Participarea forțată la jocurile de noroc este interzisă. Jocurile cu participare forțată includ, de asemenea, jocurile participarea la care este o condiție obligatorie pentru ca jucătorii să obțină bunuri materiale sau nemateriale ori drepturi care nu sînt cîștiguri.
(2) Principiul publicității presupune publicarea regulilor de desfășurare a jocurilor de noroc și asigurarea accesului prealabil obligatoriu pentru familiarizare.
(3) Principiul egalității condițiilor de participare la jocurile de noroc prevede egalitatea șanselor jucătorilor care au depus aceleași mize de a cîștiga, precum și aplicarea obligatorie a mecanismului de tragere la sorți a cîștigurilor conform condițiilor producerii aleatorii a evenimentelor, indiferent de voința organizatorului, a jucătorilor sau a altor persoane.
(4) Principiul protecției informației prevede protecția tehnologică și fizică obligatorie a utilajului de joc și a mijloacelor de extragere, stocare, introducere și retragere a informațiilor de accesul neautorizat al părților terțe, precum și organizarea verificării periodice a funcționării lor corespunzătoare.
(5) Principiul achitării în avans a mizei presupune depunerea integrală a mizei organizatorului jocurilor de noroc sau operatorului (distribuitorului) loteriei înaintea începerii tragerii la sorți într-un joc de noroc. Se interzice primirea mizelor în credit, cu achitare în rate sau cu achitare ulterioară, cu excepția achitării mizei prin intermediul cardurilor bancare, cu condiția autorizării obligatorii a plății.
(6) Principiul numărului limitat de organizatori ai jocurilor de noroc implică posibilitatea organizării și desfășurării jocurilor de noroc în Republica Moldova doar de persoane care îndeplinesc cerințele prezentei legi, care au obținut o licență pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc de tipul respectiv, în modul stabilit de prezenta lege.
(7) Principiul aplicării standardelor internaționale în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc și a loteriilor presupune aplicarea normelor internaționale și adoptarea standardelor internaționale ca bază pentru elaborarea standardului național în domeniul menționat.
Articolul 11. Organizatorul jocului de noroc Organizator al jocurilor de noroc (cu excepția organizatorului jocurilor de noroc care constituie monopol de stat) poate fi doar o persoană juridică rezidentă a Republicii Moldova, care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este creată în conformitate cu legislația Republicii Moldova sub formă de societate comercială, care își desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova în modul prevăzut de lege;
b) are mărimea capitalului social egală sau mai mare decît suma de 5000000 de lei la data eliberării licenței de activitate în domeniul jocurilor de noroc și cel puțin 70% din capitalul social al acesteia constituie mijloacele bănești;
c) nu are capitalul social constituit din mijloace financiare bugetare sau obținute în credit (împrumut) ori gaj (cu excepția organizatorului jocurilor de noroc care constituie monopol de stat);
d) are capitalul social format în întregime la data depunerii declarației de eliberare a licenței și nu are capitalul social format din surse a căror origine nu poate fi confirmată;
e) conducătorul și conducătorii adjuncți ai căreia au studii superioare relevante, precum și nu au antecedente penale și nu sînt privați de dreptul de a ocupa anumite funcții ori de a efectua o anumită activitate economică;
f) contabilul-șef al căreia are studii superioare și experiență de muncă în funcția de contabil-șef timp de cel puțin trei ani, precum și nu are antecedente penale și nu este privat de dreptul de a ocupa anumite funcții ori de a efectua o anumită activitate economică;
g) nu are în componența membrilor (acționarilor) săi organe de stat (cu excepția organizatorului jocurilor de noroc care constituie monopol de stat), autorități ale administrației publice locale sau persoane juridice care se află în stare de faliment;
h) are experiență de organizare și desfășurare a jocurilor de noroc pe teritoriul Republicii Moldova sau în statele Uniunii Europene nu mai mică de 5 ani, fie această experiență o au membrii (acționarii) săi care exercită, în mod direct sau indirect, controlul asupra a mai mult de 50% din capitalul social;
i) a asigurat, după obținerea licenței corespunzătoare, dar înainte de a începe genul de activitate licențiat, riscul de neachitare a cîștigurilor jucătorilor în cazul insolvabilității și/sau falimentului acesteia, contra unei sume nu mai mici decît capitalul social, de asemenea își asumă asigurarea acestui risc în fiecare an ulterior contra unei sume echivalente valorii fondului de cîștiguri achitate de organizator în decursul anului calendaristic precedent;
j) corespunde altor cerințe stabilite în prezenta lege.
Articolul 12. Drepturile și obligaţiile organizatorului, interdicţiile aplicate acestuia
(1) Organizatorul are următoarele drepturi:
a) să obţină informaţii de la autorităţile publice competente despre actele normative ce reglementează activitatea din domeniul jocurilor de noroc;
b) să-şi reprezinte interesele personal sau prin intermediul reprezentantului său;
c) să conteste, în modul stabilit, deciziile, prescripţiile, acţiunile sau inacţiunile autorităţilor publice sau ale persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul acestora;
d) să desfăşoare activităţi auxiliare, prevăzute de prezenta lege și în conformitate cu legislația în vigoare, care contribuie la dezvoltarea activităţii de bază.
(2) Organizatorul este obligat:
a) să desfășoare doar tipurile de jocuri de noroc care sînt specificate în licența pentru activitate în domeniul jocurilor de noroc și doar după obținerea licenței corespunzătoare;
b) să organizeze și să desfășoare jocuri de noroc în conformitate cu cerințele prezentei legi, ale Legii nr. 235 din 1 decembrie 2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității, cu condițiile de licențiere corespunzătoare, precum și cu regulile de desfășurare a jocurilor de noroc;
c) să asigure condiții de participare la jocul de noroc identice pentru toți jucătorii și să prevină influența externă asupra rezultatului jocului de noroc;
d) să întreţină mijloacele de joc în condiţii corespunzătoare în scopul menţinerii normelor şi a parametrilor de funcţionare prevăzuţi de prezenta lege şi normele metrologice;
e) să asigure securitatea mijloacelor de joc şi a accesoriilor acestora (ceasuri, contoare, indicatoare, afişaje electronice, instalaţii de alimentare cu energie electrică etc.), precum și a sigiliilor aplicate de organele competente;
f) pentru a limita accesul minorilor în localul de joc, să asigure instalarea unui dispozitiv special pentru evidenţa şi înregistrarea jucătorilor, cu indicarea orei intrării, a datelor din buletinul de identitate şi a imaginii digitale a acestora, precum și cu arhivarea datelor potrivit legislației în vigoare (pentru organizatorul activității de întreținere a cazinoului);
g) să ţină zilnic evidenţa încasărilor realizate în urma desfăşurării activităţii în cazul fiecărui mijloc de joc, precum şi a cîştigurilor acordate, în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 şi cu Codul fiscal;
h) să asigure desfăşurarea jocurilor de noroc în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;
i) să asigure în localul de joc respectarea normelor sanitare şi normelor privind apărarea împotriva incendiilor, ordinea şi liniştea publică, precum şi securitatea jucătorilor;
j) să asigure măsurile necesare pentru restricționarea accesului la jocurile de noroc al persoanelor care nu au atins vîrsta de 21 de ani (cu excepţia loteriilor și a pariurilor), al persoanelor sub influenţa alcoolului, substanţelor narcotice, psihotrope sau altor substanţe cu efect puternic, al persoanelor cu intenţia vădită de a perturba ordinea, liniştea şi buna desfăşurare a jocurilor de noroc, precum şi al persoanelor ce poartă armă şi muniţii;
k) să afişeze în loc vizibil Regulamentul-tip, licenţele respective sau copiile autorizate de pe acestea (cu deţinerea originalelor la sediu);
l) să elibereze jucătorilor cîştigurile conform prevederilor prezentei legi şi ale Regulamentului-tip;
m) să examineze pretenţiile jucătorilor în termenul şi în modul prevăzute de legislaţia cu privire la petiţionare şi, după caz, să le satisfacă;
n) să nu divulge, fără acordul jucătorului, datele acestuia, prezentînd informaţia doar în cazurile prevăzute de Legea nr. 190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului;
o) să instruiască fiecare angajat cu atribuţii nemijlocit legate de desfășurarea și derularea jocurilor de noroc privitor la Regulamentul-tip şi regulamentul intern, privitor la purtarea obligatorie, la loc vizibil, a unui ecuson cu numele şi funcţia deţinută;
p) să respecte procedurile de efectuare şi de înregistrare a operaţiunilor financiare, precum și de raportare, prevăzute de Legea nr. 190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
q) să prezinte organelor de control fiscal şi altor organe de control sau de drept documentele şi informaţia solicitată în perioada efectuării controlului, conform competenţei organului respectiv;
r) să-şi onoreze obligaţiile fiscale şi să respecte alte obligaţii prevăzute de legislaţie;
s) să facă dovada deţinerii în proprietate a mijloacelor de joc pentru care a fost autorizat (pentru organizatorul activității de întreținere a cazinourilor);
t) să nu utilizeze denumirile de „cazinou”, „casino” sau denumiri derivate din acestea, cu excepţia organizatorilor care dețin licență pentru acest gen de activitate şi numai pentru localurile de joc specificate în anexa licenței.
(3) Organizatorului i se interzice:
a) să angajeze şi să menţină în funcţii, legate nemijlocit de desfăşurarea jocurilor de noroc sau de exercitarea controlului asupra acestora, persoane care nu au atins vîrsta de 21 de ani, precum și cu antecedente penale;
b) să admită participarea la jocul de noroc desfăşurat de acesta a personalului, a membrilor (acţionarilor/asociaților), a factorilor de decizie ai acestuia, precum şi a membrilor comisiei de extragere;
c) să ofere unor terţi date, cu excepţia cazurilor stabilite de lege, despre transmiterea către Serviciul pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor a informaţiilor privind operaţiunile financiare limitate sau suspecte;
d) să acorde credite sau împrumuturi jucătorilor, precum şi să ia în gaj bunuri de la aceștia;
e) să desfăşoare activitatea în domeniul jocurilor de noroc în filiale sau în alte subdiviziuni structurale separate care nu sînt indicate în anexa licenţei, precum şi cu mijloace de joc de bază neindicate în anexa licenţei;
f) să realizeze mijloace de joc specifice pentru loteriile momentane, clasice şi bingo în volum ce depăşește mărimea declarată pentru realizare;
g) să ofere, în calitate de recompensă pentru participarea la jocul de noroc, băuturi alcoolice, bere, băuturi slab alcoolice, produse de tutun sau bunuri, pentru posedarea sau dispunerea de care sînt necesare autorizații sau licențe corespunzătoare;
h) să accepte de la jucători, în calitate de garanție financiară sau gaj pentru a participa la jocul de noroc, bunuri mobile și imobile;
i) să desfăşoare activitatea în domeniul jocurilor de noroc în lipsa licenței.
Articolul 13. Drepturile și obligațiile jucătorilor, interdicțiile aplicate față de aceștia
(1) Jucătorii au dreptul la:
a) protecţia drepturilor lor de către stat şi de către organizator;
b) informarea completă, corectă şi precisă privind regulile de desfășurare a jocului la care participă şi privind probabilitatea cîştigurilor;
c) asigurarea condiţiilor de joc egale între toţi jucătorii;
d) primirea cîştigurilor în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Jucătorul și vizitatorii localurilor de joc sînt obligați:
a) să respecte cerințele și obligațiile prevăzute de prezenta lege, legislația cu privire la jocurile de noroc, precum și regulile de desfășurare a jocului de noroc;
b) să se asigure, înainte de participarea la jocul de noroc, că organizatorul jocului de noroc deține licență valabilă de organizare și desfășurare a jocului de noroc corespunzător;
c) să se familiarizeze, înainte de participarea la jocul de noroc, cu regulile jocului de noroc, depunerea mizelor de către jucător considerîndu-se drept accept al regulilor corespunzătoare ale jocului de noroc;
d) să prezinte, la solicitarea angajatului organizatorului jocurilor de noroc, pentru familiarizare, actul de identificare care conține date despre vîrstă;
e) să părăsească imediat localul de joc, la solicitarea angajatului organizatorului jocurilor de noroc, în cazul săvîrșirii de către jucător a oricărei dintre următoarele acțiuni:
– refuză să prezinte actul prin care poate fi stabilită identitatea și vîrsta;
– tulbură ordinea publică, aplică forța fizică sau amenință cu aplicarea acesteia, atentînd la viața, sănătatea sau proprietatea persoanelor care se află în localul de joc;
– împiedică activitatea legală de desfășurare a jocurilor de noroc;
– încalcă regulile de desfășurare a jocului de noroc.
(3) Nu se permite participarea la jocurile de noroc:
a) persoanelor declarate incapabile, cu capacitate de exerciţiu limitată, și persoanelor despre imposibilitatea participării cărora la jocurile de noroc au fost primite informații de la autoritatea competentă, de la alte autorități ale administrației publice;
b) persoanelor care nu au împlinit vîrsta de 21 de ani.
Articolul 14. Regulile de desfășurare a jocurilor de noroc
(1) Jocul de noroc obține statutul de joc de noroc înregistrat din data la care autoritatea competentă expediază organizatorului jocurilor de noroc avizul cu privire la înregistrarea jocului de noroc, cu anexarea regulilor de desfășurare a jocului de noroc, stabilite de organizator în baza Regulamentului-tip aprobat de Guvern.
(2) În lipsa contradicțiilor între regulile de desfășurare a jocului de noroc și prevederile prezentei legi, autoritatea competentă va introduce jocul de noroc în registrul corespunzător al jocurilor de noroc. În cazul depistării în regulile de desfășurare a jocului de noroc a contradicțiilor cu prevederile prezentei legi, autoritatea competentă va expedia organizatorului jocurilor de noroc, în termen de 15 zile de la data adresării acestuia, o solicitare de modificare a regulilor de desfășurare a jocului de noroc.
(3) Modificările în regulile de desfășurare a jocului de noroc înregistrat se aprobă de autoritatea competentă în condițiile alin. (1) și (2).
(4) Regulile de desfăşurare a jocului de noroc, elaborate de către organizatorul jocului de noroc și aprobate de către autoritatea competentă, conţin:
1) Regulamentul-tip, ce include:
a) drepturile, obligaţiile organizatorului jocului de noroc și interdicțiile aplicate acestuia;
b) drepturile, obligaţiile jucătorului și interdicțiile aplicate acestuia;
c) cerinţele faţă de localul de joc, sala de joc;
d) cerinţele faţă de utilajul de joc şi mijloacele de joc;
e) descrierea activităţilor în domeniul jocurilor de noroc (automate de joc cu cîștiguri băneşti/cazinou/loterie/pariu);
f) valoarea şi formele garanţiei financiare;
g) condiţiile de plată a cîștigurilor;
h) alte prevederi legale;
2) regulile jocurilor de noroc, ce includ:
a) denumirea organizatorului jocului de noroc;
b) descrierea exactă a sistemului de joc de noroc aplicat (condiţiile în detalii ale jocului);
c) locul, modul şi termenul-limită de eliberare a cîștigurilor;
d) modul și termenele de examinare și, după caz, satisfacere a reclamațiilor jucătorilor;
e) alte informaţii stabilite de prezenta lege.
Articolul 15. Condiţiile de plată a cîştigurilor
(1) În cazul desfăşurării jocurilor de noroc şi apariţiei cîştigului, acesta se acordă persoanei care prezintă mijloacele specifice de joc ce atestă cîștigul.
(2) Pentru primirea cîştigului, jucătorul urmează să prezinte mijloacele specifice de joc în termen de 14 zile calendaristice de la anunţarea rezultatelor jocului de noroc, dacă prin regulile de desfășurare a acestuia nu este stabilit un termen mai mare, termen în care cheltuielile de păstrare şi conservare a cîștigului sînt puse în sarcina organizatorului.
(3) În cazul în care jucătorul nu a prezentat mijlocul de joc specific pentru primirea cîştigului în termenul stabilit la alin. (2), dar pînă la expirarea a trei luni de la data anunţării rezultatelor jocului de noroc, acesta va achita cheltuielile de păstrare şi conservare a cîştigului în bunuri, neavînd dreptul la dobînzi pentru perioada menţionată.
(4) Organizatorul este obligat să achite cîştigul la locul şi în termenul indicat în regulile de desfășurare a jocului de noroc, iar în cazul imposibilităţii achitării cîştigului, organizatorul va înmîna jucătorului un act ce conţine denumirea organizatorului, codul IDNO, suma cîştigului ce urmează a fi ridicată, data şi locul unde va fi înmînat cîştigul, semnătura factorului de decizie al organizatorului şi ştampila acestuia.
(5) Termenul de achitare a cîştigului unui jucător în cazul prevăzut la alin. (4) nu poate depăşi, de la momentul prezentării mijlocului specific de joc pentru primirea cîştigului:
a) 5 zile lucrătoare, pentru cîştigurile de pînă la 10000 de lei;
b) 30 de zile lucrătoare, pentru sumele de la de 10000 de lei pînă la 150000 de lei;
c) 45 de zile lucrătoare, pentru sumele de la 150000 de lei pînă la 300000 de lei;
d) 90 de zile lucrătoare, pentru sumele ce depăşesc 300000 de lei.
(6) Organizatorul este obligat să verifice împuternicirile persoanei care prezintă mijlocul de joc specific. În cazul necesităţii de a verifica autenticitatea mijlocului de joc specific, organizatorul este în drept să suspende acordarea cîştigului pe o durată de cel mult 30 de zile lucrătoare pentru efectuarea verificării respective.
(7) Organizatorul nu va achita cîştigurile în baza mijlocului de joc specific, ce confirmă dreptul de participare la joc şi de ridicare a cîştigului, a cărui autenticitate nu poate fi verificată.
(8) În cazul pierderii de către jucător sau al deteriorării din vina acestuia a mijlocului de joc specific, altui document sau obiect ce confirmă dreptul de a participa la joc şi de a primi cîştigul, organizatorul nu are obligația de a satisface pretenţiile formulate de către jucător.
(9) După 90 de zile lucrătoare de la data anunţării rezultatelor jocului, cîştigurile pentru care nu au fost prezentate mijloacele de joc specifice care atestă cîștigurile respective trec în proprietatea organizatorului.
Articolul 16. Cerinţele faţă de mijloacele (utilajele) de joc
(1) Mijloacele de joc de bază şi cele specifice utilizate sau care urmează a fi utilizate nemijlocit în activitatea din domeniul jocurilor de noroc trebuie să aparțină cu drept de proprietate organizatorului (în cazul cazinoului) și să dispună de certificat de conformitate pentru produse noi, eliberat de organismul de certificare, și de certificat/raport de inspecție pentru cele în funcțiune, eliberat de un organism de inspecție, acreditate în condițiile Legii nr. 235 din 1 decembrie 2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității.
(2) Mijloacele de joc de bază şi cele auxiliare trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) să dispună de semne de identificare a producătorului, a statului producător, de număr de fabricaţie, de alte specificații tehnice, precum și de documentele confirmative privind producătorul, ţara producătoare, data producerii şi, după caz, importul acestora;
b) să fie dotate cu echipament electronic de informare despre joc şi cu contoare, ce asigură posibilitatea verificării sumei mijloacelor băneşti depuse şi cîştigurilor acordate (în dependenţă de tipul jocului);
c) să dispună de certificat/raport de inspecție a automatelor de joc sau a ruletelor electronice;
d) să asigure conexiunea la sistemul de monitorizare on-line de stat.
(3) Nu se admit schimbări (modificări) în programele informatice ale mijloacelor de joc/utilajului de joc care nu sînt coordonate cu autoritatea competentă și care nu sînt prevăzute în documentația tehnologică și de construcție și în documentația de program a producătorului mijloacelor de joc/utilajului de joc.
(4) Organizatorul jocurilor de noroc trebuie să asigure imposibilitatea accesului neautorizat, precum și a oricăror alte interferențe străine (neautorizate) în funcționarea mijlocului de joc.
Articolul 17. Circulaţia mijloacelor de joc de bază
(1) Titularul/solicitantul de licenţă în domeniul jocurilor de noroc/ organizatorul jocurilor de noroc care constituie monopol de stat este obligat, în decurs de 15 zile lucrătoare din data producerii efectelor juridice proprii ale contractului de vînzare-cumpărare sau contractului de leasing al mijloacelor de joc de bază, să le declare la autoritatea competentă pentru introducerea acestora în Registrul mijloacelor de joc de bază.
(2) Introducerea/importul în Republica Moldova a mijloacelor de joc de bază poate fi efectuat doar de către titularii sau solicitanţii de licenţă în domeniul jocurilor de noroc, precum şi de către producători sau distribuitorii oficiali ai acestora.
(3) Se interzice importul mijloacelor de joc de către persoanele fizice.
(4) Circulaţia mijloacelor de joc de bază, şi anume introducerea/importul în ţară, depozitarea, instalarea, certificarea, utilizarea, nimicirea, dezasamblarea și înstrăinarea, se efectuează cu înregistrarea obligatorie în Registrul mijloacelor de joc de bază.
Articolul 18. Cerințe față de localurile de joc
(1) Localurile de jocuri nu pot fi amplasate (inclusiv prin instalarea utilajului de joc) în obiectele, clădirile și încăperile indicate mai jos:
a) în clădirile (construcțiile) în care se află instituțiile de învățămînt de orice nivel sau care aparțin acestora;
b) în clădirile (construcțiile) în care se află instituții religioase și de cult, obiecte cu destinație culturală, inclusiv săli artistice, biblioteci, muzee, teatre, galerii de expoziții;
c) în clădirile (construcțiile) întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor medicale;
d) în clădirile (construcțiile) în care se află autorități ale administrației publice de orice nivel sau instituții de stat;
e) în clădirile (construcțiile) în care sînt amplasate centre distractive specializate pentru copii;
f) în clădiri rezidențiale, blocuri locative, la stațiile de transport public, în gări, treceri subterane, pe teritoriul pieţelor, în construcții provizorii (gherete), precum şi în rază de 200 de metri de la oricare intrare în obiectele menţionate la lit. a), c) și e), cu excepția celor care desfășoară jocuri de noroc cu risc social scăzut;
g) în alte locuri, dacă acestea sînt specificate suplimentar în prezenta lege cu privire la anumite tipuri de jocuri de noroc.
(2) Programul de lucru al localurilor de joc se stabilește de organizatorul jocurilor de noroc independent, luînd în considerare cerințele legale privind asigurarea securității și ordinii publice, a condițiilor normale (obișnuite) de viață ale cetățenilor care locuiesc pe teritoriul adiacent și apropriat, precum și cerințele normelor și regulilor ce reglementează nivelul maxim admisibil al zgomotului și al radiației electromagnetice.
Capitolul V
ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA LOTERIILOR
Articolul 19. Clasificarea şi caracteristicile generale ale loteriilor
(1) În Republica Moldova, activitatea de organizare și desfășurare a loteriilor reprezintă monopol de stat și se realizează de către Loteria Națională a Moldovei.
(2) Pe întreg teritoriu al Republicii Moldova se permite organizarea și desfășurarea (inclusiv prin aplicarea sistemului electronic de loterii) a următoarelor tipuri de loterii:
1) în funcţie de varietate:
a) cifrică;
b) clasică;
c) momentană;
2) după metoda desfăşurării:
a) cu tiraje;
b) fără tiraje;
3) după modul de formare a fondului de cîştiguri:
a) în bani;
b) în obiecte;
c) combinate.
(3) Tragerea la sorţi a fondului de cîştiguri este o procedură de joc, în cadrul căreia au loc evenimente ce constau în extrageri de numere, de serii de bilete sau de alte mijloace, ce rezultă în stabilirea numerelor, combinaţiilor, biletelor sau a altor mijloace cîştigătoare.
(4) Activitatea de organizare și desfășurare a altor tipuri de loterii decît cele menționate la alin. (2) este interzisă.
(5) Importul loteriilor şi înregistrarea uneia şi aceleiaşi loterii ca două sau mai multe loterii se interzice.
(6) În regulile de desfășurare a loteriei, organizatorul trebuie să indice expres denumirea loteriei, tipul acesteia, metoda desfăşurării şi modul de formare a fondului de cîştiguri.
(7) Punctele de vînzare a biletelor de loterie sînt amplasate cu notificarea prealabilă a autorităților publice locale de către organizator și cu permisiunea acestora.
(8) Vînzarea mijloacelor de joc specifice pentru orice tip de loterie se efectuează numai în baza principiului liberului consimţămînt al participanţilor la joc.
(9) Preţul unui mijloc de joc specific pentru orice tip de loterie nu poate fi mai mic de 2 lei, iar cîştigul acordat nu poate fi mai mic decît preţul acestuia.
(10) Modificarea formei, a preţului sau a altor date esenţiale ale mijlocului de joc specific se interzice pînă la realizarea integrală a tirajului respectiv.
Articolul 20. Loteria cu tiraje şi loteria fără tiraje
(1) Loteria fără tiraje este o loterie în cadrul căreia tragerea la sorţi a mijloacelor de joc specifice se împarte în tiraje – cicluri complete unice, de la punerea în vînzare a mijloacelor de joc specifice pînă la tragerea generală la sorţi – şi eliberarea cîştigurilor pe aceste mijloace de joc specifice, respectîndu-se intervalele şi termenele stabilite de prezenta lege şi regulile de desfășurare a loteriei.
(2) Loteria fără tiraje este o loterie în cadrul căreia rezultatul tragerii la sorţi se stabileşte prin verificarea mijlocului de joc specific imediat după cumpărarea acestuia sau prin metoda tragerii nemijlocit pe acesta.
Articolul 21. Loteria cifrică
(1) Loteria cifrică este o loterie cu tiraje care foloseşte rezultate pur aleatorii ale unor evenimente ce constau din extrageri de numere, indiferent de procedurile şi caracteristicile mijloacelor de joc utilizate pentru efectuarea extragerilor (lototron, roţi etc.), care nu se desfăşoară în prezenţa fizică a jucătorilor.
(2) În cazul loteriei cifrice, fondul de cîştiguri se formează potrivit modului şi în proporţia stabilite în regulile de desfășurare a loteriei respective, dar care nu poate fi mai mic de 50% din suma vînzărilor mijloacelor de joc specifice realizate pînă la momentul efectuării tragerii.
(3) Mijlocul de joc specific la loteria cifrică urmează să conţină datele prevăzute în regulile de desfășurare a acesteia, dar nu mai puţin de următoarele:
a) denumirea loteriei;
b) denumirea şi codul IDNO al organizatorului;
c) numărul tragerii la sorţi şi data acesteia;
d) preţul;
e) codul sau numărul de identificare;
f) cifrele alese de jucător.
(4) Tragerea la sorţi a fondului de cîştiguri se efectuează în termenul stabilit în regulile de desfășurare, indiferent de volumul mijloacelor de joc specifice realizat, dar care nu poate depăşi termenul de 30 de zile.
(5) Locurile de primire a mizelor de joc (punctele de vînzare) trebuie să fie dotate cu mijloacele de joc auxiliare folosite la organizarea şi desfăşurarea loteriei, care constituie dispozitive electronice cu ajutorul cărora sînt primite mizele de joc.
(6) Mijloacele de joc auxiliare folosite pentru primirea mizelor de joc trebuie să fie dotate cu dispozitive tehnice pentru a fi conectate la sistemul de monitorizare on-line de stat. Dispozitivele electronice trebuie să aibă memorie fiscală, program informatic pentru fiecare tip de loterie şi să fie conectate la sistemul informatic central al organizatorului, aflat pe teritoriul Republicii Moldova.
(7) Întreprinderea producătoare a echipamentului special (sistemul informatic central şi terminalele) trebuie sa deţină Certificat ISO 27001.
(8) Sistemul informatic central al organizatorului trebuie să deţină interfaţă (API) care să ofere posibilitatea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de a se conecta la acesta permanent în scopul verificării vînzărilor organizatorului. Sistemul de control (serverul) al organizatorului trebuie să fie amplasat pe teritoriul Republicii Moldova.
(9) Deţinerea interfeţei prevăzute la alin. (8) exclude obligaţia utilizării aparatului de casă şi control pentru această activitate.
Articolul 22. Loteria clasică
(1) Loteria clasică este o loterie cu tiraje care foloseşte rezultate pur aleatorii ale unor evenimente ce constau din extrageri de numere şi serii de mijloace de joc specifice, indiferent de procedurile şi caracteristicile mijloacelor utilizate pentru efectuarea extragerilor (urne, cupe etc.), care nu se desfăşoară în prezenţa fizică a jucătorilor.
(2) În cadrul loteriei clasice, fondul de cîştiguri este determinat în prealabil, indiferent de volumul mijloacelor de joc specifice realizate, dar nu mai mic de 50% din suma acestora.
(3) Tragerea la sorţi are loc după realizarea unui anumit număr de mijloace de joc specifice, în termenul stabilit în regulile de desfășurare a loteriei, dar care nu poate depăşi trei luni.
(4) Termenul specificat la alin. (3) începe să curgă din momentul inițierii activitații loteriei clasice. Ulterior, termenul de trei luni reîncepe să curgă din data ultimei extrageri.
(5) Tragerea la sorţi a cîştigurilor constă în determinarea numerelor şi/sau seriilor cîştigătoare ale mijloacelor de joc specifice şi are loc după ce a luat sfîrşit vînzarea unui anumit număr de mijloace de joc specifice, fabricate de o anumită formă şi un anumit conţinut în termenele stabilite.
(6) Mijlocul de joc specific la loteria clasică urmează să aibă forma şi să conţină datele prevăzute în regulile de desfășurare a loteriei, precum şi să excludă orice posibilitate de falsificare a acestora. Pe mijlocul de joc specific al loteriei clasice urmează a fi imprimat obligatoriu:
a) denumirea loteriei;
b) denumirea, adresa, datele de contact ale organizatorului;
c) tirajul, seria şi numărul;
d) preţul;
e) informaţia privind cîştigurile acordate.
(7) Pentru loteriile clasice, mijloacele de joc specifice urmează să aibă nu mai puţin de 3 semne de protecţie:
a) protecţie poligrafică (tipărirea în 3–4 culori, cu reţea de protecţie şi în cadru special);
b) hîrtie specială (cu filigran, cu fire de bumbac şi metalice, cu marcare ultravioletă etc.);
c) prezenţa numărului şi seriei biletului de loterie.
(8) Realizatorii mijloacelor de joc specifice la loteria clasică sînt obligaţi să ţină evidenţa separată a mijloacelor de joc specifice (primite spre realizare, a celor cîştigătoare, necîştigătoare, precum şi nerealizate) după număr/serie sau cantitate.
Articolul 23. Loteria momentană
(1) Loteria momentană este o loterie fără tiraje, în cadrul căreia stabilirea faptului de acordare sau neacordare a cîştigurilor stabilite în prealabil se efectuează nemijlocit la momentul procurării mijlocului de joc specific prin răzuirea stratului protector (sau prin o altă metodă similară).
(2) În cadrul loteriei momentane, fondul de cîştiguri este determinat în prealabil, indiferent de volumul mijloacelor de joc specifice realizat, dar nu este mai mic de 50% din suma acestora.
(3) Cîştigurile de pînă la 100 de lei ce se acordă în baza unui mijloc de joc specific se achită pe loc, la momentul stabilirii acestuia, iar cîştigul ce depăşeşte suma de 100 de lei se acordă în locul şi în termenul stabilite în regulile de desfășurare a loteriei.
(4) Pentru loteriile momentane, mijlocul de joc specific urmează să aibă nu mai puţin de 6 semne de protecţie, dintre care:
1) obligatorii:
a) combinarea a cel puţin trei metode de tipar;
b) prezenţa numărului şi/sau seriei;
c) prezenţa elementului de protecţie netransparent care poate fi îndepărtat şi care protejează cîmpul de joc de citire cu ajutorul unei surse de lumină albă, în raze roentgen, infraroşii sau cu raze ultraviolete;
2) opţionale:
a) prezenţa unui fundal bicolor în formă de plasă;
b) prezenţa microtextului cu înălţimea nu mai mare de 200 μkm;
c) prezenţa elementelor ascunse în structura grafică;
d) prezenţa unor coduri speciale;
e) prezenţa unor adaosuri coloranţi speciali;
f) stampare cu relief pe hîrtie.
(5) Pe mijlocul de joc specific al loteriei momentane urmează a fi imprimat obligatoriu:
a) denumirea loteriei;
b) denumirea, adresa, datele de contact ale organizatorului;
c) tirajul, numărul şi/sau seria;
d) preţul;
e) informaţia privind cîştigurile acordate.
(6) Organizatorul sistematizează datele privind mijloacele de joc specifice realizate şi suma cîştigurilor achitate şi le transmite lunar Inspectoratului Fiscal Principal de Stat pe lîngă Ministerul Finanţelor prin sistemul de monitorizare on-line de stat. Informaţia respectivă constituie secret comercial, divulgarea căreia atrage răspunderea în conformitate cu Legea nr. 171-XIII din 6 iulie 1994 cu privire la secretul comercial.
Articolul 24. Particularitățile organizării și desfășurării loteriilor prin sistemul electronic de loterii
(1) În Republica Moldova se permite desfășurarea loteriilor (distribuirea mijloacelor de joc specifice) prin sistemul electronic de loterii, precum și prin internet.
(2) Sistemul electronic de loterii constă dintr-un server (sistem informatic) al sistemului electronic de loterii și terminale de loterie conectate la rețeaua internet sau interconectate prin alte mijloace de comunicații electronice. Organizatorul loteriei este obligat să asigure conexiunea (funcționarea) tuturor terminalelor sistemului electronic de loterii.
(3) Biletele de loterie electronice pentru loteriile momentane sînt create (generate) de un generator de numere aleatorii situat pe serverul (sistemul informatic) al producătorului acestor bilete și care poate fi conectat, prin intermediul mijloacelor de comunicații electronice, la serverul sistemului electronic de loterii.
În cazul loteriilor momentane, biletele de loterie electronice trebuie să fie plasate pe serverul sistemului electronic de loterii nu mai devreme de 24 de ore înainte de transferul acestora la terminalele de loterie, pentru a fi distribuite jucătorilor.
În cazul loteriilor cu tiraje, biletele de loterie electronice sînt create (generate) de un generator de numere aleatorii situat pe serverul sistemului electronic de loterii.
Se permite plasarea biletelor de loterie electronice pe serverul sistemului electronic de loterii și/sau la terminalele de loterie cu ajutorul dispozitivelor de stocare amovibile (discuri compacte, unități flash).
Organizatorul loteriilor și producătorul biletelor de loterie electronice sînt obligați să asigure ținerea evidenței fiecărui bilet de loterie electronic produs și pus în vînzare.
(4) Biletele de loterie electronice trebuie să conțină următoarele date:
a) denumirea organizatorului loteriei;
b) numărul biletului de loterie electronic;
c) denumirea loteriei;
d) prețul biletului de loterie sau mărimea mizei unice;
e) data și timpul creării biletului de loterie electronic;
f) informații privind distribuirea și achitarea cîștigului;
g) informații privind introducerea în baza de date a sistemului electronic de loterii a datelor de primire a mizei.
La solicitarea autorității competente, organizatorul loteriei este obligat să asigure acordarea informației indicate.
(5) Specificațiile tehnice ale generatorului de numere aleatorii utilizat în sistemul electronic de loterii trebuie să asigure o cădere uniformă a cîștigurilor în cadrul unui tiraj și/sau trageri la sorți a loteriei, fapt care trebuie să fie confirmat în corespundere cu cerințele prezentei legi.
(6) Serverul sistemului electronic de loterii trebuie să fie conectat la rețeaua internet și să asigure transferul, prin rețelele de comunicații electronice, al datelor menționate în prezenta lege către sistemul electronic unic de monitorizare de stat a jocurilor de noroc, în modul stabilit de autoritatea competentă.
(7) Distribuirea biletelor de loterie electronice ale loteriilor momentane se permite nu mai devreme de 24 de ore după generarea acestora.
(8) Echipamentele și programele informatice utilizate în sistemul electronic de loterii trebuie să asigure protejarea informațiilor de pierdere, furt, denaturare, de acțiuni neautorizate de distrugere, modificare, copiere a acestora, de alte acțiuni similare, precum și de accesul neautorizat, inclusiv prin rețeaua de transfer al datelor.
(9) Mijloacele tehnice și programele informatice ale sistemului electronic de loterii trebuie să asigure posibilitatea de a verifica corectitudinea funcționării serverului sistemului electronic de loterii, inclusiv crearea (generarea) biletelor de loterie electronice, ținerea evidenței și stocarea acestora, generarea rapoartelor, disponibilitatea și îndeplinirea cerințelor de reglementare față de loterie și față de biletele de loterie electronice, informațiile în baza cărora se determină (verifică) toți parametrii proceselor sistemului electronic de loterii.
(10) Sistemul electronic de loterii, indiferent de modalitățile de distribuire a biletelor de loterie electronice și rețelele de comunicații electronice utilizate, trebuie să prevadă crearea, înregistrarea și stocarea, în mod automat, a tuturor documentelor de însoțire și a rapoartelor în conformitate cu cerințele prezentei legi și ale actelor normative adoptate în conformitate cu aceasta.
(11) Sistemul electronic de loterii trebuie să prevadă posibilitatea de a fixa pe suport de hîrtie, în locul distribuirii, toate rezultatele tragerii la sorți (verificării) a biletelor de loterie electronice cumpărate.
(12) Sistemul electronic de loterii utilizat pentru desfășurarea loteriilor prin rețeaua internet trebuie să corespundă cerințelor stabilite în prezentul articol, cu excepția cerințelor legate de terminalele de loterie.
Articolul 25. Particularitățile utilizării terminalelor de loterie și restricțiile privind utilizarea acestora
(1) Terminalul de loterie nu va conține dispozitive și/sau programe care determină în mod independent rezultatul tragerii la sorți a loteriei sau mărimea cîștigului jucătorului (generator de numere aleatorii) și nu va fi conectat la astfel de dispozitive și/sau programe.
(2) Terminalul de loterie nu va conține dispozitive și/sau programe care ajustează rezultatul tragerii la sorți a fondului de cîștiguri al loteriei în funcție de suma mizelor depuse de jucător (biletele de loterie electronice cumpărate) sau de cîștigurile primite.
(3) Se interzice utilizarea terminalelor de loterie create prin instalarea programului informatic al sistemului electronic de loterii în automatele de joc.
(4) Se permite utilizarea la terminalele de loterie ale sistemului electronic de loterii a diferitor modalități de prezentare a informațiilor textuale și grafice despre procesul de desfășurare a loteriei, însă se interzice:
a) reproducerea sub orice formă a procesului de derulare a rolelor tip slot care aparent imită procesul de tragere la sorți la automatul de joc;
b) utilizarea imaginilor ruletei, cărților de joc și a simbolurilor altor mijloace de joc folosite la jocurile de noroc pe mesele de joc în cazinou.
(5) Terminalele de loterie nu trebuie să conțină posibilități, resurse informaționale, noduri sau aparataj, ce sînt ascunse (nedeclarate) și care nu pot fi verificate de autoritatea competentă.
(6) Terminalele de loterie trebuie să asigure protejarea informațiilor de pierdere, furt, denaturare, falsificare, de acțiuni neautorizate de distrugere, modificare, copiere a informațiilor și de alte acțiuni similare, precum și de accesul neautorizat, inclusiv prin rețeaua internet.
Articolul 26. Mărimile garanţiei financiare
(1) La desfăşurarea loteriilor în bani, garanţia financiară se stabileşte în următoarele mărimi:
a) 100% din fondul de cîştiguri al loteriei fără tiraje, cu excepţia acelei părţi care se plăteşte jucătorului imediat la punctul de vînzare a biletelor de loterie;
b) cel puţin 50% din fondul total de cîştiguri al loteriei cu tiraje.
(2) La desfăşurarea loteriilor combinate, garanţia financiară se aplică părţii băneşti din fondul total de cîştiguri.
(3) Agenţia Servicii Publice este în drept să stabilească condiţii speciale de depunere a garanţiei financiare în funcţie de specificul desfăşurării loteriei concrete.
substituit prin LP80 din 05.05.17, MO162-170/26.05.17 art.284
Articolul 27. Formele garanţiei financiare Garanţia financiară se efectuează sub următoarele forme:
a) încheierea contractului de asigurare cu compania de asigurări în condiţii care să asigure protecţia drepturilor jucătorilor la primirea cîştigurilor în bani;
b) acordarea garanţiei bancare în condiţii care să asigure protecţia drepturilor jucătorilor la primirea cîştigurilor în bani;
c) vărsarea sumei respective pe contul bancar, cu rambursarea ulterioară a acestei sume împreună cu dobînda după expirarea termenului de valabilitate a licenţei (dacă această sumă nu a fost folosită în corespundere cu condiţiile loteriei);
d) gajarea imobilului care constituie proprietatea organizatorului jocurilor de noroc.
Articolul 28. Condiţii speciale
(1) Desfăşurarea loteriilor se permite numai pe teritoriul prevăzut în condițiile aprobate. Schimbarea teritoriului pentru desfăşurarea loteriei implică modificarea condițiilor aprobate.
(2) Loteria se desfăşoară numai de către organizatorul loteriei şi numai în strictă conformitate cu condiţiile aprobate.
Articolul 29. Fondul de cîştiguri al loteriilor
(1) Fondul de cîştiguri pentru toate tipurile de loterii se stabileşte în mărime de cel puţin 50% din valoarea totală a biletelor vîndute.
(2) Achitarea cîștigurilor bănești ale loteriei se efectuează exclusiv în moneda națională a Republicii Moldova. Tragerea la sorți a fondului de cîștiguri exprimat în valută străină sau în unități internaționale de decontare este interzisă.
(3) Cîștigurile loteriilor se vor achita în modul și în termenele stabilite de regulile de desfășurare a loteriei.
(4) Jucătorul poate solicita achitarea cîștigului în termenul stabilit de regulile de desfășurare a loteriei. În cazul în care biletul de loterie nu este prezentat pentru achitare în termenul prevăzut de regulile de desfășurare a loteriei, suma cîștigului va fi depusă în contul organizatorului loteriei și se va păstra în termenul general de prescripție prevăzut de legislație.
(5) Cîștigurile loteriei se achită pe baza biletului de loterie prezentat, a documentului privind cumpărarea biletului de loterie electronic, în conformitate cu regulile de desfășurare a loteriei, care atestă dreptul jucătorului de a primi cîștigul. În cazurile specificate în regulile de desfășurare a loteriei, pînă la achitarea cîștigului, organizatorul loteriei sau o persoană împuternicită de acesta are dreptul să efectueze o expertiză a biletului de loterie, care confirmă dreptul jucătorului de a primi cîștigul.
(6) Cerințele privind prezentarea actelor de identitate sau de semnare de către jucătorul care a primit cîștigul a documentelor financiare și a altor acte se aplică în cazurile stabilite de legislație și de regulile de desfășurare a loteriei. În cazul în care cîștigătorul dorește să confirme sursa veniturilor primite de el, la solicitarea acestuia organizatorul eliberează un certificat în care se indică datele din actul de identitate al cîștigătorului respectiv, suma cîștigată și data primirii acesteia, sumele impozitelor și taxelor reținute.
Capitolul VI
REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚII DE ÎNTREȚINERE A CAZINOULUI
Articolul 30. Noţiunea cazinoului
(1) Cazinoul este un local de joc special, în care, folosind ruleta, mesele pentru jocuri de cărţi şi jocuri cu zaruri, precum şi alte mijloace auxiliare și specifice de joc, se desfăşoară jocurile de noroc autorizate, cu anunţarea cîştigului în bani sau în alte bunuri.
(2) Întreținerea cazinoului este activitate supusă licenţierii, desfăşurată în săli special amenajate cu mijloace de joc de bază (mese de joc, roata ruletei americane etc.), mijloace de joc auxiliare (cărţi de joc, bile, zaruri etc.) şi mijloace de joc specifice (fise, jetoane, impulsuri etc.), cu participarea directă a jucătorilor şi în prezenţa fizică a lor.
(3) Jocurile de noroc în cadrul cazinoului se pot desfăşura între jucător şi organizator (prin intermediul reprezentantului acestuia) sau direct între jucători. În ultimul caz, organizatorul este în drept să perceapă un comision din suma fiecărui cîştig, mărimea căruia se indică în regulile de desfășurare a jocului de noroc.
Articolul 31. Licenţierea activităţii de întreținere a cazinoului
(1) Licenţierea activităţii de întreținere a cazinoului se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, ținîndu-se cont de particularităţile stabilite de prezenta lege.
(2) Licenţa pentru activitatea de întreținere a cazinoului se acordă agentului economic care îndeplineşte condiţiile privind organizarea activităţilor ce fac obiectul prezentei legi şi este valabilă 5 ani de la data eliberării, cu dreptul de prelungire a acesteia.
(3) Taxa fixă pentru eliberarea/prelungirea licenţei se achită separat pentru fiecare an de valabilitate a licenţei şi constituie 600000 de lei pentru fiecare masă de joc şi 130000 de lei pentru fiecare unitate de exploatare a meselor de ruletă. Taxa aferentă licenţei pentru activitatea de întreținere a cazinoului se achită:
a) pentru primul an, în termen de 10 zile din data înștiințării despre faptul că documentația de licențiere a fost aprobată;
b) pentru fiecare an următor, cu 10 zile înainte de data la care expiră anul precedent de valabilitate a licenței.
(4) Taxa pentru eliberarea licenţei reperfectate pentru activitatea de întreținere a cazinoului şi a copiei de pe aceasta este de 3600 de lei, iar de eliberare a duplicatului licenţei – de 16000 de lei.
(5) În cazul suspendării licenţei pentru activitatea de întreținere a cazinoului, la cererea titularului acesteia, taxa pentru licenţă se va recalcula din data la care a fost adoptată decizia privind suspendarea licenţei.
(6) Condiţiile licenţierii (de activitate) pentru desfăşurarea activităţii de întreținere a cazinoului sînt:
a) desfăşurarea activităţii licenţiate în conformitate cu prezenta lege şi actele normative corespunzătoare;
b) organizarea jocurilor de noroc ca obiect principal de activitate;
c) dispunerea în proprietate sau în locaţiune a localurilor de joc în care se vor desfăşura jocurile de noroc prevăzute de licenţă;
d) neadmiterea angajării şi menţinerii în funcţii, legate nemijlocit de desfăşurarea jocurilor de noroc sau de exercitarea controlului asupra acestora, a persoanelor care nu au atins vîrsta de 21 de ani, precum și a celor cu antecedente penale;
e) respectarea normelor sanitare şi normelor privind apărarea împotriva incendiilor, precum şi asigurarea ordinii publice şi securităţii jucătorilor;
f) asigurarea conectării mijloacelor de joc la sistemul de monitorizare on-line de stat.
(7) Pentru obţinerea licenţei pentru activitatea de întreținere a cazinoului, solicitantul depune o declaraţie de formă prestabilită către autoritatea competentă.
(8) La declaraţia pentru obţinerea licenţei se anexează documentele prevăzute de legislația în vigoare privind licențierea, precum şi următoarele documente:
a) extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice;
b) extrasul din registrul bunurilor imobile sau copia legalizată a contractului (contractelor) de locaţiune a încăperii în care se va desfăşura activitatea licenţiată;
c) situația financiară pentru perioada de gestiune, confirmată prin raportul auditorului, iar în cazul în care solicitantul practică acest gen de activitate mai puţin de un an, ultima situație financiară (trimestrială, semestrială etc.);
d) documente ce confirmă dreptul de proprietate asupra mijloacelor de joc de bază şi asupra celor specifice, precum şi asupra programelor de aplicaţie folosite la desfăşurarea activităţii respective;
e) Regulamentul-tip privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc şi regulile de joc;
f) lista mijloacelor de joc de bază cu indicarea denumirii, a numărului de fabricaţie, a categoriei şi tipului acestuia, a anului și lunii fabricării, precum şi a locului instalării;
g) actul, eliberat de autoritățile administraţiei publice locale în condițiile Legii nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, prin care se permite amplasarea localului de joc pe adresa respectivă;
h) certificatul/raportul de inspecție a mijloacelor de joc de bază, eliberat de organismul de inspecție și recunoscut de către autoritatea competentă, iar pentru produsele noi din domeniul jocurilor de noroc – certificatul de conformitate eliberat de organismul de certificare acreditat și recunoscut de către autoritatea competentă;
i) dovada deținerii unei garanții financiare care va asigura plata cîștigurilor pentru jucători.
(9) Decizia asupra declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei se adoptă de către autoritatea competentă în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data recepţionării declaraţiei.
(10) În anexa licenţei se indică lista și adresa filialelor sau ale altor subdiviziuni separate în care se va desfăşura activitatea licențiată, precum şi mijloacele de joc de bază ce vor fi utilizate pe adresele respective.
(11) Pentru schimbarea locului amplasării mijlocului de joc de bază de la o filială (subdiviziune) la alta nu se percep taxe. Pentru operarea oricăror altor modificări sau completări, perceperea taxelor are loc în modul stabilit de Legea nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.
(12) Licenţa poate fi suspendată în conformitate cu prevederile Legii privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, precum şi în cazul:
a) generării de mijloacele de joc a procentului mediu de cîştig mai mic de 70% din cuantumul mizelor acceptate;
b) admiterii practicării jocurilor de noroc de către persoane cu vîrsta de pînă la 21 de ani;
c) promovării (publicităţii) activităţilor legate de jocurile de noroc (cu excepţia dispozitivelor informaţionale);
d) excluderii din anexa licenţei a tuturor locurilor de desfăşurare a jocurilor de noroc şi/sau al micșorării numărului mijloacelor de joc de bază, prevăzute în licență, la un nivel mai mic decît numărul minim stabilit de prezenta lege.
(13) Licenţa se retrage în conformitate cu prevederile Legii privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, precum şi în cazul:
a) omiterii eliberării cîştigurilor jucătorilor conform cerinţelor prezentei legi și ale regulilor de desfăşurare a jocurilor de noroc;
b) nerespectării procedurilor de efectuare şi înregistrare a operaţiunilor financiare, prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor;
c) eschivării organizatorului jocurilor de noroc de la plata impozitelor şi a altor plăţi obligatorii;
d) organizării și desfășurării jocurilor de noroc în locuri neprevăzute în anexa licenţei şi al exploatării mijloacelor de joc de bază care nu sînt incluse în anexa licenţei;
e) exploatării mijloacelor de joc de bază în lipsa caracterelor de control (plombă) aplicate de organismul de inspecție.
(14) În cazul retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie.
(15) Titularul licenţei retrase pe temeiurile prevăzute în prezentul articol are dreptul să solicite eliberarea unei noi licenţe după expirarea termenului de 3 ani de la data retragerii primei licenţe.
Articolul 32. Amplasarea cazinoului
(1) Сazinoul poate fi amplasat numai în clădiri capitale separate, cu intrări distincte, special organizate pentru acces direct din stradă, separat pentru vizitatori şi separat pentru personal, sau în hoteluri cu categorie de clasificare de nu mai mică de 4 stele, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
(2) La intrarea în cazinou trebuie să fie indicată denumirea cazinoului.
(3) Cazinourile trebuie să fie amplasate în încăperi separate, ce permit respectarea anumitor condiţii, dintre care, cel puțin: să nu deranjeze alte activităţi învecinate; să se asigure liniştea necesară bunei desfăşurări a activităţii; să aibă intrare separată; să permită amenajarea unor încăperi conexe, precum restaurantul, barul, zonele de odihnă, suprafaţa destinată amplasării automatelor de joc, casa, garderoba, camera de odihnă pentru personal, camera de supraveghere, grupurile sanitare etc.
Articolul 33. Sala de joc a cazinoului
(1) Cazinoul trebuie să dispună de o sală de joc special amenajată în care să fie instalate minimum:
a) pentru municipii – 5 mese de joc și o ruletă;
b) pentru localităţile în afara municipiilor – 4 mese de joc şi o ruletă.
(2) Exploatarea automatelor de joc în cazinou se realizează de Loteria Națională a Moldovei.
(3) Se interzice accesul în sala de joc a cazinoului al persoanelor cu armă, cu excepţia persoanelor din cadrul organelor de drept şi control, precum şi a celor care asigură paza acestuia, în conformitate cu prezenta lege.
(4) Sala de joc a cazinoului trebuie să dispună de sistem de aer condiţionat şi ventilare.
Articolul 34. Casa cazinoului
(1) În cazinou trebuie să funcţioneze casa care desfăşoară operaţiunile de casă în raporturile ce apar între cazinou şi clienţi, precum şi o unitate de schimb valutar. Modul de funcţionare a unităților de schimb valutar în cadrul cazinourilor se stabileşte de Banca Naţională a Moldovei.
(2) Cazinoul este obligat să dispună de propria unitate de schimb valutar sau să încheie un contract de colaborare privind amplasarea în incinta cazinoului a unei case de schimb valutar cu o instituţie financiară ori cu o casă de schimb valutar titulară de licenţă pentru respectiva activitate în conformitate cu cerinţele stabilite de Banca Naţională a Moldovei.
(3) Casa cazinoului şi unitatea de schimb valutar trebuie să fie amenajate în conformitate cu cerinţele stabilite de Banca Naţională a Moldovei, iar ghişeele acestora trebuie să iasă în sala de joc a cazinoului.
(4) Casa cazinoului şi unitatea de schimb valutar pot fi amplasate în aceeaşi încăpere, casierul fiind aceeaşi persoană, cu condiţia ținerii evidenţei separate a operaţiunilor respective.
Articolul 35. Mijloacele de joc auxiliare şi cele specifice în cazinou
(1) La organizarea şi derularea jocurilor de noroc în cazinou trebuie să fie folosite numai mijloace de joc auxiliare și specifice (bile pentru ruletă, zaruri, cărţi de joc, fise etc.), pentru care este asigurată o evidență strictă privind provenienţa, înregistrarea, circulaţia şi depozitarea acestora, stabilită prin regulamentul intern al cazinoului.
(2) Mijloacele de joc auxiliare și cele specifice utilizate în cadrul cazinoului se păstrează în safeu şi se transmit, la începutul programului de lucru, în sala de joc a cazinoului și în casa cazinoului, iar la sfîrşitul acestuia – se returnează, în baza unui act de formă prestabilită în regulamentul intern.
(3) Se interzice angajaților cazinoului să transporte din sala de joc a cazinoului mijloace de joc auxiliare sau specifice ori bani în alte condiţii decît cele stabilite de regulamentul intern al cazinoului.
Articolul 36. Suma de asigurare a cîștigurilor în cazinou
(1) În casa cazinoului trebuie să se păstreze suma de asigurare a căștigurilor, stabilită în conformitate cu prezenta lege, pentru acoperirea cîştigurilor posibile ale jucătorilor.
(2) La începutul programului de lucru al cazinoului, suma de asigurare a cîștigurilor trebuie să constituie echivalentul sumei de 2000 de euro pentru fiecare masă de joc cu cărţi sau zaruri şi 3000 de euro – pentru fiecare ruletă, calculat la cursul oficial de schimb valutar al zilei.
(3) Dacă pe parcursul zilei de lucru a cazinoului suma de asigurare a cîștigurilor s-a micşorat, se întocmeşte un act, semnat de casierul cazinoului şi un reprezentant al administraţiei.
(4) În baza datelor din documentele primare, întocmite în cadrul cazinoului, ce confirmă micşorarea sumei de asigurare a cîștigurilor, conducătorul cazinoului emite ordinul de încasare a sumei micşorate la cheltuieli. În baza acestui ordin, contabilitatea efectuează încasarea şi eliberarea din contul de decontare (bancar) sau din casa societăţii comerciale (organizatorului) în casa cazinoului a mijloacelor băneşti în numerar pentru completarea sumei de asigurare a cîștigurilor.
(5) Se interzice aflarea în sala de joc a cazinoului a casierilor care nu sînt antrenaţi în activitatea casei cazinoului sau a unității de schimb valutar.
Articolul 37. Personalul cazinoului
(1) Personalul cazinoului include conducătorul cazinoului, alţi factori de decizie, angajații ce participă nemijlocit în procesul de desfăşurare și derulare a jocurilor de noroc şi alţi lucrători tehnici, obligaţiile de serviciu şi regimul de muncă al căror este reglementat prin regulamentul intern al cazinoului.
(2) Managerul (pit-bosul) este factorul de decizie în sala de joc a cazinoului, recomandările şi indicaţiile legale ale căruia sînt obligatorii pentru angajații cazinoului, jucători şi vizitatori. În obligaţiile managerului (pit-bosului) intră controlul situaţiei din sala de joc a cazinoului și al angajaților cazinoului, precum și urmărirea acţiunilor jucătorilor și ale vizitatorilor. Managerul (sau locţiitorul acestuia) este obligat să se afle în incinta cazinoului pe parcursul întregului program de lucru al cazinoului.
(3) Fiecare masă de joc în cazinou este deservită de către crupieri (dealeri), angajaţi ai cazinoului. Crupierii (dealerii) derulează jocurile de noroc la mesele de joc, acceptă mizele, schimbă fisele, anunţă despre începutul şi sfîrşitul partidelor şi rezultatele acestora.
(4) Controlul nemijlocit asupra lucrului crupierilor (dealerilor) se realizează de către inspectorii de masă ai cazinoului, care sînt conducătorii nemijlociţi ai crupierilor la mesele de joc şi care dau indicaţii acestora privind organizarea şi derularea jocului de noroc. Cerinţele inspectorilor de masă sînt obligatorii pentru crupierii care lucrează la mesele de joc.
(5) Se interzice aflarea în sala de joc a cazinoului a crupierilor care nu deservesc mesele de joc.
(6) Personalul din sala de joc a cazinoului (managerul, crupierii, inspectorii de masă, casierii, ospătarii) trebuie să poarte în timpul serviciului numai îmbrăcăminte fără buzunare şi de o formă stabilită în regulamentul intern, precum şi ecuson cu numele și funcţia fiecăruia.
(7) Regulamentul intern al cazinoului trebuie să cuprindă dispoziţii privind programul de muncă (schimburile) al personalului, perioada de schimb al crupierilor la mesele de joc și alte prevederi specifice.
Articolul 38. Sistemul intern de control în cazinou
(1) Întreaga activitate în sălile de joc ale cazinoului, în casa cazinoului, la unitatea de schimb valutar şi de la recepţie trebuie supravegheată, printr-un sistem de supraveghere video, şi înregistrată video pe toată durata programului de lucru în regim real al timpului.
(2) Camerele de luat vederi trebuie să fie amplasate într-un mod în care să asigure recepţionarea unor imagini clare şi utile atît de la mesele de joc, cît şi de la celelalte puncte de lucru. Imaginile de la mesele de joc trebuie să cuprindă întregul caroiaj al mesei, precum şi roata ruletei, cu o vizibilitate care să permită vizionarea cel puțin a următoarelor detalii: culoarea fiselor (cu valoarea bancnotelor), aşezarea fiselor pe caroiajul mesei, numărul de fise pe coloană.
(3) Imaginile recepţionate de la casa cazinoului şi de la unitățile de schimb valutar trebuie să permită vizionarea mîinilor casierului aşezate pe ghişeu, culoarea, numărul şi valoarea fiselor şi ale bancnotelor, iar imaginile de la recepţie trebuie să permită vizionarea cel puţin pînă la bust a persoanelor care intră în cazinou. Casa cazinoului, unitatea de schimb valutar, recepţia trebuie să fie supravegheate permanent cu ajutorul unor camere fixe de luat vederi, imaginea cărora este captată permanent pe monitoare.
(4) Urmărirea în direct şi înregistrarea activităţii din cazinou trebuie să fie realizate în sistem color şi în formă digitală.
(5) Sistemul de supraveghere trebuie să fie dotat și cu alte dispozitive şi instalaţii, precum dispozitivul de apropiere a imaginii obţinute, dispozitivele de comandă a camerelor mobile de luat vederi, aparatele de fotografiat, de înregistrare audio etc., precum şi să fie asigurat permanent cu electricitate.
(6) Înregistrările video trebuie să permită vizualizarea datei şi orei înregistrării, fără obstrucționarea vizualizării imaginii. Incidentele trebuie să fie înscrise într-un registru ţinut de gestionarii sistemului de supraveghere video, care, în caz de săvîrşire a unei contravenţii sau infracţiuni, trebuie să înştiinţeze imediat organele de poliţie. Înregistrările video, în aceste situaţii, vor fi păstrate pînă la clarificarea cazurilor respective, prin exceptare de la termenul stabilit de prezenta lege.
(7) Înregistrările video ale meselor şi casei cazinoului trebuie să fie păstrate, în formă digitală şi în condiţii de securitate, cel puţin 10 zile calendaristice şi să se prezinte la solicitare, pentru verificare, organelor de drept şi control.
(8) Cazinoul trebuie să dispună de pază tehnică, fizică şi de sistem de protecţie împotriva incendiilor, servicii acordate de societăţile comerciale titulare de licenţă pentru respectiva activitatea şi/sau de organele de stat specializate. Paza fizică a cazinoului poate fi efectuată de către propriul serviciu de pază.
(9) Serviciul de pază al cazinoului este obligat să contribuie la înregistrarea jucătorilor cazinoului.
(10) Administraţia cazinoului este în drept să impună restricţiile sale argumentate faţă de vizitatori în general, precum şi faţă de anumiţi jucători în special.
Articolul 39. Obligațiile organizatorului jocurilor de noroc în cazinou În activitatea sa, organizatorul jocurilor de noroc în cazinou este obligat:
a) să asigure păstrarea în încăperea cazinoului a următoarelor documente (sau copii): cu privire la dreptul de proprietate sau de utilizare a încăperii în care se află cazinoul, documentele cu privire la dreptul de proprietate sau de utilizare a utilajului de joc în cazinou, documentele programelor informatice și certificatele corespunzătoare prevăzute de prezenta lege;
b) să instaleze și să utilizeze în cazinou mijloace și utilaje de joc care exclud posibilitatea interferenței neautorizate în activitatea acestora sau creării condițiilor pentru obținerea rezultatului determinat în prealabil al jocului de noroc;
c) să elibereze cîștigurile în conformitate cu regulile de desfășurare a jocurilor de noroc și în termenul stabilit de prezenta lege;
d) să țină evidența utilizării echivalenților de joc ai mijloacelor bănești, în cazul folosirii acestora;
e) să ia măsuri privind asigurarea securității jucătorilor, vizitatorilor și angajaților;
f) să afișeze într-un loc accesibil jucătorilor și vizitatorilor copia de pe licența pentru activitatea de întreținere a cazinoului, certificată prin semnătura conducătorului (sau persoanei împuternicite de acesta) și sigiliul organizatorului, precum și regulile de desfășurare a jocurilor de noroc în cazinou;
g) să îndeplinească alte obligații prevăzute de prezenta lege și legislația cu privire la jocurile de noroc.
Capitolul VII
ORGANIZAREA FUNCŢIONĂRII SĂLII DE JOC CU AUTOMATE DE JOC CU CÎŞTIGURI BĂNEŞTI
Articolul 40. Exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti
(1) În Republica Moldova, exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti de orice tip reprezintă monopol de stat și este realizată de către Loteria Națională a Moldovei.
(2) Automatul de joc cu cîştiguri băneşti poate fi amplasat numai în sala de joc cu automate de joc cu cîștiguri bănești (în continuare – sală cu automate de joc) sau în cazinou.
(3) Toate automatele de joc cu cîştiguri băneşti trebuie să fie dotate cu dispozitive tehnice pentru a fi conectate la sistemul de monitorizare on-line de stat.
(4) Cîştigul bănesc obţinut la automatul de joc poate fi folosit în calitate de miză de joc pentru petrecerea unui alt joc la automatele de joc cu cîştiguri băneşti.
Articolul 41. Cerinţe faţă de automatele de joc cu cîştiguri băneşti
(1) Automatele de joc cu cîştiguri băneşti trebuie să dispună de certificat de conformitate/raport de inspecție, prin care se confirmă funcţionalitatea lor.
(2) Fiecare automat de joc trebuie să dispună de număr de fabricaţie amplasat într-un loc accesibil.
(3) Procentul mediu al cîştigului bănesc instalat tehnologic în programul de joc nu trebuie să fie mai mic de 70% din cuantumul mizelor introduse în automatul de joc.
(4) Automatul de joc cu cîştiguri băneşti trebuie să fie dotat cu cel puţin un contor electronic şi un contor electromecanic, care să păstreze informaţia despre mijloacele de joc specifice introduse şi cîştigurile obţinute la sfîrşitul jocului la acest automat de joc şi care permit efectuarea controlului asupra rezultatelor jocurilor la acest automat.
(5) Contoarele trebuie să aibă înscrieri de identificare, care determină destinaţia contorului, precum şi preţul diviziunii, ţinînd cont de faptul că preţul diviziunii de intrare şi de ieşire trebuie să fie identic.
(6) Ecranele contoarelor trebuie să fie instalate astfel încît să fie accesibile vizualizării, iar contoarele trebuie să dispună de locuri speciale pentru sigilare, care ar exclude posibilitatea de a fi deschise fără deteriorarea sigiliului.
(7) Contorul electronic, contorul mecanic şi programele de joc sînt supuse controlului metrologic înaintea plasării acestora pe piaţa Republicii Moldova, după reparație și în cazul deteriorării sigiliului, precum și periodic, o dată la 3 ani în cursul exploatării, cu eliberarea de către laboratorul de încercări, acreditat în condiţiile legii, a raportului de încercări pentru masa de joc, ruleta mecanică, automatul de joc şi ruleta electronică.
(8) Automatele de joc trebuie să deţină Certificatul GLI-11 (standard tehnic care atestă nivelul calității automatului de joc) înainte de a fi plasate în sălile cu automate de joc şi în cazinou.
(9) Protocolul de comunicaţie a automatelor de joc trebuie să permită conectarea automatului de joc la sistemul de monitorizare on-line de stat. Toate automatele de joc trebuie să folosească un protocol de comunicare comun, acceptat în domeniu, de exemplu SAS (compartiment de comunicație serială care permite monitorizarea și raportarea securizată asupra activității automatului de joc) şi/sau G2S (protocol standard deschis care permite automatelor de joc să comunice cu sistemele de gestionare ale infrastructurii interne).
(10) Sistemul informatic central al organizatorului trebuie să deţină interfaţă (API) care sa ofere Inspectoratului Fiscal Principal de Stat posibilitatea de a se conecta la acesta permanent în scopul verificării vînzărilor organizatorului. Sistemul de control (serverul) al organizatorului trebuie să fie amplasat pe teritoriul Republicii Moldova.
Articolul 42. Sala de joc cu automate de joc cu cîştiguri băneşti
(1) Sala de joc cu automate de joc cu cîştiguri băneşti reprezintă o încăpere separată, izolată de privirile de dinafară, special amenajată, amplasată într-o clădire capitală, în care sînt instalate minimum:
a) pentru municipii – 20 de automate de joc cu cîştiguri băneşti;
b) pentru localităţile în afara municipiilor – 10 automate de joc cu cîştiguri băneşti.
(2) Organizarea funcţionării sălii de joc cu automate de joc cu cîştiguri băneşti cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate de către organizator îndreptate spre exploatarea automatelor de joc instalate în salile cu automate de joc şi reprezintă o activitate din domeniul jocurilor de noroc.
(3) Se interzice exploatarea în sala cu automate de joc a automatelor de joc fără cîştiguri băneşti.
(4) Încăperea sălii cu automate de joc, în afară de zona destinată pentru instalarea automatelor de joc, trebuie să dispună de loc pentru casă, special amenajat, grup sanitar. Localurile cu program de lucru de 24 de ore trebuie să dispună şi de cameră de odihnă a personalului.
(5) Sala cu automate de joc trebuie să dispună de sistem de aer condiţionat şi ventilare, de pază fizică şi tehnică, servicii care sînt acordate de societăţile comerciale titulare de licenţă pentru activitate şi/sau de organele de stat specializate, precum şi de sistem de supraveghere video, care ar permite vizualizarea zonei cu automate de joc cu cîştiguri băneşti în regim de timp real.
(6) Înregistrările trebuie să fie păstrate timp de 10 zile calendaristice şi să se prezinte la solicitare, pentru verificare, organelor de drept şi control.
(7) Față de sala cu automate de joc se aplică aceleași restricții de amplasare care sînt prevăzute la art. 18.